REGIMUL POLITIC DEMOCRATIC SI SPECIFICUL SAU

Conceptul de democratie

Termen de origine greceasca ( demos = popor si kratos = putere = puterea

poporului ).

Din punct de vedere etimologic democratia este definita in general ca o forma de organizare a vietii politice a societatii, in care puterea politica este astfel organizata incat ea trebuie sa se manifeste ca o expresie a intereselor fundamentale ale poporului .

Din punct de vedere istoric - practic democratia ca regim politic condus de popor nu exista, intrucat actul conducerii politice nu poate fi opera intregului popor .

O definitie a democratiei cat mai concordanta cu realitatea ar fi aceea ca : democratia este o forma de organizare, conducere si guvernare a societatii cu consultarea cetatenilor, tinand seama de vointa acestora, de interesele si aspiratiile de progres ale intregii societatii .

Democratia presupune doua parti si anume : conducatori si condusi , si consensul intre aceste parti .

Conducatorii sau detinatorii puterii politice, indiferent de aparenta lor la un grup social, trebuie sa reprezinte vointa majoritatii poporului .

Democratia s-a dovedit a fi regimul politic cel mai favorabil dezvoltarii personalitatii umane si libertatii individuale si sociale .

Filosofi, politologi si sociologi au tratat aceasta problema :

Antichitate - Socrate, Platon, Aristotel;

Renastere - Machiavelli;

Modernitate - Montesquieu, J.J.Rousseau, I.Kant;

Liberalism - sec. XIX - B. Constant, J.S.Mill, A. de Tocqueville

- sec. XX - M. Duverger, J.Fr. Revel, J. Isaac

Esenta democratiei se afla in sistemul drepturilor si libertatilor omului, in accesul liber si egal al oamenilor la viata politica, in determinarea prin vointa lor a dinamicii si calitatii regimului politic .

Un regim democratic reprezinta intemeierea societatii civile pe :

libertate;

parlamentarism;

pluralism politic si ideologic;

pluripartidism;

dialog de idei;

controlul puterii politice prin existenta fortelor si partidelor politice din opozitie;

autonomia relativa a cetatenilor fata de stat ;

legitimitatea puterii politice intemeiata pe votul cetatenilor;

lipsa puterii personale nelimitate ;

responsabilitatea celor alesi fata de alegatori .

Democratia inseamna limitarea, controlul si aspectul concurential al puterii

politice si alternarea la guvernare a diferitelor forte social-politice reprezentate de diferitele partide .

Democratia se intemeiaza pe :

principiul suveranitatii poporului, a vointei sale exprimate prin votul universal;

guvernarea poate fi legitimata doar de vointa celor guvernati ;

separarea puterilor in stat: legislativa, executiva, judecatoreasca ;

limitarea mandatului pentru cei alesi ;

existenta unor reguli constitutionale de functionare a puterii politice .

Sistemele politice democratice sunt subordonate ameliorarii situatiei economice,

sociale, educationale a cetateanului .

Cadrul juridic - institutional al democratiei are urmatoarele componente :

statul de drept;

constitutia;

separarea puterilor in stat prin delimitarea ferma a atributiilor lor : parlamentul, guvernul si institutiile juridice .

Temeiul functionarii unei societati democratice rezida intr-un sistem de libertati :

libertati individuale;

libertati politice;

libertati in domeniul informarii, privitoare la deciziile si actiunile guvernului ;

libertati legate de critica actiunilor si deciziilor guvernului atunci cand acestea afecteaza bunastarea oamenilor .

Democratia moderna , liberala este definita in primul rand ca un regim de

libertate. Ea realizeaza un adevarat sistem de institutii numite drepturi individuale .

Drepturile si libertatile pe care le presupune o democratie liberala sunt:

a)     private sau individuale;

b)    politice;

c)     publice sau sociale.

Formele istorice de existenta a democratiei sunt:

democratia antica - Grecia, Roma;

democratia moderna sau liberala .

Puncte de vedere asupra democratiei

Fiind definita ca o forma de guvernare destinata realizarii drepturilor si libertatilor

cetateanului, democratia a fost supusa unor cercetari si analize sistematice de catre politologi pentru a-i scoate in evidenta calitatile, dar si limitele si pentru a o incadra in evolutia concreta social-istorica .

Ideile rezultate in urma acestor studii sunt nu numai interesante dar mai ales utile pentru om, in actiunea lui de perfectare a democratiei insasi si a institutiilor sale , a metodelor si finalitatilor ei .

