CORPUL: HRANA, BOALA SI IMBATRANIREA

CORPUL: HRANA, BOALA SI IMBATRANIREA

CONCEPTE DE BAZA CORPUL SI SOCIETATEA

BOLILE DE NUTRITIE SI INGRIJIREA CORPULUI

CORPUL SI TEHNOLOGIILE DE REPRODUCERE

Nasterea . Ingineria genetica: bebelusii dupa model . Dezbatere in legatura cu avortul

BUNA FUNCTIONARE A CORPULUI: IMAGINI DESPRE SANATATE SI BOALA

Boala si sanatatea in tarile dezvoltate . Boala ca stigmat: impactul SIDA

SISTEME DE ASISTENTA MEDICALA

Asistenta medicala in Marea Britanic

Asistenta medicala in Statele Unite

Evaluare

SANATATEA SI MEDIUL INCONJURATOR

SANATATEA SI IMBATRANIREA

Efectele fizice ale imbatranirii

. Viitorul imbatranirii

CONCLUZIE

REZUMAT

LECTURI SUPLIMENTARE

TERMENI IMPORTANTI

CONCEPTE DE BAZA

Sociologia corpului . natura

Priviti cele doua fotografii de pe pagina urmatoare. Imaginile unei fete supte si l a unui trup nedezvoltat sunt aproape identice. Fata din stanga este somaleza, pe a punctul de a muri de simpla inanitie. Tanara din dreapta este o adolescenta americana, l pe punctul de a muri din cauza ca, intr-o societate cu o supraabundenta de hrana, ea . a decis sa nu manance deloc sau sa manance atat de putin incat viata i-a fost pusa in . pericol.

Dinamicile sociale implicate in fiecare caz sunt complet diferite. Moartea prin l inanitie este provocata de factori exteriori controlului oamenilor si ii afecteaza doar pe l cei extrem de saraci. Adolescenta americana sufera de anorexie, o boala de origine l fizica; obsedata de idealul de a ajunge sa aiba o silueta frumoasa, ea in cele din urma i a renuntat complet la hrana. Anorexia si alte boli de nutritie reprezinta tulburarii manifeste ale celor bogati. Ele sunt complet necunoscute in tarile Lumii a Treia, undei mancarea este putina, cum este cazul Somaliei.

in decursul istoriei omenirii, putini oameni precum sfintii sau misticii au hotarati in mod deliberat sa moara de foame, din motive religioase. Aproape intotdeauna ai fost vorba de barbati. Astazi, anorexia afecteaza in special femeile, si nu are nici o I legatura stricta cu credintele religioase. Este o boala a truprlui, si de^aceea s-arj putea crede ca trebuie sa identificam anumiti factori biologici sau fizici pentru a o i explica. Dar sanatatea si boala, asemenea altor probleme pe care le-am studiat, sunt j afectate de influente sociale si culturale.

Cu toate ca este o boala, anorexia este strans legata de ideea de a urma un l regim, care la randul ei este legata de schimbarea parerilor despre atractivitatea l fizica, indeosebi a femeilor, in societatea moderna. In majoritatea societatilor l premoderne, precum cele descrise in capitolul 3, forma feminina ideala era cea j corpolenta. Trupul subtire nu era la moda - in special, din cauza faptului ca era asociat cu lipsa de mancare si, prin aceasta, cu saracia. Chiar si in Europa, in anii j 1600 si 1700, forma feminina ideala era cea cu forme bine rotunjite. Oricine va fi . vazut picturi ale epocii, precum cele ale lui Rubens, va fi remarcat cat de pline sunt; formele femeilor infatisate acolo. Notiunea de zveltete ca forma feminina a fost initiata de anumite grupuri din clasa de mijloc de la sfarsitul secolului al XlX-lea, dar a devenit relativ recent generalizata ca forma ideala pentru majoritatea femeilor. Prin urmare, anorexia isi are originea in imaginea schimbatoare despre corpul femeii in istoria recenta a societatilor moderne. Initial a fost descoperita ca o tulburare in Franta in 1874, dar a ramas obscura pana acum 30-40 de ani (Brown si Jasper 1993). De atunci, a devenit din ce in ce mai comuna printre femeile tinere. La fel s-a imtamplat si cu bulimia - mancatul in exces, urmat de vomitatul autoimpus. Anorexia si bulimia se gasesc deseori asociate la acelasi individ. Cineva poate ajunge extrem de slab si apoi poate intra intr-o faza in care mananca in cantitati enorme si devine supraponderal, faza urmata de o perioada in care devine din nou foarte slab.

Anorexia si alte^boli de nutritie nu mai reprezinta forme obscure de boala in societatile modeme, in Marea Britanic 20% dintre femei acuza tulburari serioase de nutritie intr-un anumit moment al vietii lor, ceea ce reprezinta un procentaj si mai mare au parte de episoade bulimice. 60% din fetele in varsta de 13 ani au inceput deja sa tina regim; aceasta proportie urca pana la 80% la tinerele de 18 ani.

Tulburarile de nutritie au devenit comune printre cei bogati si celebri, in 1995, mtr-un interviu la televiziunea britanica, printesa Diana a recunoscut in mod public ca a avut episoade severe de anorexie si de bulimie.

inca o data, ceva care pare a fi o tulburare de ordin personal - dificultatile legate de mancare si disperarea in privinta felului in care arata persoana respectiva - se dovedesc ^a fi o problema sociologica. Daca includem nu doar formele de anorexie care pun in Pericol viata, ci totodata si preocuparea obsesiva in privinta regimului si felul in care arata corpul nostru, bolile de nutritie fac parte acum din vietile a milioane de oameni, ele se gasesc nu numai in Marea Britanic, ci in toate tarile industrializate.

CORPUL SI SOCIETATEA

Raspandirea bolilor de nutritie este uimitoare si lamureste influenta factorilor sociali asupra vietilor noastre. Domeniul cunoscut sub numele de SOCIOLOGIE A CORPULUI investigheaza modalitatile in care trupurile noastre sunt afectate de influente sociale, in calitate de fiinte umane, noi suntem corporali - cu totii posedam corpuri. Dar corpul nu reprezinta ceva ce posedam pur si simplu, si nu este doar ceva fizic care exista in afara societatii. Corpurile noastre sunt profund afectate de experientele noastre sociale, ca si de normele si valorile grupurilor carora le apartinem. Recent sociologii au inceput sa-si dea seama de natura profunda a interconexiunilor dintre viata sociala si trup. Acest domeniu prin urmare reprezinta un domeniu nou, dar dintre cele mai incitante.

Sociologia corpului cuprinde mai multe teme fundamentale pe care le vom abordape parcursul capitolului. O tema majora este legata de efectele schimbarilor sociale asupra corpului - asa cum este evidentiata pe parcursul cartii insasi schimbarea sociala. O a doua tema este separarea crescanda a corpului de "natura' de ceea ce este de la sine inteles in existenta noastra. Corpurile noastre sunt invadate de influenta stiintei si a tehnologiei, generand noi dileme. Inventarea unei game de tehnologii de reproducere, de exemplu, a introdus noi optiuni, dar a generat totodata intense controverse sociale. Vom studia pe parcursul capitolului doua astfel de controverse, legate de ingineria genetica si de avort.

