Sociologie universala - test grila

Sociologie universala - test grila

TRUE/FALSE

1) "Gandire sociala" si "gandire sociologica" sunt doua notiuni care au aceeasi arie de cuprindere.F

2) In cadrul gandirii sociale vorbim de o serie de reflectii asupra socialului (adica asupra societatii, vietii sociale, relatiilor sociale etc.) precum si de unele preocupari si intuitii de natura sociologica, premergatoare constituirii sociologiei ca stiinta.A
3) 3. Gandirea sociologica poate fi regasita si in perioada antichitatii si a Renasterii.F
4) Fizicalismul reprezinta o varianta ale sociologiei mecaniciste.A
5) Energetismul sociologic reprezinta o varianta moderna a sociogeografismului.F
6) Mediul geografic are o influenta majora asupra vietii sociale si activitatii oamenilor.A
7) In viziunea scolii sociologice geografice, distributia si densitatea populatiei, sistemele de locuire, rasele si diferentele rasiale sunt determinate in mod direct sau indirect de factori geografici.A
8) Viata economica, politica, culturala, organizarea sociala, comportamentele umane, civilizatia - nu sunt influentate de mediul geografic.F
9) Scoala sociologica de la Bucuresti a dezbatut problematica relatiilor dintre mediul geografic, lumea fizica sau organica si societate.A
10) Mediul geografic reprezinta factorul determinant al dezvoltarii societatii.F
11) Sociodemografia reprezinta o varianta a conceptiilor sociologice organiciste.A
12) Intre viata sociala si factorii demografici (cresterea sau descresterea volumului si a densitatii populatiei) nu exista o legatura directa, acestia din urma neputand influenta viata sociala.F
13) Auguste Comte este considerat reprezentantul de marca al pozitivismului sociologic.A
14) Cel mai important factor limitativ al pozitivismului sociologic il reprezinta efortul de a constitui o sociologie ca o stiinta pozitiva, dupa modelul stiintelor naturii.A
15) Herbert Spencer sustine teza conform careia, in istoria devenirii existentei universale s-au inregistrat trei genuri fundamentale de evolutie: evolutia anorganica (ce se refera la astrogenie si geogenie), evolutia organica (vegetala si animala) si evolutia supraorganica.A
16) Filosofia antica greaca a constituit o sursa primara in geneza gandirii sociale prin conceptiile filosofilor antici greci asupra naturii.F
17) Filosofia antica greaca a fost o sursa primara a gandirii sociale prin conceptiile filosofilor antici greci asupra problemelor majore ale omului ca fiinta sociala, ale muncii, statului, diferentierii bunastarii si aparitia inegalitatilor sociale.A
18) Gandirea sociala a Renasterii a favorizat independenta personala, individualismul si eliberarea omului, concomitent cu cresterea rivalitatii, insecuritatii si nesigurantei.A
19) Reprezentantii gandirii renascentiste au depasit conceptiile teocentrice asupra societatii, propunand noi explicatii ale vietii sociale si ale principalelor sale componente.A
20)
Pe langa incercarile de transpunere in sociologie a modelelor gnoseologice ale stiintelor fizice, istoria sociologiei inregistreaza si incercari de transpunere a legilor lumii organice, vii.A
21Variantele organicismului social sunt: organicismul filosofic, organicismul psiho-social si biologic.A
22) In viziunea lui Herbert Spencer, obiectul de studiu al sociologiei il reprezinta evolutia anorganica.F
23)
Organicismul sociologic sustine ideea ca exista doua categorii de factori care actioneaza asupra naturii si caracteristicilor agregatelor umane: factori interni sau intrinseci (ce tin de proprietatile interne ale membrilor grupelor) si factori externi sau extrinseci (ce tin de actiunile mediului extern in care exista societatile umane).A
24) Societatea este o realitate distincta de cea naturala, cu caracteristici si trasaturi proprii, originale si complexe, fiind un produs al vietii si evolutiei.A
25) Sigmund Freud, ca reprezentant al Psihanalizei, isi postuleaza teoria pornind de la un fenomen etalon, cu valenta universal - explicativa, si anume imitatia si interesul.F
26) Esenta voluntarismului sociologic o constituie ideea ca societatea este un produs al vointei, vazuta ca element determinant si dominant al societatii.A
27) Gabriel Tarde este reprezentantul marcant al teoriei imitatiei.A
28) In conceptia lui Auguste Comte, Statica sociala reprezinta sociologia schimbarii evolutionare, a progresului social, in timp ce Dinamica sociala reprezinta sociologia ordinii si a echilibrului social.F
29) Auguste Comte sustine ca exista trei varste spirituale ale omenirii si ale evolutiei societatilor: starea teologica sau fictiva, starea metafizica sau abstracta si starea pozitiva sau stiintifica.A
30) Pentru Karl Marx, munca "alienata" este munca impusa de unii oameni altora, respectiv munca "fortata", opusa activitatii umane creative, libere si ale carei rezultate sunt preluate de "stapanii proceselor de productie".A

