Conceptul de metodologie in stiintele sociale

1. Definirea metodologiei, a obiectului de studiu

Sociologia este stiinta despre societate care studiaza realitatea sociala in baza unei teorii, dar si pe baza cercetarii empirice prin masurarea frecventei sau intensitatii faptelor sociale.

Cercetarea sociologica are urmatoarele premise:

- existenta obiectiva a societatii, independenta de cercetator;

- realitatea sociala este structurata in relatia cauza-efect, iar evolutia ei este guvernata de principiul determinismului;

- adevarul stiintific deriva din analiza obiectiva prin mijloace de observare si de masurare.

Rezulta ca scopul cercetarii sociologice consta in descoperirea acelor informatii despre realitatea sociala ce pot fi utilizate in predictii despre evenimente si procese sociale.

Emil Durkheim (1974) Regulile metodei sociologice sublinia ca sociologia "nu trebuie sa consiste intr-o simpla parafraza a prejudecatilor traditionale, ci sa ne faca sa vedem lucrurile altfel de cum apar omului de rand; caci obiectul fiecarei stiinte este de a face descoperiri si orice descoperire deconcentreaza mai mult sau mai putin opiniile acceptate".

Ca definitie Metodologia cercetarii in stiintele sociale este studiul metodelor si tehnicilor utilizate intr-o cercetare sociala, pentru indeplinirea obiectivelor si scopurilor, si pe baza unei ipoteze.

Pe de alta parte confruntat cu o tema de cercetare, cu metodologul din cercetator va trebui sa stie sa aleaga din sirul de metode si tehnici pe cele care ii acopera si-i releva intreaga problematica a fenomenului sau procesului social studiat. De aceea Metodologia este si o arta , o "stiinta" a alegerii metodelor si tehnicilor pentru indeplinirea obiectivelor si scopurilor propuse, in baza unor ipoteze.Altfel spus Metodologia este o teorie a ceea ce este numit in mod curent "experienta" . Analiza metodologica vizeaza punerea in relatie a metodelor, tehnicilor, procedeelor si instrumentelor de investigatie, adecvarea lor la obiectul de studiu.

Metodologia are printre preocupari si clarificarea intelesului conceptelor, corectitudinea definirii lor, analiza limbajului utilizat. Este una dintre cele mai dificile misiuni avand in vedere ca istoria folosirii termenilor, a faptului ca termeni curenti ai limbajului stiintific au intelesuri foarte diverse.Analiza metodologica vizeaza in punerea in

Metodologia cercetarii in stiintele sociale este alcatuita din:

- enunturile teoretice fundamentale socotite ca referential pentru structura unei teorii si transformate in principii metodologice de analiza a realitatii sociale;

- metode si tehnici de culegere a datelor empirice

- procedee de prelucrare a datelor si informatiilor empirice, de ordonare, sistematizare si corelare a acestora;

- procedee de analiza, interpretare si constructie/reconstructie pe baza datelor empirice care stau la baza procesului de elaborare a descrierilor, tipologiilor, explicatiilor si predictiilor teoretice.

Paul Lazarsfeld (1959) a remarcat ca metodologia are sase teme principale:

- delimitarea obiectului de studiu;

- analiza conceptelor;

- analiza metodelor si tehnicilor de cercetarea;

- analiza raportului dintre metodele si tehnicile utilizate;

- sistematizarea datelor obtinute in cercetarea empirica;

- formalizarea rationamentelor.

Notiuni atasate conceptului de Metodologie; metoda, tehnica, procedeu, instrument de cercetare

Notiunea de metoda vine de la cuvantul grecesc methodos, care insemna cale, mijloc. Metoda este modul de cercetare, sistemul de reguli si principii de cunoastere. Ea este o modalitate generala, strategica de abordarea realitatii.

Tehnica de cercetare. Termenul de tehnica vine de la cuvantul grecesc "tekne", care inseamna procedeu, viclesug. Tehnicile sunt forme concrete ale metodelor, ceea ce determina ca o metoda sa capete forma. Tehnicile de cercetare investigheaza operational realitatea. Ancheta este o metoda, iar chestionarul este o tehnica. De aceea unei metode ii sunt aferente mai multe tehnici. Anchetei ii corespunde mai multe tehnici: chestionarul, interviul, fisele statistice de inregistrare.

Instrumentul de cercetare este un mijloc de culegere a informatiilor, incat se poate spune ca el se interpune intre cercetator si realitate.

Procedeul este modul de utilizare a instrumentelor de cercetare, adica uneltele materiale utilizate de cunoastere stiintifica a proceselor sociale: ghidul de interviu, foaia de observatii, fisa de inregistrare.