Termenul de "tehnologie' n-ar trebui inteles aici intr-un sens limitat, in sensul sau fundamental, face referire la tehnologiile materiale precum cele implicate in medicina moderna - de exemplu, aparatul de scanat care ii da doctorului posibilitatea de a urmari dezvoltarea unui fat inainte de nastere. Dar trebuie de asemeni, sa luam

in considerare ceea ce Michel Foucault (1988) a denumit tehnologii sociale care afecteaza trupul. Prin aceasta expresie, el vrea sa demonstreze ca trupul reprezinta ceea ce noi trebuie sa "creem', in loc sa acceptam pur si simplu. O tehnologie sociala reprezinta orice tip de interventie voita pe care o efectuam in functionarea corpurilor noastre pentru a le schimba in anumite feluri. Un exemplu este regimul de slabire, fundamental pentru anorexie.

in cele ce urmeaza, mai intai vom analiza motivul pentru care bolile de nutritie au devenit atat de obisnuite. Apoi vom vedea importanta sociologica a tehnologiilor de reproducere. Dupa aceea, vom studia ingrijirea corpului in conditiile sociale modeme - sanatatea si asistenta medicala, in cele din urma, vom lua in considerare problema imbatranirii corpului. Asemenea multor altor aspecte din vietile noastre in societatile moderne, imbatranirea nu mai este ceea ce era odinioara! Procesul de imbatranire nu este pur si simplu unul fizic, iar pozitia varstnicilor in societatea noastra se schimba in mod fundamental.

BOLILE DE NUTRITIE SI INGRIJIREA CORPULUI

Pentru a intelege motivul pentru care bolile de nutritie au devenit atat de obisnuite in zilele noastre, trebuie sa ne intoarcem cu gandul la schimbarile sociale analizate anterior in carte. De fapt anorexia reflecta aspectele mai largi ale schimbarii sociale, inclusiv impactul globalizarii.

Aparitia bolilor de nutritie in societatile occidentale coincide in mod direct cu globalizarea productiei de alimente, care s-a accelerat in ultimii 30-40 de ani. Inventarea unor noi metode de congelare, plus folosirea transportului cu containere frigorifice au dat posibilitatea ca hrana sa fie depozitata pentru lungi perioade de timp si sa fie livrata dintr-o parte a lumii in cealalta, incepand cu anii '50 (pentru cei care isi puteau permite - actualmente majoritatea populatiei din societatile occidentale), rafturile din supermarket au fost incarcate cu alimente provenind din toate partile lumii. Cea mai mare parte a acestor articole alimentare sunt disponibile tot timpul, nu doar cand c sezonul lor, asa cum se intampla inainte.

in ultimii ani, aproape oricine din Marca Britanic si din celelalte societati dezvoltate a urmat un regim de slabire. Aceasta nu inseamna ca toata lumea incearca cu disperare sa slabeasca, ci ca, atunci cand toate alimentele sunt disponibile relativ tot timpul, trebuie sa ne decidem ce anume mancam - sa creem o dieta, in care "dieta' sa insemne alimentele pe care le consumam in mod obisnuit, in primul rand, trebuie sa hotaram ce anume mancam, in raport cu diferitele noi informatii medicale cu care ne asalteaza stiinta acum - de exemplu, ca nivelul colesterolului reprezinta un factor favorizant pentru bolile de inima, in al doilea rand, grija in privinta continutului de calorii ale diferitelor alimente, intr-o societate in care hrana se gaseste din abundenta, avem posibilitatea pentru prima data sa ne modelam corpurile in raport de obisnuintele stilului nostru de viata (jogging, gimnastica aerobica) si de ceea ce mancam. Bolile de nutritie isi au originile in oportunitatile, dar totodata in tensiunile profunde pe care le genereaza aceasta situatie.

80% dintre anorexie! dovedesc adictie la miscarea fizica. Adictia este o schema impusa de comportament careia individului ii este greu sau imposibil sa se adapteze. De exemplu, Sally, o mama de 28 de ani din Mideands, a suferit de anorexie dupa ce a devenit, asa cum sustine, "o adepta a exercitiilor impuse'. Ea a inceput sa faca exercitii dupa ce s-a despartit de tatal fiului ei. "in momentul in care s-a terminat relatia, m-am simtit demoralizata si am vrut sa-mi dovedesc ca am viata inainte si ca sunt puternica. Initial exercitiile mi-au dat o stare de confort; barbatii imi dadeau atentie, iar orgoliul meu era satisfacut. Acum am nevoie de o ardere constanta de calorii pentru a ma simti normala.' Obsesia ei in privinta exercitiilor fizice a persistat chiar si dupa ce si-a revenit de pe urma anorexiei (Walker, 1995).

De ce bolile de nutritie le afecteaza pe femei in general, iar pe tinere in special? Pentru inceput, trebuie subliniat ca nu toti cei care sufera de boli de nutritie sunt femei; aproximativ 10% sunt barbati. Dar acestia nu sufera de anorexie sau de bulimie atat de des ca femeile, pe de o parte datorita faptului ca normele sociale acceptate in general pun accent pe importanta atractivitatii fizice mai mult pentru femei decat pentru barbati, si pe de alta parte pentru ca imaginile de trupuri masculine dezirabile difera de cele ale femeilor.

Atunci cand barbatii s-au preocupat de ingrijirea atenta a corpului, idealul 1-a constituit trupul musculos. Pentru multi barbati care au inceput sa faca asta, exercitiile pentru marirea masei musculare devin la fel de impuse sau adictive ca si bolile de nutritie pentru femei, in cartea sa Muscle, de exemplu, San Fussell descrie modul in care a inceput el exercitiile de crestere a masei musculare, pentru a-s^ anihila sentimentul de imperfectiune pe care il avea despre sine si temerile ca este "costeliv'. Dupa ce la inceput era slab, el a ajuns cu adevarat musculos - dar dupa aceea nu s-a mai putut opri. Nu mai putea sa se ocupe de activitatile sale zilnice daca nu includeau cateva ore de antrenament. Cel care face exercitii pentru marirea masei musculare nu este niciodata suficient de musculos, dupa cum anorexicul nu e niciodata suficient de slab (Fussell, 1991).

Unele femei au inceput sa faca acum exercitii pentru cresterea masei musculare, dar majoritatea nu se orienteaza in aceasta directie atunci cand incearca sa aiba un corp conform cu idealurile lor. Temerile lor se centreaza asupra fricii de a fi grase. Idealul modern ale femeii dezirabile este cel al siluetei zvelte. Anorexia si bulimia sunt tulburari ale femeii active. Ele nu se intampla, pur si simplu, trebuie dobandite pe cale activa. Individul anorexie tine un regim rigid si poate face exercitii aerobice in fiecare zi.

Anorexia si alte boli de nutritie reflecta o situatie in care femeile joaca un rol mai important in societate decat inainte, dar continua sa fie apreciate atat dupa felul in care arata, cat si dupa realizari. Bolile de nutritie sunt inradacinate in sentimentul de rusine legat de propriul corp. Femeia se simte nepotrivita si imperfecta, iar temerile ei despre modul in care o percep ceilalti se concentreaza in parerile ei despre propriul trup. in acest moment, idealurile de slabire devin obsesive - a pierde din greutate devine modalitatea de a face ca totul sa fie normal in lumea ei. in momentul in care

incepe sa urmeze o cura de slabire si sa faca exercitii fizice, ea poate deveni blocata intr-o schema de refuz complet a mancarii sau de vomare a tot ceea ce a mancat. Daca schema nu este distrusa (iar anumite forme de psihoterapie si de tratament medical s-au dovedit eficiente in acest sens), suferinda poate efectiv sa moara de inanitie.