MULTIPLE CHOICE

1) Gandirea sociala este:
A) echivalenta cu "gandirea sociologica"
B) doar o etapa sau un nivel al procesului de cristalizare a sociologiei ca stiinta

1 A + B
2 A
3 B

ANS: 3

2) Care este importanta studiului istoric al sociologiei
A. imbogatirea si aprofundarea cunoasterii sociologice;
B. intelegerea modului in care sociologia s-a conturat ca stiinta;
C. demonstrarea adevarului ca orice abordare sociologica moderna isi are radacinile in trecut;
D. intelegerea stadiului actual de dezvoltare a sociologiei ca stiinta si stimularea unor noi directii de reflexie.

1 A+B
2 C+D
3 A+D
4 A+B+C+D
ANS: 4

3) In ce perioada plasam aparitia sociologiei ca stiinta?
1 in antichitatea clasica
2 in secolul al XIX-lea
3 in secolul al XIV-lea
ANS: 2

4) Care din urmatorii ganditori sunt considerati precursori ai sociologiei:
A. Platon, Aristotel;
B. Thomas d'Aquino;
C. Niccolo Machiavelli;
D. Thomas Hobbes, John Locke, Jean Jacques Rousseau;

1 A+B+C
2 C+D
3 B+C+D
4 D
5 A+B+C+D
ANS: 5

5) Precizati care din urmatorii autori sunt recunoscuti ca fiind fondatori ai sociologiei:
A. Marie Jean Antoine Condorcet;
B. Claude Henri Comte de Saint-Simon;
C. Auguste Comte, Herbert Spencer, Karl Marx;
D. Emile Durkheim, Max Weber, Vilfredo Pareto;
E. Ferdinand Tnnies, Georg Simmel.

1 A+B+C+D+E
2 A+B
3 C+D+E
ANS: 3

6) Care din urmatoarele scoli fac parte din primele scoli de gandire sociologica:
A. Mecanicismul sociologic; Fizicalismul; Energetismul;
B. Scoala sociologica geografica;
C. Scoala sociologica demografica.

1 A+B+C
2 A+B
3 B+C
ANS: 1

7) Care din afirmatiile urmatoare este corecta:
1 Mecanicismul, fizicalismul si energetismul au utilizat, in interpretarea socialului, metode specifice, de natura sociologica, reluate mai tarziu si de alti autori
2 Orientarile mecaniciste, fizicaliste si energetiste au avut ca punct de plecare interpretarea fenomenelor sociale prin prisma analizelor si terminologiei specifice stiintelor naturii
ANS: 2

8) Abordarea sociologului roman Spiru Haret este reprezentativa pentru:
1 Sociogeografismul
2 Mecanicismul sociologic
3 Scoala sociologica demografica
ANS: 2

9) Sociogeografismul poate fi sintetizat astfel:
A. rasa si ereditatea sunt factori determinanti ai vietii sociale;
B. mediul geografic determina comportamentul uman;
C. mediul geografic determina procesele sociale si organizarea sociala;
D. intensitatea determinarii geografice variaza in timp si se reduce continuu, dinspre societatile arhaice, slab dezvoltate, spre societatile complexe, dezvoltate.

1 B+C+D
2 A+B+C
3 A+C+D
ANS: 1

10) Reprezentantii sociodemografiei sustin ca exista corelatii semnificative intre factorii demografici si
A. ritmurile cresterii populatiei;
B. crizele interne ale societatilor si revolutiile;
C. organizarea, diferentierea, stratificarea sociala, institutiile sociale si politice;
D. evolutia si sensurile evolutiei sociale generale a societatilor omenesti.

1 A+B
2 B+C+D
3 A+B+C+D
ANS: 3

11) Care din urmatorii autori a pus bazele organicismului social
1 Auguste Comte
2 Emile Durkheim
3 Herbert Spencer
ANS: 3

12) In conceptia lui Herbert Spencer, in privinta omului primitiv, pot fi identificate urmatoarele tipuri umane fundamentale initiale:
A. omul primitiv fizic;
B. omul primitiv emotional;
C. omul primitiv intelectual.