In cercetarea sociala tema de studiu este delimitata dintr-o teorie: "inca Platon compara cunoasterea cu disecarea unui animal; dupa el un bun dialectician gaseste articulatiile, iar unul prost osul; insa orice cunoastere ramane un decupaj" (apud Chelcea, p. 35).

Cercetarea empirica se defasoara dupa anumite principii

unitatile dintre teorie si empiric;

rationamenetele rezultate din teorie stau la baza cercetarii empirice;

unitatii dintre intelegere si explicatie care are in vedere raportul dintre subiectul si obiectul cunoasterii;

unitatii dintre cantitativ si calitativ;

Clasificarea metodelor

Constantin Schifirnet (2000), clasifica metodele dupa mai multe criterii:

a. temporal

- metode transversale - se descopera relatia dintre procesele umane sau sociale stabile: teste sociometrice, observatia, ancheta;

- metode longitudinale - care studiaza evolutia proceselor sociale in timp: biografia, studiul de caz, studiile panel;

b. din punct de vedere al reactivitatii, a gradului de interventie a cercetatorului asupra obiectului de studiu exista: - metode experimentale (experimentul);

- metode cvasiexperimentale: ancheta, sondajul de opinie, biografia sociala provocata;

- metode de observatie: studiul documentelor sociale, observatia;

c. dupa numarul unitatilor sociale luate in studiu

- metode statistice      - anchete socio-demografice, sondajele de opinie, analize mametamico-statistice;

- metode cazuistice - folosite in studiul integral al catorva unitati sociale: biografia, studiul de caz, monografia sociala.

Cercetarea sociologica se realizeaza prin metode:

- cantitative - masoara intensitatea sau marimea fenomenelor si proceselor sociale prin valori cantitative. Pentru a ajunge la evaluari cantitative este nevoie de cuantificare, operatie ce consta in alegerea unor indicatori carora li se atribuie valori numerice.

Cantitativul imbraca doua forme: cea de numarare si cea de masurare(Yule si Kendall, 1996, apud Rotariu, Ilut,1996, p.27). Numararea indica o cantitate de entitati si se exprima intotdeauna printr-o frecventa. Masurarea presupune atribuirea unei valori numerice care reda intensitatea cu care se manifesta o caracteristica, o insusire a unei entitati empirice. Masurarea vizeaza intotdeauna o caracteristica a "obiectului" vizat si nu "obiectul" in sine.Astfel, nu masuram o bucata de panza, ci lungimea ei.

- calitativa - exprima caracteristicile fenomenelor si proceselor sociale.

Decizia de a cerceta cantitativ sau calitativ tine de cadrul teoretic stabilit si de scopul pentru care este initiat studiul unei teme.

Traian Rotariu, Petru Ilut (1997, p.25) adaptand dupa Brayman, 1992, prezinta notele diferentiatoare intre investigasiile de tip cantitativ si calitativ, realizeaza un tabel

Tabelul nr. 1 : Note diferentiatoare intre investigatiile de tip cantitativ si calitativ

Ipoteza

Ipoteza este un enunt care sta la baza interpretarii faptelor sociale si explicariii prealabile asupra proceselor sociale si a relatiilor dintre ele.

Pentru a intelege mai bine specificitatea ipotezei se cuvine sa o delimitam de alte enunturi cu care se interfereaza.

principiul - enuntul care sta la baza unei deductii si ofera explicatii pentru un numar mare de fapte, verificate continuu. El are valabilitate din verificarile empirice anterioare.

axioma - are mai ales o conotatie matematica, adica ceea ce este adevarat prin definitie si are un inalt grad de abstractie. Ea nu este direct testabila.

postulatul - este propozitia al carei adevar a fost demonstrat anterior prin cercetari empirice.

presupunerea - este in enunt care nu se identifica cu realitatea.

banuiala - este echivalentul ippotezei la nivelul cunoasterii comune. Din observatiile spontane se deduc enunturi despre lagatura dintre fenomene.

Fata de toate aceste forme ale gandirii stiintifice sau ale sistemului comun ipoteza este un enunt care trebuie verificata.