CORPUL SI TEHNOLOGIILE DE REPRODUCERE

Raspandirea bolilor de nutritie reflecta influenta stiintei si tehnologiei asupra stilurilor noastre de viata in prezent, numararea caloriilor a devenit posibila doar prin progresul tehnologiei. Dar impactul tehnologiei este intotdeauna conditionat de factori sociali. Avem acum mult mai multa autonomie asupra corpului decat inainte, o situatie care creeaza noi posibilitati de tip pozitiv, dar si noi temeri si probleme.

Ceea ce se petrece face parte din ceea ce sociologii denumesc socializarea naturii. Aceasta expresie se refera la faptul ca fenomene care erau "naturale', sau date ale NATURII, au devenit acum sociale - ele depind de propriile noastre decizii sociale. Un exemplu il reprezinta reproducerea umana. Timp de sute de ani, vietile celor mai multe femei erau dominate de nasterea copiilor si de cresterea acestora, in epoca premoderna, contraceptia era ineficienta sau, in anumite societati, necunoscuta. Chiar si in Europa secolului al XVIII-lea, se obisnuia ca femeile sa aiba 20 de nasteri (deseori implicand avorturi si decese ale copilului). Metodele contraceptive imbunatatite au ajutat la schimbarea acestei situatii intr-o maniera fundamentala. Departe de a mai fi "naturala', este ceva aproape nemaiintalnit in tarile industrializate ca femeile sa aiba atatea sarcini. Progresele inregistrate in tehnologia contraceptiva dau posibilitatea majoritatii femeilor si barbatilor sa controleze momentul in care vor sa faca copii.

Contraceptia este doar un singur exemplu de tehnologie a reproducerii, in continuare sunt descrise cateva alte domenii, in care procesele naturale au devenit sociale.

Nasterea

Stiinta medicala nu a fost totdeauna parte a proceselor majore implicate incepand cu nasterea si pana la moarte. Supravegherea medicala a sarcinii si a nasterii s-au dezvoltat incet, pe masura ce medicii locali si moasele au fost inlocuiti de specialisti in pediatrie. Astazi, in societatile industrializate, majoritatea nasterilor au loc intr-un spital cu ajutorul unei echipe medicale specializate.

in trecut, cei care deveneau parinti trebuiau sa astepte pana in ziua nasterii pentru a afla sexul noului-nascut si daca acesta va fi sanatos. Astazi, testele prenatale cum ar fi sonograma (o imagine a fatului produsa prin ultrasunete) si amniocenteza (care scoate o parte din lichidul amniotic din jurul fatului) pot fi folosite pentru descoperirea inainte de nastere a unor anomalii structurale sau cromozomiale. Astazi, noi tehnologii ofera cuplurilor si societatii, noi decizii etice si juridice. Atunci cand este detectata o malformatie, cuplul poate alege intre a avea sau nu copilul, stiind ca va suferi de un handicap grav.

Ingineria genetica: bebelusi dupa model

in prezent, o mare parte a efortului stiintific este dedicat extinderii ingineriei genetice; cu alte cuvinte, interventia in compozitia genetica a fatului pentru I influentarea dezvoltarii sale ulterioare. Impactul social al ingineriei genetice este acela de a incepe sa produca dezbateri aproape la fel de intense ca si cele generate de problema avortului. Dupa spusele adeptilor sai, ingineria genetica ne poate aduce multe beneficii. De exemplu, e posibil sa identificam factorii genetici care fac anumite persoane vulnerabile la unele boli. Reprogramarea genetica va face, in asa fel incat, aceste maladii sa nu mai fie mostenite de la o generatie la alta. Vom putea J sa "modelam' corpurile inainte de nastere, din punct de vedere al culorii pielii, a culorii parului si a ochilor, a greutatii si asa mai departe.

Acesta este un exemplu elocvent pentai amestecul de oportunitati si de probleme pe care ni le creeaza socializarea crescanda. Ce alegeri vor face parintii atunci cand vor avea posibilitatea de a-si modela bebelusii si ce limite ar trebui impuse acestor      i alegeri? E putin probabil ca ingineria genetica poate fi ieftina, inseamna oare acest l lucru ca cei care isi pot permite sa plateasca vor avea posibilitatea de a inlatura prin 'f programare orice trasatura fizica a copilului, pe care o considera de nedorit'? Ce se va intampla cu copiii grupurilor mai putin favorizate, care vor continua sa se nasca pe cale naturala?

Unii sociologi au afirmat ca accesul diferentiat la ingineria genetica ar putea conduce la aparitia unei "subclase biologice'. Cei care nu poseda avantajele biologiei pe care le produce ingineria genetica-pot fi supusi discriminarii, de catre cei care beneficiaza de aceste avantaje. Ei ar putea avea dificultati in a gasi slujbe si asigurari de viata sau de sanatate.

Dezbatere in legatura cu avortul

Dilema etica cea mai controversata creata de tehnologiile de reproducere in societatile modeme este aceasta: in ce conditii poate fi avortul acceptat de femei? Dezbaterea legata de avort a devenit atat de aprinsa tocmai din pricina faptului ca ea este centrata pe aspectele etice fundamentale la.care nu se gasesc cu usurinta solutii. Cei care sunt "pro viata' considera ca avortul este un pacat, cu exceptia imprejurarilor cand acesta este necesar, pentru ca este echivalentul crimei. Pentru ei, aspectele etice sunt mai presus de orice, subsumate valorii care trebuie acordate vietii umane. Cei care sunt "pro alegere' sustin ca cel mai important considerent trebuie sa fie controlul mamei asupra propriului corp.

Dezbaterea a condus la numeroase episoade violente. Se va putea oare rezolva vreodata? Un teoretician de frunte al legii si societatii, Ronald Dworkin (1993), a sugerat ca exista aceasta posibilitate. El sustine ca divizarile intense dintre cei care sunt "pro viata' si cei care sunt "pro alegere' ascund surse profunde de acord intre cele doua tabere, iar acest lucru constituie o sursa de speranta, in perioadele anterioare ale istoriei, viata era deseori relativ simpla, in prezent, insa, s-a ajuns la o considerabila apreciere a valorii vietii umane. Fiecare tabara accepta aceasta valoare, dar o interpreteaza in mod diferit, unii punand accentul pe interesele copilului, ceilalti pe interesele mamei. Daca cele doua tabere pot fi convinse sa realizeze ca impartasesc o valoare etica comuna - sugereaza Dworkin - ar putea fi un posibil dialog constructiv.

BUNA FUNCTIONARE A CORPULUI: IMAGINI DESPRE SANATATE SI BOALA

Vloarea vietii umane reprezinta totodata valoarea fundamentala care se afla la baza dezvoltarii sistemelor de ingrijire a sanatatii in societatile modeme. "Sanatate' si "boala' sunt termeni definiti din punct de vedere cultural si social. Culturile difera din punctul de vedere a ceea ce considera ele a fi sanatos si normal, asa dupa cum a demonstrat discutia despre bolile de nutritie. Toate culturile au cunoscut concepte despre sanatatea fizica si boala, dar cea mai mare parte din ceea ce noi recunoastem acum ca fiind medicina reprezinta urmarea dezvoltarilor din societatea occidentala de-a lungul ultimelor trei secole, in societatile premoderne, familia era principala institutie care facea fata bolii sau suferintei, intotdeauna au existat indivizi care s-au specializat ca vindecatori, folosind un amestec de remedii fizice si magice, iar multe dintre aceste sisteme traditionale de tratament supravietuiesc in culturile non-occidentale din lume. De exemplu, medicina ayurvedica (vindecare traditionala) este practicata in India de doua mii de ani incoace. Ea se bazeaza pe o teorie a echilibrului aspectelor psihologice si fizice ale personalitatii, ale caror dezechilibre sunt tratate prin remedii nutritionale si herbale. Medicina populara chineza se bazeaza, in mod asemanator, pe conceptia armoniei globale a personalitatii, implicand folosirea ierburilor si acupunctura posibil o tehnica in care acele sunt introduse in mod strategic in pielea pacientului.

