Consideratii generale cu privire la adolescentii devianti

Consideratii generale cu privire la adolescentii devianti

Pentru a prezenta o imagine precisa, clara si reala a adolescentului cu comportament deviant am optat pentru evidentierea "tabloului" adolescentului construit de Stanley Hall (Dragomirescu 1976, pag. 69); iata concluziile sale:

adolescentul trece prin stari alternative de activitate intensa si istovire;

este inclinat sa rada nestavilit, are o veselie exuberanta pe care i-o poate provoca orice obiect real sau imaginar, plange fara motiv;

este egoist, plin de sine, mandru de infatisarea sa, preocupat fara masura de amanunte vestimentare si de aspectul sau fizic, pe care-l ingrijeste meticulos si cu scrupule excesive;

oscileaza intre moralitate si josnicie;

se declara dusman al conservatorismului si conventionalismului.

Imaginea pesimista a adolescentului ni-l prezinta ca fiind rebel, iritat, lipsit de respect fata de autoritate, tulburat emotional, potential delincvent, tentat de ideea sinuciderii, de folosirea drogurilor, de huliganism si agresivitate.

Gustul aventurii este pregnant si se manifesta prin investigatii animate de idei fanteziste cum ar fi cautarea de comori, urmarirea de suspecti, gasirea de locuri secrete, etc.

La 14-16 ani devine tot mai expansiva dorinta de afiliere la un grup de egali, ei se exprima prin acte de tip adult ca executie, dar care sunt adesea puerile ca manifestari.

Adolescentii, spune Rousselet (Dragomirescu 1976, pag. 73), parasesc viata placuta ferita de primejdii, construita pe masura lor, prin afectiune si grija parinteasca, pasind intr-o lume mult mai amenintatoare. Noua lor nastere, in mediul social se face fara ocrotire, fara ajutor, iar aceasta confruntare cere loc intr-un moment cand din punct de vedere fiziologic si psihic, ei sunt subrezi si foarte sensibili.

Pe acest fond initial se structureaza cu usurinta conduitele deviante. O forma de conduita aberanta frecvent intalnita la adolescenti, este tatuajul (automutilarea) care poate lua forme diverse, de mesaj simbolic vizual, autoexprimare, exhibitionism, etc. Adolescentii se tatueaza din imitatie, motivele si modelele tatuajelor lor pun in evidenta dominante sexuale, nuduri sau inimi strapunse de sageti, etc.

Majoritatea autorilor preocupati de problema, ajung sa caracterizez personalitatea tatuatului prin saracia exprimarii verbale a acestuia, pasivitate, imaturitate psiho-afectiva, o carenta in ceea ce priveste insertia sociala, care creste in general cu numarul tatuajelor.

Adolescentii devianti sunt cei care renunta sau chiar resping normele si modelul de educatie propus de societate, se rup de familie, pentru a se aventura intr-un mediu nesigur, necunoscut si periculos care nu face decat sa le acutizeze sentimentele de frustrare si insecuritate afectiva.

Stau pe strazi pentru ca aceasta li se pare cea mai buna alternativa; strada este mediul total care contine in principal mirajul libertatii si al lipsei de constrangere.

Un adolescent care cerseste, o face pentru ca trebuie. Atitudinea umila si asteptarea sprijinului de la cei din jur, in situatie de criza, este in total contrast cu dorinta de independenta si cu impetuozitatea varstei adolescente. Ea este rezultatul nevoii de supravietuire, a presiunii grupului si de multe ori a parintilor care-l trimit in strada.

Sub presiunea mediilor si anturajelor in care ajung toti acesti adolescenti realizeaza schimbari majore in modul lor de viata. De la un comportament deviant dar tolerabil de catre societate ajung la conduite predelincvente si mici infractiuni.

Manifestarile deviante se invata si sunt promovate cu precadere pe strazi. Astfel de adolescenti sunt perceputi cu ostilitate si indiferenta, ei sunt stimulati sa reactioneze intr-o maniera agresiva si intoleranta. Realitatea le demonstreaza ca aceasta este singura cale de a-si satisface necesitatile materiale si aspiratiile sociale. Comportamentul deviant este in principal instrumentul de afirmare personala si de defensiva.

1. Manifestari comportamentale ale adolescentului deviant

La adolescenti comportamentul deviant imbraca trei stadii succesive:

1. Revolta, refuzul de a se supune este inteles la aceasta varsta ca un protest ostentativ impotriva ideii de subordonare; el (adolescentul) nu mai este serviabil, punctele de vedere ale adultilor ii par ridicole, pentru ca el nu mai are incredere in acestia.

Fuga de acasa constituie forma extrema a revoltei impotriva familiei. Fuga si in consecinta vagabondajul sunt eruptii violente din mediul familial, ca expresii a unei stari de incordare.

Fuga are un caracter de criza, iar vagabondajul este un fenomen complex avand o desfasurare in timp.

In functie de cauze fuga are mai multe forme:

pulsiune emotiva;

rezultatul unor stari conflictuale cu familia sau scoala;

expresia dorintelor de aventura, de evadare, etc.

Vagabondajul in schimb este o reactie organizata, care apare din lipsa de atasament familial sau fata de o constrangere rau suportata; adolescentul alegand "nomadismul" pentru a-si realiza libertatea, prin imitatie si sugestie si sa se socializeze prin intrarea intr-o banda. Fuga si vagabondajul sunt frecvent asociate cu furtul, cel mai frecvent delict la adolescenti.

Furtul, vazut ca atentat la proprietate particulara sau publica, incepe de obicei in familie si se extinde apoi in mediul extrafamilial, de la obiecte de mica valoare pana la sume importante de bani. In general fetele fura singure, iar baietii in grup.

2. Gustul pentru scandal este maxim la 14-16 ani si apoi scade, cand personalitatea prezinta un inceput de consolidare.
3. Exaltarea si afirmarea incheie procesul de dezvoltare a adolescentului, este perioada in care predomina dorinta de confruntare cu oamenii si cu viata.

In functie de gradul de influenta a acestor stadii, comportamentul deviant prezinta diferente sensibile de la un individ la altul, mergand de la simple conduite noncomformiste, de evaziune si independenta, pana la forme de comportament grave si deosebit de grave.

Tipologia comportamentelor deviante comise de adolescenti cuprinde:

a)        comportamente deviante ocazionale caracterizand pe acei adolescenti care au beneficiat de conditii adecvate de socializarea familiala. Ei comitand aceste fapte fie din teribilism, fie din bravada sau fie din solidaritate de grup specific adolescentina.

b)       Comportamente deviante structurate, cu un grad ridicat de periculozitate sociala, specific acelor adolescenti cu nivel scazut de integrare sociala, care prezinta dificultati de adaptare sau tulburari de comportament.

c)        Comportamente deviante recurente, cu o deosebita periculozitate sociala, concretizate in delicte de omor, viol, talharie, vatamari corporale grave.

Ele definesc pe acei minori care provin, de regula, din medii de socializare "negativa", unde au fost "socializati" si "invatati" intr-un spirit agresiv si violent, incepand cu limbaj obscen, minciuna, cersetoria, prostitutia si terminand cu violurile, talhariile si omuciderile.