Ipoteza constitue obiect de interes al oamenilor de stiinta, al curentelor stiintifice si in consecinta este descrisa in moduri diferite. Definitiile date ipotezei pot fi clasificate astfel ( Sorin Radulescu, 1994, p.56):

o propozitie relativa la explicatia fenomenelor, admisa provizoriu inainte de a fi supusa experientei;

o conjectura privind explicatia sau posibilitatea aparitiei unui eveniment;

o supozitie facuta asupra unui lucru posibil sau nu si despre care se desprinde o serie de consecinte care trebuie verificate;

un enunt care afirma o relatie intre anumite fapte si care, testate empiric, trebuie verificat sau respins;

o afirmatie despre relatiile intre doua sau mai multe fenomene sau despre o anumita proprietate a elementelor existente intr-un domeniu de studiat;

un enunt empiric cu valoare provizorie care stabileste o clasa unitara de proprietati stabilite sau afirma evenimente certe, corelate sau succesive;

o presupunere enuntata pe baza unor fapte cunoscute cu privire la anumite conexiuni intre fenomene care nu pot fi observate direct;

o supozitie sugerata in mod provizoriu ca o explicatie a fenomenelor;

o propozitie care trebuie testata pentru a-si dovedi valabilitatea si care poate fi corecta sau incorecta, dar duce oricum la plicarea unui test empiric.

Deci nu orice enunt despre existenta unei relatii probabile dintre doua sau mai multe variabile reprezinta o ipoteza; un enunt pentru a fi o ipoteza este necesar ca el sa fie testat. In sociologie , ipoteza este un enunt care reflecta cu un anumit grad de probabilitate fiintarea unei relatii cauzale intre fenomene si procese sociale.

Dimensiunile ipotezei

Johan Galtung (1967) a precizat zece conditii pe care trebuie sa le satisfaca o ipoteza pentru a fi valida:

Generalitatea - reprezinta calitatea ipotezei de a refletca procese si fapte sociale generale, relatia dintre ele variabile fiind adecvate, dincolo de conditiile spatio-temporale.

Ex:       Cu cat calitatea viatii politice este mai mare cu atat participarea politica este mai mare - se refera la toate grupurile si persoanele indiferent de caracteristicile socio - demografice.

Complexitate - se refera la gradul de cuprindere a problematicii studiate.

Specificitatea - vizeaza numarul de valori. De preferat sunt ipotezele in care variabilele au trei valori.

Determinarea - reprezinta delimitarea cu rigoare a procesului sau fenomenului social ce trebuie relectat. Ipotezele cu un grad mai mare de determinare sunt preferabile celor inalt probabilistice.

Falsificabilitatea - este o dimensiune a ipotezei ca un criteriu de demarcatie intre enunturile adevarate si cel false. K. Popper ( 1981, p.83) "un sistem al stiintelor empirice trebuie sa poata esua in confruntarea cu experienta" El spune ca in cercetarile empirice sunt retinute numai ipotezele testabile.

Predictibilitatea - se refera la functia de descriere si explicare a proceselor si fenomenelor sociale.

Comunicabilitatea virtutea ipotezei de a transmite specialistilor si nespecialistilor o imagine cat mai adecvata despre procesele sau fenemonele sociale cercetate.

Reproductibilitatea - indica necesitatea ca ipoteza sa ofere posibilitatea repetarii cercetarii si decelarii acelorasi concluzii.

Testabilitatea - enuntul despre un proces sau fenomen social sa fie testa t permanenet.

Utilitatea - releva rolul ipotezei in cercetarea empirica.

Tipuri de ipoteze

Ipoteze teoretice - reflecta interpretarile noi date proceselor si fenemenelor sociale si sunt indirect testabile.

Ipoteze de lucru - sunt enunturi direct testabile de catre cercetarile empirice. Cercetatorii cauta de pilda sa explice de ce delicventa se manifesta mai puternic la varsta adolescentei.

Madeleine Grawitz s elaborat o clasificare a ipotezelor de lucru:

ipoteze despre supozitia uniformitatii cazurilor cercetate.       Ex: se incearca verificarea ipotezei ca rata divorturilor este mai mare la categoriile socilae cu venituri mai ridicate.

ipoteze care confirma corelatii empirice. Daca ramanem la exemplul cu divortialitatea se pot formula multe ipoteze: relatia dintre alcoolism si divortialitate;       comportament agresiv - divortialitate.

Ipoteze care reflecta relatiile dintre variabilele analitice. Ele presupun un efort de elaborare mai amplu pentru stabilirea unor relatii probabile intre variabilele complexe nivel economic - divortialitate, religie - divotialitate.