Medicina moderna a introdus o opinie despre boala care considera originile si tratamentul sau ca fiind fizice si explicabile in termeni stiintifici. Aplicarea stiintei la diagnosticul si tratamentul medical a reprezentat caracteristica majora a dezvoltarii sistemelor moderne de ingrijire a sanatatii. Alte caracteristici, strans legate de acestea, au fost acceptarea spitalului ca loc in care sunt tratate bolile grave si dezvoltarea profesiunii medicale care presupune folosirea unor coduri etice recunoscute si cu o semnificativa putere sociala. Opinia stiintifica despre boala a fost legata de necesitatea de a face instructia medicala sa fie sistematica si pe termen lung; vindecatorii autodidacti au fost exclusi. Cu toate ca practica medicala profesionala nu se limiteaza la spitale, spitalul a oferit un cadru in care doctorii au fost capabili pentru prima oara sa trateze si sa studieze pacienti in numar mare, in circumstante care permit aplicarea si concentrarea tehnologiei medicale.

in vremurile medievale, bolile majore erau maladiile infectioase cum ar tuberculoza, holera, malaria si ciuma. Ciuma, sau Moartea Neagra, din secolul XlV-lea (care a fost raspandita de puricii purtati de sobolani), a ucis un sfert dit populatia Angliei si a devastat intinse regiuni din Europa. Maladiile infectioase au devenit acum o cauza minora a mortii in tarile industrializate, iar mai multe dintr ele au fost eradicate, in tarile industrializate, cele mai comune cauze de deces lei reprezinta bolile neinfectioase cum ar fi cancerul si maladiile cardiace, in timp ce,| in societatile premoderne rata cea mai marc de deces era in randul bebelusilor si _a| copiilor mici, in prezent rata mortalitatii (proportia din populatie care moare in| fiecare an) creste o data cu varsta.

in ciuda prestigiului pe care 1-a dobandit medicina moderna, imbunatatirile in i asistenta medicala joaca doar un rol minor in declinul ratei mortalitatii inainte dej secolul XX. Igiena efectiva, nutritia corespunzatoare si specializarea au avut o i influenta mai mare, mai ales in reducerea ratelor de mortalitate infantila si in randulj copiilor mici. Medicamentele, progresele chirurgiei si antibioticele nu au diminuat i in mod semnificativ ratele mortalitatii decat mult dupa inceputul secolului XX. Antibioticele folosite pentru tratarea infectiilor bacteriene au devenit disponibile ' pentru prima data intre anii 1930-1940, iar imunizarile (impotriva unor boli precum,' poliomielita) au fost realizate ulterior.

Boala si sanatatea in tarile dezvoltate _v

in cadrul societatilor industrializate, exista deosebiri semnificative in distributia maladiilor majore. Aproximativ 70% din decesele dintre tarile occidentale sunt generate de patru tipuri majore de boli: cancer, maladii cardiace, infarct si boli de plamani. Au fost realizate progrese in intelegerea originilor lor si in controlarea efectelor lor, dar nici una dintre ele nu a fost vindecata in mod efectiv. Avand in vedere ca distributia acestor patru tipuri de maladii variaza in functie de tara, regiune, clasa sociala, pare evident ca ele sunt legate de regimul alimentar si de stilul de viata. Indivizii aflati in pozitii socio-economice mai dezvoltate sunt in medie mai sanatosi, mai inalti si mai puternici si traiesc mai mult decat cei mai defavorizati aflati pe scara sociala. Deosebirile cele mai mari sunt in privinta mortalitatii infantile (copiii care mor in primul an de viata) si a celei a copiilor, dar oamenii saraci risca mai mult decat oamenii bogati, sa moara la diferite varstele.

Exista mai multe motive datorate acestui fapt. Oamenii din sectoarele mai bogate ale societatii tind sa urmeze regimuri alimentare superioare si un acces mai mare la asistenta medicala si sunt mai multe sanse ca ei sa profite de acest acces. Conditiile de munca afecteaza de asemeni sanatatea. Cei care lucreaza in birouri sau acasa risca intr-o mai mica masura sa se raneasca sau sa se accidenteze cu diverse substante, de exemplu. Extinderea bolilor generate de industrie este dificila de calculat, pentru ca nu totdeauna este posibil de stabilit daca o boala este dobandita datorita conditiilor

q lucru sau altor surse. Totusi, anumite boli profesionale sunt bine determinate: holil⁶ de plamani sunt raspandite in minerit, ca urmare a inhalarii de praf; munca in mediile in care se foloseste azbest s-a dovedit a produce anumite tipuri de cancer.

Jake Najman a cercetat recent dovezile care pun sanatatea in legatura cu domeniile economice. Totodata el a luat in calcul cele mai bune strategii care pot fi folosite pentru imbunatatirea sanatatii grupurilor sarace ale societatii. Dupa ce a studiat date referitoare la mai multe tari, el a concluzionat ca pentru oamenii care se incadreaza in procentul de 20% dintre cei mai saraci, calculati in functie de venit, rata mortalitatii era de l ,5 pana la 2,5 ori mai mare decat a celor situati in procentul de 20% cu cel mai mare venit. Acelasi lucru e valabil pentru speranta de viata -speranta indivizilor in sansele de existenta.

Cum poate fi combatuta influenta saraciei? Programele extinse de educatie sanitara si de prevenire a bolilor reprezinta o posibilitate. Dar atari programe-tind sa functioneze in randul grupurilor prospere, bine-educatc si in orice caz, de obicei produc doar mici schimbari de comportament. Accesul sporit la serviciile medicale poate ajuta dar probabil intr-o masura limitata. Najman sustine ca singura atitudine cu adevarat eficienta este aceea de a ataca insasi saracia, pentru a reduce diferenta de venit dintre bogati si saraci (Najman 1993).

Boala ca stigmat: impactul SIDA

Nu toate maladiile sunt gasite frecvent printre cei mai saraci fata de cei aflati grupurile persoanelor bogate. De exemplu, anorexia este comuna printre cei din mediile socio-cconomice inalte. Acelasi lucru e adevarat despre SIDA (Sindromul imuno-deficientei dobandite), cel putin in Marea Britanic si in alte tari industrializate. SIDA este o boala misterioasa, care nu se stie de unde a aparut, devenind un risc major pentru sanatate in mai putin de 25 de ani. Ea produce distrugerea sistemului imunitar al organismului, nu provoaca moartea, dar cel suferind cade prada unei serii intregi de maladii fatale. Toti cei care sunt infectati cu virusul de care majoritatea cercetatorilor din domeniul medicinei considera ca este legat HIV (Human Immuno Deficiency Virus), se pare ca dezvolta mai devreme sau mai tarziu SIDA. Se crede ca SIDA este transmisa fie prin contact direct, sange-la-sange (asa cum se petrece in transfuziile sanguine sau atunci cand cei care utilizeaza droguri folosesc aceleasi ace) sau pe cale sexuala (sperma sau secretie vaginala).

Nu se stie daca SIDA isi are originile in socializarea naturii, ca rezultat neintentionat al interventiei umane. Unii au sugerat aceasta posibilitate. De exemplu, s-a speculat ideea ca maladia poate constitui rezultatul experimentelor cu arme de razboi bacteriologice, care au creat pe nesimtite un virus mortal. Altii sustin ca SIDA si virusul HIV au,existat si inainte, poate de cateva secole, in anumite parti ale lumii, in conformitate cu aceasta teorie, simptomele recunoscute acum de SIDA ar fi putut in trecut sa fie considerate in mod eronat ca apartinand altor boli.