De exemplu :

Max Weber arata ca democratia nu trebuie sa fie un scop in sine, ci un mijloc pentru atragerea tuturor categoriilor sociale la gestionarea problemelor social-politice si economico-administrative ale tarii si pentru a-i alege pe cei mai reprezentativi lideri ai majoritatii .

Pentru democratie , cetatenii ( societatea civila ) trebuie sa fie problema principala a guvernarii si drepturile fundamentale ale omului .

George Burdeau arata ca tendinta lumii contemporane este ca orice sistem politic sa se considere democratic. Democratia insa se prezinta precum Ianus cel cu doua fete , una a participarii si controlului puterii din partea guvernatilor , alta a dominatiei guvernantilor asupra guvernatilor .

De o parte egalitate juridica de cealalta inegalitate economica .

Libertate si constrangere din partea statului si a legilor asupra individului.

Drepturi, dar si datorii si obligatii.

Transparenta guvernarii - dedesubturi ascunse, lupte de interese, de culise .

De o parte democratia ca putere a poporului dar nu direct, ci indirect, de cealalta parte printr-un numar restrans de reprezentanti ( senatori, deputati, primari, etc. )

Raymond Aron in lucrarea " Democratie si totalitarism " 1965 arata ca si o democratie puternica poate fi corupta prin :

a)     nerespectarea prevederilor constitutionale;

b)    manipularea acestor prevederi de catre guvernanti in functie de interesele lor de grup;

c)     caracterul foarte violent al luptei pentru putere;

d)    dificultati in realizarea revendicarilor diferitelor categorii de cetateni;

e)     excesele partizane ale unor partide politice ( mai ales cele extremiste ) care pot bloca pluralismul democratic si deschide calea unor lovituri de stat, si instaurarea unor regimuri dictatoriale .

Robert Dahl " Democratia si criticii ei " distinge 3 ( trei ) etape in

dezvoltarea democratiei :

Democratia antica : ateniana, spartana si corintiniana ;

Democratia moderna , proprie si societatii contemporane prin dezvoltarea democratiei reprezentative ;

Democratia viitorului, care va evalua pe 2 ( doua ) directii :

a) pe plan extern, global ( v. Comunitatea Europeana )

b) pe plan intern al statelor prin cresterea autonomiei locale si a

descentralizarii neguvernamentale .

Karl Popper " Lectia acestui secol " = 1992

Democratia nu este in primul rand o forma de guvernare bazata pe suveranitatea poporului, ci un sistem de institutii prevazute sa ne apere impotriva dictaturii .

Democratia trebuie sa asigure limitarea puterii statului asupra cetateanului .

Democratia trebuie sa fie o posibilitate de a destitui guvernul fara varsari de sange si violenta atunci cand acesta violeaza drepturile cetatenilor .

Democratia asigura libertatea personala impotriva tuturor formelor de putere, cu o singura exceptie a suveranitatii si domniei legii .

Democratia nu inseamna conducerea societatii de catre popor, ci judecarea de catre popor a puterii .

Democratia ca putere a poporului este o eroare, o inselatorie si sub aceasta forma ea este un pericol .

Democratia presupune o societate deschisa, supusa criticii, a echilibrului, ea este cel mai sigur antidot al violentei, al agresivitatii, arogantei si suficientei puterii .

A.King si B.Schneider in lucrarea " Prima revolutie globala " arata ca si democratiile occidentale contemporane trebuie sa se perfecteze pentru a raspunde noilor conditii si trebuinte de viata ale omului, si in acestea au aparut fenomene care trebuie inlaturate pentru a avea o dezvoltare pozitiva a societatii .

Si in aceste democratii consolidate si relativ stabile exista probleme cu o conotatie negativa pentru progresul democratic cum ar fi :

a)     principalele probleme economice, politice si culturale se discuta mai degraba de catre mass-media decat in parlamente ;

b)    de multe ori rivalitatea si lupta pentru putere dintre partide prevaleaza asupra intereselor generale ale oamenilor ;

c)     opinia publica se indeparteaza de alesii ei la guvernare;

d)    nu este suficient de dezvoltata contributia societatii civile la autonomia locala si la descentralizarea puterii .

Democratia contemporana trebuie perfectionata si nu respinsa, pentru ca ea este

singura forma de guvernare nonviolenta descoperita si practicata de om . Anularea ei ar fi echivalenta cu anularea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului .

Desi democratia nu duce automat la bunastarea si fericirea intregului popor, ea ramane singurul regim politic capabil sa-i asigure omului libertatea individuala si publica, sa-l solicite sa participe prin intermediul reprezentantilor alesi la actul de guvernare sociala .