Modalitati de elaborare a ipotezelor

a)          deducerea ipotezelor din teorie

Din stiinta sociologica se pot extrage ipoteze de nivel intermediar de generalitate , si din acestea ipoteze de lucru testabile prin cercetari empirice. De exemplu: "Toate societatile cunosc procese de stratificare sociala" este o ipoteza cu un nivel maxim de generalitate. Din aceasta ipoteza se pot deduce ipoteze de lucru: "in anumite conditii istorice diferentele dintre grupurile sociale sunt mai mici".

b)          experienta directa. Cunoasterea realitatii prin contactul nemijlocit ii ofera cercetatorului posibilitatea de a constata legaturi intre      procese sociale. Septimiu Chelcea ( 1998, p 48) afirma ca "in stabilirea legaturilor dintre variabilele cercetate se pleaca de la ceea ce este <vizibil cu ochiul liber>, evidentiindu-se diferentelor <care striga> pentru ca apoi, pe masura cunoasterii, sa cauta diferentele <care soptesc>".

c)          Analogia. Unul dintre intemeietorii sociologiei E. Durkheim remarca ca analogia "este singurul mijloc practic de care vom dispune pentru a ajunge sa facem lucruri inteligibile" O ipoteza formulata intr-un anumit domeniu al stiintei poate sa ajute la elaborarea altei ipoteze dintr-o alta stiinta. Vilfredo Pareto prin analogie cu ipoteza din stiintele economice despre homo oeconomicus a emis ipoteza despre homo sociologicus. "Analogismul poate constitui insa un pericol pentru orice sttiinta, in masura in care poate facilita reductionismul si transferul ilegitim al paradigmei unei stiinte la domeniul altei stiinte ( S. Radulescu, 1994, p.10).

Validitatea ipotezelor

Pentru a fi valide ipotezele trebuie sa se bazeze pe fapte reale si sa fie verificabile, adica sa utilizeze concepte operationale si sa fie specifice - sa nu se piarda in generalitati.

Dupa epistemologul Mircea Flonta ipotezele trebuie sa fie enunturi cu un continut nou. Pentru el o ipoteza este indrazneata daca are:

- un inalt grad de generalitate, daca explica o mare varietate de fapte si legi stiintifice cunoscute, inclusiv intre fapte intre care nu s- vazut pana acum nicio legatura.

- continut bogat, mult peste ce s-a spus pana acum;

- descriere strcucturala a lumii, dincolo de aparente si realitatea descrisa de acesata ipoteza;

- dace predictii despre evenimenlte si fenomene observabile inca necunoscute.

- indrazneala si caracterul ei riscant sporesc pe masura ce cresc numarul, varietatea si exactitatea acestei predictii ( Mircea Flonta, 1981, p34- 350.

In opina altor autori ( Adrian Gherasim, 2005, p 24-25) ipotezele se pot formula in termeni foarte expliciti - ex. Crestea cheltuielilor de publicitate cu 10% conduce spre sporirea volumului de vanzari cu 4% - sau in termeni generali - intensificarea efortului publicitar conduce la cresterea vanzarilor. O asfel de formulare a ipotezelor "mizeaza pe doua tipuri de efecte pozitive:

1. descopumpunerea problemei de cercetat intr-o serie de subprobleme si de seturi de intrebari, care conduc mai clar spre tipuri de date necesare, usurand astfel planul cercetarii;
2. determina cercetatorii sa faca explicite unele probleme implicite, ipotezele ii pot determina pe acestia sa-si clarifice sau sa-si schimbe unele opinii chiar inainte de a trece efectiv la realizare cercetarii" ( A. Gherasim, 2005, p.25).

Ipotezele empirice iau forma unor implicatii logice :

*"daca X atunci Y";

* Cu cat creste ( descreste) X, cu atat creste ( descreste) Y". Prin ipoteze se pot formula explicatii cauzale sau functionale.

Modul de formulare a ipotezelor implicata realizarea de tipuri de cercetari specifice pentru a obtine informatii relevante . De exemplu pentru testarea ipotezei : " Cu cat pregatirea scolara este mai inalta cu atat mai frecvent persoanele respective tind sa utilizeze utilizeze metode mai sofisticate de perfectionare profesionala" poate fi folosita o simpla analiza corelationala pe datel obtinute intr-o ancheta. In schimb , pentru testarea ipotezei : " Cu cat creste gradul de expunerea la mesaje comerciale , cu atat creste si frecventa comportamentului de aceasta factura in randul populatiei" este nevoie de montarea unui experiment , prin care sa se urmareasca relatia dintre informatia comerciala si schimbarea atitudinal - comportamentala.

In plus dat fiind specificul ipotezelor , prima are sanse de a fi confirmata pe colectivitati relativ mari , ceea de-a doua are sanse sa fie confirmata doar pentru anumite grupuri de populatie.

Septimiu Chelcea ( 1998, p. 53) afirma ca elaborarea ipotezelor depinde de o serie de factori, intre care mentiona: conditiile praxiologice, nivelul de dezvoltare al astiintei si calitatile personale ale cercetatorului.