O caracteristica distinctiva a maladiei SIDA, in comparatie cu majoritatea celorlalte maladii, este aceea ca poate fi transmisa pe calc sexuala. Boala a aparut pentru prima data in America de Nord in randul grupurilor homosexuale masculine S si initial atat cercetatorii din domeniul medicinii cat si publicul au considerat-o l drept o maladie a homosexualilor. SIDA a intrat in constiinta publica la inceputul J anilor '80, intr-o perioada in care se parea ca multe dintre prejudecatile la adresa homosexualitatii se diminuau. Dar maladia le parea celor dezgustati de homosexualitate, mai ales gruparilor religioase, ca ofera o justificare concreta a opiniilor ostile. Ideea ca SIDA reprezinta o molima trimisa de catre Dumnezeu pentru a pedepsi perversiunea si-a gasit expresie in anumite reviste medicale recunoscute. Un editorial dintr-o revista medicala intreba: "E oare posibil sa fim martorii adeveririi previziunii Sfantului Pavel, sub forma unei dezordini moderne comunicabile: Dreapta pedeapsa pentru pacatul lor?' (Altman, 1986).

Rapida raspandire a SIDA s-a datorat fara indoiala intr-o oarecare masura oportunitatilor sporite de care se bucura relatiile homosexuale si care sunt oferite de subculturile homosexualilor din America de Nord si nu numai. In fapt, la inceput SIDA parea a se limita in mod aproape exclusiv la marile orase americane cu un ' numar de indivizi homosexuali semnificativ. Titlurile din presa au dat tonul de la bun inceput: "Ciuma homosexuala ii da peste cap pe detectivii medicali' (Philadelphia Daily News, 9 august 1982) "A fi homosexual reprezinta un risc pentru sanatate' (SaturdayEveningPost, octombrie 1982); "Molima homosexuala a ajuns in Canada' (Toronto Star). Revista Us relata: "Homosexualii masculini nu mai sunt atat de pederasti.' La vremea respectiva, se stia ca, probabil o treime din cei car^aveau SIDA in Statele Unite nu erau homosexuali, dar in cadrul publicitatii initiale acest lucru a fost practic ignorat.

Cand actorul de film Rock Hudson a murit de SIDA in 1985, ceea ce a socat o mare parte a opiniei mondiale a fost faptul ca acest simbol al virilitatii masculine era homosexual, in loc sa caute sursa maladiei intr-un anumit virus, cercetatorii au incercat la inceput sa-i descopere originile in aspecte specifice ale practicilor homosexuale. Descoperirea ca SIDA poate fi transmisa prin contact heteroscxual a obligat apoi la o reconsiderare; cea mai mare parte a dovezilor in acest sens au provenit din Africa Centrala, unde SIDA era raspandita, dar nu se afla intr-o relatie deosebita cu homosexualitatea masculina. Molima homosexuala a devenit in scurt timp definita de catre presa drept un "cosmar heterosexual.'

Impactul SIDA are mari sanse de a influenta numeroase forme de comportament sexual, in comunitatea homosexuala, sunt deja sesizabile schimbari insemnate; nivelul relatiilor sexuale intamplatoare s-ar redus drastic. Unele dintre practicile homosexuale unanim condamnate se dovedesc, in mod paradoxal, a fi unele dintre cele mai sigure. De exemplu, activitatile sado-masochiste care implica producerea unei stari de jena sau de durere partenerului sunt sigure pentru ca nu produc contactul genital. Dilema cu care se confrunta comunitatile de pederasti este aceea de a gasi procedee de "sex protejat', indepartand atacurile reinnoite la care este supusa comunitatea homosexualilor.

SIDA si populatia heterosexuala

in termeni medicali, SIDA reprezinta o tinta in miscare, noua si evaziva. Cunostintele medicale despre aceasta maladie sufera transformari relativ rapide, iar in prezent ea a devenit o epidemie la nivel global. Numarul adevarat al persoanelor infectate cu virusul HIV nu este cunoscut, dar estimarile aproximative se ridica la nivelul cifrei de 13 milioane pe tot globul (vezi tabelul 6.1 .).

Decese in randul adultilor cauzate de virusul HIV

Sursa: Miche! Kidron si Ronald Segal, The state of the World Atlas, Sth end, 1995

Aproximativ 500.000 dintre acestia se gasesc in Europa, un milion in America de Nord, America Latina si Caraibe si peste opt milioane in Africa. Impactul masiv al epidemiei urmeaza sa-si faca aparitia, din pricina perioadei de care are nevoie infectarea cu HIV pentru a se transforma in SIDA. in prezent, majoritatea celor afectati din lume sunt heterosexuali. Pe tot globul, cel putin patru infectari cu HIV sunt contractate pe cale heterosexuala pentru fiecare caz de infectare pe cale homosexuala. Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca pana in anul 2000, 30 de milioane de adulti si zece milioane de copii vor fi infectati.

Faptul ca la inceput SIDA a fost prezenta predominant in randurile homosexualilor a servit la revigorarea prejudecatilor impotriva homosexualitatii. Totusi, fiind relativ noua dar inspaimantatoare, SIDA provoaca temeri si ostilitati independent de acest fapt. Unele dintre acestea au fost exploatate in filmul Philadelphia, in care un suferind de SIDA, interpretat de Tom Hanks, isi pierde slujba arunci cand patronii afla despre boala sa. El este concediat nu pentru ca este homosexual, ci din pricina anxietatilor generate de maladia sa. Filmul urmareste lupta sa impotriva bolii si a celor care incercau marginalizarea sa abuziva - respectiv a patronilor firmei pentru care lucra.

SIDA reprezinta un exemplu de maladie ca stigmat. Un stigmat este orice caracteristica prin care un individ sau un grup se diferentiaza de majoritatea populatiei, urmarea fiind ca individul sau grupul este tratat cu suspiciune sau ostilitate. Majoritatea formelor de boala provoaca sentimente de simpatie sau compasiune printre cei non-suferinzi. insa atunci cand o boala este considerata ca fiind infectioasa sau este perceputa ca o marca a dezonoarei sau rusinii, e posibil ca cei suferinzi sa fie respinsi de populatia "sanatoasa'. Acest lucru era adevarat despre cei atinsi de lepra in evul mediu, despre care se credea, simplist ca sunt niste pacatosi pedepsiti de catre Dumnezeu si din acest motiv erau dezmosteniti si obligati sa traiasca separat in locuri izolate, specifice, intr-un fel mai putin extrem, SIDA provoaca deseori o astfel de stigmatizare in ziua de azi - in ciuda faptului ca, asemenea leprei, pericolul molipsirii cu o astfel de maladie in situatii obisnuite este aproape nul.

Nu exista tratamente eficiente pentru SIDA, cu toate ca anumite medicamente par a-i intarzia .progresia. Desi o persoana care este pozitiva HIV poate trai multi ani fara a avea SIDA, in momentul in care apare maladia este efectiv condamnata la moarte. Efectul ei este deosebit de tragic, datorita faptului ca este cea mai comuna boala printre grupele de varsta tanara. Din acest punct de vedere, ea nu se aseamana cu alte boli fatale din societatile industrializate din prezent, care, in majoritate lovesc in grupele de varsta mai inaintata.

imbatranirea si predispozitia spre boala nu sunt nicicum acelasi lucru, asa cum se va arata la sfarsitul capitolului. Dar de cand bolile infectioase precum holera si tuberculoza au fost invinse in zonele industrializate de pe glob, sistemele de asistenta medicala s-au concentrat in principal asupra combaterii si tratarii bolilor care devin obisnuite o data cu imbatranirea, in sectiunile urmatoare, voi cerceta mai amanuntit sistemele de asistenta medicala, concentrandu-ma asupra celor din Marea Britanie si Statele Unite. Apoi vom studia in mod direct problema imbatranirii.

SISTEME DE ASISTENTA MEDICALA

Asistenta medicala in Marea Britanie

Practic toate tarile industrializate, cu exceptia Statelor Unite, poseda sisteme dezvoltate de servicii medicale oferite publicului. De exemplu, The National Health Service (NHS)* dm Marea Britanie a fost intemeiat in 1948. Principiul declarat care sta la baza sa este acela ca accesul la ingrijirea sanatatii trebuie sa depinda de nevoia medicala si nu de posibilitatea de a plati.

NHS este finantat din veniturile guvernului, care reprezinta o parte din impozite. Accesul la un medic care practica medicina generala si tratamentul spitalicesc este liber pentru toti. Medicamentele obtinute prin retetele date de catre medici au fost initial oferite gratis, dar legislatia recenta a guvernelor a introdus un sistem de plati partiale. Atunci cand NHS a fost organizat spre a oferi asistenta medicala publica,

* Sistemul National de Sanatate. presiunea exercitata de corpul medical, printre altele, a facut in asa fel incat paralel sa activeze asistenta'medicala particulara. Cu toate ca majoritatea medicilor generalisti lucreaza exclusiv pentai NHS, un marc procent dintre acestia isi pastreaza cabinetele particulare. Exista cateva spitale si facilitati de asistenta sanitara particulare, impreuna cu personalul medical care lucreaza in mod exclusiv in sectoail privat, iar fondurile si platile sunt deseori legate de scheme de asigurari de sanatate private. Doar o mica parte a populatiei, insa, sunt membri ai unor astfel de scheme.

Medicii generalisti au un rol fundamental in filtrarea accesului pacientilor la tratamentele medicale specializate. Cetateanul englez merge la medicul generalist in medie de patru ori pe an. Medicii generalisti trateaza in mod direct aproximativ 90% din toate maladiile, caci fiecare dintre ei poseda o lista de pacienti inregistrati (pana la un numar maxim stabilit de catre NHS). Pacientii care merg la medicii generalisti nu au dreptul intrinsec de a fi trimisi la medici specialisti, aceasta problema ramane la latitudinea generalistului. Din cauza faptului ca specialistii nu sunt capabili sa-si faca reclama chiar si dorinta personala de a merge la un medic generalist particular poate intampina greutati, daca generalistul nu este de acord.

Doctorul ini va mai reveni in vizita. El zice ca n-arfi o idee rea sa mai treci tu pe la el cand te simti mai bine!

Unitatea de baza care administreaza NHS in prezent este The District Health Authority (DHA). DHA-urile sunt alcatuite din persoane nominalizate din conducerea locala, membri ai corpului medical si oameni selectati din grupurile de interes,

locale si din asociatiile de voluntari, in principiu, DHA-urile trebuie sa reflecte compozitia comunitatii in ansamblu din punctul de vedere al unor caracteristicii cum ar fi clasa sociala si grupul etnic; in practica, ele au tendinta de a fi un domeniu j al clasei de mijloc. Prezenta in DHA a persoanelor din corpul medical este justificata . datorita cunostintelor lor specializate. Totusi, merita sa observam ca aceasta situatie l nu se gaseste in alte domenii ale conducerii locale, unde angajatilor le este interzis/1 prin lege sa isi depuna candidatura pentru a fi alesi in comitetele din cadrul propriilor J organizatii (Kingdom, 1991).

Un raport guvernamental oficial despre NHS efectuat de catre guvernul conservator in 1989 a introdus schimbari pentru combaterea birocratiei, pentru a introduce o mai puternica "competitie interna' si pentru a se promova o mai mare eficienta manageriala. Reforma sugera ca managementul local, orientat catre nevoile locale, reprezinta cea mai buna garantie a eficientei. Autoritatile sanitare trebuie sa beneficieze de o libertate mai mare, prin diminuarea supravegherii de catre organismele guvernamentale superioare. Organizatiile NHS trebuie sa devina ceva asemanator "firmelor flexibile' care apar in industrie (vezi capitolul 12, "Munca si viata economica').

Una dintre cele mai controversate inovatii a fost aceea ca spitalele particulare au posibilitatea de a deveni trusturi independente, in virtutea acestei scheme, spitalele sunt incurajate sa devina autonome in gasirea fondurilor lor. Ele sunt capabile sa porneasca de la nivelurile salariale convenite la nivel national, sa stranga capital din surse comerciale si sa genereze surplusuri, in 1996, multe spitale importante au avut optiuni in acest sens, si e posibil ca si altele sa urmeze aceasta cale. Totusi, criticii sustin ca astfel de spitale au sanse de a prospera doar in zonele bogate, ca ele vor dubla in mod inutil echipamentul costisitor pe care 1-ar putea avea celelalte spitale si ca ar putea sovai in ingrijirea pacientilor al caror tratament este deosebit de scump (Mohan, 1991).

Ca si in majoritatea aspectelor asistentei medicale, evaluarea reformelor NHS nu este usoara. Implicatiile sunt complexe; asupra reformelor s-au facut putine cercetari, iar consecintele pe termen lung vor avea nevoie de multi ani pentru a putea fi evaluate, in plus, reformele includ o mare varietate de schimbari organizationale. Studiind dovezile disponibile, Iulian Le Grand trage concluzia ca exista in orice caz potential pentru castiguri reale in domeniul calitatii ingrijirii pacientului si in cel al eficacitatii. Introducerea competitiei intre diferite sectoare ale NHS - este ci de parere - a adus in ansamblu mai multe beneficii decat rezultate negative (Le Grand, 1994).

Asistenta medicala in Statele Unite

In Statele Unite se cheltuieste anual o suma enorma de bani pentru sanatate -de fapt, un procent mai marc din cheltuielile totale decat in oricare alta tara (vezi tabelul 6. l.). Serviciile medicale americane sunt suportate in primul rand de programe de asigurari private, suplimentate de programe guvernamentale - Medicare pentru cei varstnici si Medicaidpentru cei saraci. Sistemul de asistenta medicala din Statele Unite este mult mai fragmentat si mai divers decat in majoritatea celorlalte tari unde exista programele de sanatate guvernamentale globale. De exemplu, spitalele din SUA sunt proprietatea guvernelor federale sau a celui de stat, ale autoritatii orasului sau tinutului, ale organizatiilor private, ale ordinelor religioase, ale grupurilor non-profit de voluntari sau a unei combinatii intre acestea.

Datorita nivelului crescut de sanatate al tarii si sumelor considerabile cheltuite pentru industriile de asistenta medicala, Statele Unite au rezultate slabe la anumiti indici de baza ai sanatatii. De exemplu, tara se situeaza pe pozitii inferioare la doua dintre cele mai comune criterii referitoare la bunastarea fizica a populatiei: speranta mediei de viata si rata mortalitatii infantile. Speranta de viata este mai ridicata decat in majoritatea tarilor europene, iar ratele mortalitatii infantile sunt mai scazute. Un motiv este acela ca exista aproximativ 37 de milioane de oameni care nu poseda asigurari de sanatate private si care practic nu au acces la asistenta medicala publica. Logica sistemului de asistenta medicala american se bazeaza pe ideea ca, competitia produce cele mai ieftine servicii, din cauza ca da posibilitatea consumatorilor sa aleaga. Punctele slabe ale acestei atitudini sunt bine cunoscute. Consumatorii nu pot beneficia cu promptitudine din lipsa banilor serviciile oferite de medici atunci cand sunt bolnavi, si de obicei nu au capacitatea de a judeca din punct de vedere tehnic, servicii care le sunt oferite. Cei cu resurse insuficiente au un acces limitat la serviciile medicale. Oamenii instariti sunt deseori capabili sa isi plateasca ingrijiri medicale superioare fata de cei care au o situatie financiara precara. Cei complet acoperiti de asigurarea medicala sunt mai putin stimulati sa caute ingrijiri mai ieftine. Rezultatul general este un sistem de ingrijire a sanatatii care se dovedeste a fi scump in raport cu nivelurile de sanatate la care s-a ajuns si in care exista lacune serioase in ceea ce priveste ingrijirea de ansamblu a populatiei.

Sursa: Banca Mondiala, Raportul de dezvoltai? mondiala pe 1994; datele despre cheltuielile totale pentru sanatate in procente din PNB erau similare in 1996, vezi The Economist, The Pocket World in Figures, 1996.

Evaluare

Evaluarea schemelor de ingrijire a sanatatii ne conduce in cele din urma la anumite intrebari fundamentale la care trebuie gasite raspunsuri. Noi trebuie, in mod colectiv, sa luam anumite hotarari fundamentale. De exemplu, conteaza varsta pacientului? Ar trebui oare sa facem mai multe eforturi spre a salva vietile oamenilor tineri decat ale celor mai varstnici? Trebuie socotite mai importante anumite aspecte cum ar fi cele de avere si aparenta fizica decat altele? Daca da, din ce cauza? La aceste intrebari nu se pot da raspunsuri simple, in Marea Britanie si in celelalte tari industrializate, viitorul apartine probabil initiativelor care nu sunt legate de costuri, ci de schimbarea practicilor curente prin distantarea fata de tratamentul "pana la ultima suflare' a maladiilor si orientarea catre medicina preventiva si adoptarea unor modalitati de viata mai sanatoase.

SANATATEA SI MEDIUL INCONJURATOR

Sanatatea noastra este in mod vadit legata de mediul inconjurator, atat la nivel local, cat si pe plan global. Nimeni nu cunoaste cu exactitate gradul in care amenintarile la adresa ecosistemelor globale din prezent sunt legate de configuratiile de sanatate si de boala, dar anumite forme de degradare a mediului genereaza cu siguranta riscuri pentru sanatate. Protectia mediului reprezinta astfel o parte importanta a medicinei preventive.

Luati ca exemplu smog-ul (poluarea) din orase, provocat in principal de emisiile de gaze ale vehicolelor. Smog-ul este o problema persistenta in Londra si in majoritatea marilor orase europene si americane.

Multa vreme, s-a crezut ca poluarea aerului a afectat in mod defavorabil doar persoanele suferind de astm sau de emfizem - in special copiii. Acum se considera ca imbolnavirea plamanilor si alte probleme respiratorii isi pot face aparitia in organismul oricarui adult atunci cand calitatea aerului scade sub o anumita limita. Ce e de facut? Singura solutie fezabila este aceea de a distruge poluarea pe care o reprezinta masina sau de a ne orienta cu totii vehiculele electrice.

Insa economiile moderne sunt puternic centrate pe masina si pe industriile bazate pe aceasta. Va fi nevoie de schimbari sociale majore pentru a produce un mediu mai curat si mai sanatos. Problema poluarii aerului si cea a masinei reprezinta doar unul dintre numeroasele problematici legate de mediu. Conform unei estimari, in ultimii 40 de ani, de cand a inceput dezvoltarea globala, s-a distrus intr-o mai mare masura cadrul fragil al biosferei decat pe parcursul ultimilor doua sau trei milioane de ani (Goldsmith, 1988). Ross Hume Hali este de parere ca sistemele de ingrijire a sanatatii ar trebui sa fie antrenate in protectia mediului.

Pe de o parte sunt ecologistii care prezinta cu de-amaruntul degradarea ecologiei pamantului, pe de alta sunt autoritatile sanitare care nu reusesc sa vada degradarea [In momentul de fata] identificam un risc pentru sanatate si o actiune curativa legata de acesta Opusul acestei abordari, atitudinea preventiva, nu poate astepta identificarea unor dovezi specifice ale legaturilor cauza-efect. intr-o maniera foarte simpla spunem ca nu cunoastem ce efect anume asupra sanatatii are un impact ecologic, in asa fel incat sa nu aruncam la intamplare reziduurile toxice, de exemplu, sau sa nu distrugem ecosisteme -punct (Hali, 1990).

SANATATEA SI IMBATRANIREA

Problemele ingrijirii sanatatii nu pot fi departajate de faptul ca traim intr-o societate in care exista batrani, in cadrul careia proportia de oameni in varsta de 65 sau mai mult, sporeste in mod constant, in acelasi timp, problema importantei sociale a imbatranirii este cu mult mai larga. Din punctul de vedere a ceea ce este batranetea de fapt - oportunitatile pe care le ofera si greutatile pe care le poarta - se schimba in mod dramatic.

Aici sunt implicate doua procese complet contradictorii. Pe de o parte, in societatile moderne oamenii in varsta pot avea un statut inferior prin faptul ca sunt mai neputinciosi decat cei din societatile premoderne, in aceste culturi, ca si in societatile non-occidentale din prezent (cum sunt India si China), se considera ca batranetea este purtatoare de intelepciune, iar cei mai batrani oameni dintr-o anumita comunitate erau, de obicei, principalii lor factori care influentau luarea decizilor. in prezent, varsta din ce in ce mai inaintata aduce in mod predilect cu ea un fapt contrar, intr-o societate care sufera schimbari constante, cum este cea in care traim, acumularea cunostintelor de catre oamenii mai in varsta nu le mai pare celor tineri o sursa valoroasa de intelepciune, ci doar un lucru demodat.

insa, pe de alta parte, varstnicii din epoca noastra sunt mult mai putin inclinati sa considere imbolnavirea drept un proces inevitabil al degradarii corpului. Aici inca o data putem identifica impactul transformarii naturii. Procesul de imbatranire era odinioara acceptat ca fiind o manifestare inevitabila a distrugerilor provocate de trecerea timpului. Dar, din ce in ce mai mult, imbatranirea nu mai este considerat ceva ca de la sine inteles; progresele in domeniul medicinii si ale nutritiei au dovedit ca o mare parte din ceea ce se considera odinioara ca fiind inevitabil in privinta imbatranirii poate fi contracarat sau incetinit, in medie, oamenii traiesc pana la varste mult mai inaintate decat in urma cu un secol, ca urmare a imbunatatirilor din domeniul nutritiei, igienei si ingrijirii sanatatii (vezi tabelul 6.2.).

in 1850, in Marea Britanie,proportia populatiei in varsta de peste 65 de ani era de 5%. in prezent, cifra este de peste 15%, si este in continua crestere (vezi tabelul 6.3.). Varsta medie din Marea Britanie creste de mai bine de un secol si jumatate incoace, in 1800, varsta medie era probabil, de 16 ani. La inceputul secolului XX, ^ea a crescut la 23 de ani. Prin 1970, ea era de 27, iar in prezent a ajuns la peste 30. Varsta medie va continua sa creasca pentru inca o perioada, fara insa a avea loc schimbari majore in tendintele demografice curente. Exista sanse ca ea sa ajunga la 35 de ani in 2000 si poate urca la 37 prin 2030.

Totodata a existat o crestere a numarului celor foarte batrani. Dupa anumite f estimari, numarul persoanelor din Marea Britanic in varsta de peste 85 de ani va fi in 2000 cu 50% mai marc decat nivelurile prezente, cuprinzand 1,2% din intreaga populatie.

Speranta de viata din aceast tabel reprezinta numarul total de ani pe care o persoana se poate astepta

sa-i traiasca.

Sursa: Departamentul de registratura. Dupa Social Trends, p. 130.

Tabel 6.3. Procente de oameni in varsta (incepand cu varsta de 65 de ani) in anumite tari in 1988 cu proiectii pentru anul 2010

Marea Britanie

Statele Unite ale Americii

Danemarca

Franta

Germania de Vest

Italia

Irlanda

Sursa: S. Arber si J. Ginn, Gender and Later Life, tabelul 1.3.

Efectele fizice ale imbatranirii

Batranetea nu poate fi identificata cu starea precara a sanatatii sau cu neputinta dar varsta inaintata comporta din ce in ce mai multe probleme de sanatate. Pe parcursul ultimilor doua decenii au facut biologii o incercare sistematica de a deosebi efectele fizice ale imbatranirii de trasaturile asociate cu maladiile. Un aspect discutat il reprezinta gradul exact in care corpul se transforma o data cu imbatranirea. Efectele deficientelor suferite de pierderile sociale si economice sunt greu de separat de efectele deteriorarii fizice. Pierderea rudelor si a prietenilor, separarea de copii care traiesc in alta parte si pierderea locului de munca pot cu toatele sa ceara si ele un pret fizic.

insa, in general, descoperirile cercetarilor demonstreaza ca starea proasta a sanatatii si varsta inaintata nu sunt nicidecum sinonime. Exista multi oameni in varsta de peste saizeci si cinci de ani care pretind ca se bucura de o sanatate aproape perfecta, imbatranirea corpului este afectata de influente sociale, dar bineinteles ca este guvernata de factori genetici, in general, biologii sunt de acord cu faptul ca fiinta umana are o durata maxima de viata conditionata de genele sale, care se considera a fi de aproximativ 120 de ani. Asemenea tuturor animalelor, corpul uman este programat genetic sa moara.

Dar pentru cat timp? Daca geneticienii ar descoperi o modalitate de a controla imbatranirea si moartea, aceasta ar reprezenta unul dintre cele mai importante aspecte ale socializarii naturii mentionate mai sus. Oamenii de stiinta au aratat deja ca celulele din animale care imbatranesc pot fi manipulate pentru a se comporta ca niste celule tinere. Ronald Klatz, presedintele Academiei Americane, de Medicina Anti-imbatranire, a opinat: "Cred ca vom vedea durate de viata mult mai indelungate, poate chiar in timpul existentei noastre. Noile tehnologii exista deja. Ele trebuiesc dezvoltate - trebuie sa incepem sa ne pregatim pentru o societate fara varsta, imbatranirea este o maladie care poate fi tratata' (citat in Kelsey, 1996, p. 2).

Viitorul imbatranirii

intr-o societate care acorda o mare importanta tineretii, vitalitatii si atractivitatii fizice, oamenii mai in varsta tind sa devina invizibili. Totusi, in anii recenti s-au produs anumite schimbari in atitudinile fata de batranete. Varstnicii nu au sanse sa-si redobandeasca intreaga autoritate si prestigiul care se acordau de obicei batranilor comunitatii in societatile antice, insa datorita faptului ca au ajuns sa cuprinda un procent mai mare din populatie, oamenii in varsta au dobandit o mai mare influenta politica decat inainte. Ei au devenit deja un puternic lobby politic.

Grupurile de activisti au inceput, de asemeni, sa lupte impotriva varstism-ului* -discriminare pe baza varstei lor - cautand sa incurajeze o opinie obiectiva despre batranete si oamenii varstnici. Varstismul reprezinta o ideologie la fel ca si sexismul sau rasismul. Exista multe stereotipuri false despre oamenii varstnici in diverse zone.

* in original: ageism (n.t.).

batranete si oamenii varstnici. Varstismul reprezinta o ideologie la fel ca si sexismul sau rasismul. Exista multe stereotipuri false despre oamenii varstnici in diverse zone. De exemplu, deseori se considera ca majoritatea oamenilor peste 65 de ani se afla in spitale sau camine de batrani, ca un procent ridicat sunt senili si ca muncitorii mai varstnici sunt mai putin competenti decat cei tineri. Toate aceste pareri sunt eronate. 95% din persoanele peste 65 de ani traiesc in locuinte proprii, doar aproximativ 7% dintre cei intre 65 si 80 de ani prezinta simptome pronuntate de degradare, senilitate, iar productivitatea si prezenta la servici a lucratorilor in varsta de peste 60 de ani sunt superioare in medie celor din grupurile de varsta mai tanara.

in cartea lor Life After Work. The Arrival of the Ageless Society', Michael Young si Tom Schuller (1991) sustin ca aceasta varsta a devenit un mijloc opresiv folosit in fixarea oamenilor in roluri stereotipe. Multi oameni mai in varsta se razvratesc impotriva unui atare tratament si exploreaza noi activitati si modalitati de realizare individuala. Ei contesta ceea ce Young si Schuller denumesc "societatea blocata de varsta'.

in societatile moderne, atat tinerii cat si batranii sunt categorisiti in functie de varsta, si mai putin in conformitate cu caracteristicile, nazuintele si identitatile lor. Dupa opinia lui Young si Schuller, pentru a iesi din sfera categoriilor si pentru a creea o societate fara clase, cele doua grupuri ar trebui sa formeze o alianta. Ar putea face progrese in interesul nu numai al propriilor pozitii sociale, ci de asemeni si in cel al majoritatii populatiei care presteaza munca platita.

Young si Schuller sustin ca tinerii si batranii pot ajuta la schimbarea ordinii societatii modeme, indepartand-o de rutina societatii de consum. Se spune, citand-o pe Virginia Woolf, ca din ce in ce mai multi oameni ar putea fi eliberati din constrangerile muncii, "din a efectua munca pe care nu vrei s-o faci, facand-o ca un sclav, flatand si lingusind.' Ei si-ar putea dezvolta propriile lor calitati si preocupari unice, asa dupa cum a facut Wolf intr-o maniera spectaculoasa. Altminteri, ea credea ca talentul ei scriitoricesc, "unul mic, dar drag posesorului', va "pieri si impreuna cu el, eu insami, sufletul meu asemenea ruginii care roade floarea primaverii'.

CONCLUZIE

in acest capitol, am analizat cateva dintre diferitele influente sociale care ne afecteaza in calitate de fiinte corporale - care afecteaza protejarea si ingrijirea corpului. Ca rezultat atat al progreselor sociale cat si tehnologice, nu ne mai consideram corpurile ca fiind un dat al existentelor noastre. Exista aspecte ale experientelor noastre trupesti in care patrund stiinta si tehnologia - cu diferite consecinte. S-au inregistrat multe progrese in medicina si ingrijirea sanatatii, care au permis oamenilor sa traiasca in medie pana la varste mai inaintate decat se obisnuia inainte, in acelasi timp, imbatranirea si-a schimbat semnificatia, iar varstnicii au dreptul de a ramane membri cu drepturi depline ai societatii, in loc sa fie "trimisi la pensie' de catre cei tineri. Aceste evolutii sunt importante atat din punct de vedere politic, cat si social. Datorita

Viata dupa serviciu. Aparitia societatii jara varste (n.t).