1 A+C
2 A+B+C
3 B+C
ANS: 2

13) In cadrul conceptiilor psihologiste se considera ca la temelia vietii sociale stau
A) procesele psihice individuale (instincte, senzatii, interese etc.);
B) fenomene psihice colective ("psihic colectiv").

1 A
2 B
3 A+B
ANS: 3

14) Care din urmatorii sociologi pot fi considerati reprezentanti ai psihologismului sociologic.
A) Lester Ward;
B) Gabriel Tarde;
C) Sigmund Freud;
D) Max Weber;
E) Ferdinand Tnnies.

1 A + B + C + E
2 A +B + C + D
3 A + C + D + E
ANS: 1

15) Principalele variante ale psihologismului sociologic sunt
A) teoria instinctivista (psihanaliza);
B) teoria intereselor;
C) interpretarea societatii prin credinte, dorinte, inclinatii,
D) voluntarismul sociologic;
E) teoria imitatiei.

1 A + B + C
2 C+D
3 A+B+C+D+E
ANS: 3

16) In centrul teoriei instinctiviste a lui Sigmund Freud, conceptul-cheie este:
1 interesul
2 credintele, dorintele si inclinatiile
3 instinctul sexual ("libido")
4 imitatia
5 vointa
ANS: 3

17) Care din urmatoarele teze sunt specifice Psihanalizei lui Sigmund Freud:
A) vointa determina aparitia societatii;
B) aparitia vietii sociale este legata de libido si eros;
C) relatiile reciproce dintre indivizi sunt datorate libido-ului;
D) toate fenomenele si procesele socialesunt manifestari ale libido-ului.

1 A + B + D
2 B+C+D
3 A + B + C
ANS: 2

18) In viziunea lui Sigmund Freud, instinctivitatea sexuala si reprimarea acesteia pot genera
A) fenomene individuale si normale;
B) fenomene individuale patologice;
C) fenomene sociale normale;
D) fenomene sociale patologice.

1 A + B + C + D
2 A + B
3 C + D
ANS: 1

19) Principalii reprezentanti ai teoriei intereselor sunt:
A) Vilfredo Pareto;
B) Gustav Ratzenhofer;
C) Albion Small;
D) Charles Wright Mills.

1 B + C
2 A + E
3 A + B + C
4 B + C + D
ANS: 1

20) In conceptia lui Gabriel Tarde, viata sociala se compune din
A) fapte individuale (inventii), care ii asigura reinnoirea si progresul;
B) fapte sociale (imitatii), care ii asigura continuitatea si stabilitatea.

1 A
2 B
3 A+B
ANS: 3

21) Care din urmatoarele enunturi reprezinta legi ale imitatiei, in viziunea teoriei imitatiei:
A) imitatia se face dinspre interior spre exterior;
B) se imita mai intai scopurile si apoi mijloacele, mai intai forma si apoi fondul;
C) inferiorul imita superiorul;
D) se imita mai intai trecutul si traditia si apoi prezentul.

1 A+ B + C
2 B + C+D
3 A + C + D
ANS: 2

22) Insusirile "spiritului pozitiv" in conceptia lui Auguste Comte sunt:
A) himeric, in opozitie cu real;
B) vag, in opozitie cu precis;
C) util, in opozitie cu neimportant;
D) relativ, in opozitie cu absolut;
E) sigur, in opozitie cu indecis.

1 A + B
2 C + D +E
3 A + B +C + D+ E
ANS: 2

23) E. Durkheim a sustinut ca sociologia se poate constitui ca stiinta obiectiva pe baza
1 valorificarii achizitiilor "metafizicii" si ale moralei - existente in epoca genezei sociologiei;
2 realizarii de investigatii empirice punctuale, directe, ale realitatilor sociale;
3 specificitatii socialului in raport cu biologicul, psihologicul si cu toate celelalte forme fundamentale ale existentei.
ANS: 3

24) In conceptia lui Durkheim constituirea sociologiei ca stiinta era necesara pentru:
a) distingerea a ceea ce este obiectiv de ceea ce este subiectiv in viata sociala;
b) identificarea a ceea ce este susceptibil de determinare exacta si de masurare in viata sociala;
c) cercetarea si explicarea realitatilor si a vietii sociale dintr-o perspectiva teoretica,
larga, atotcuprinzatoare

1 a+c
2 a+b
3 b+d
4 a+b+c
ANS: 2

25) In viziunea lui E. Durkheim, constituirea sociologiei ca stiinta autonoma si integrarea sa armonioasa in sistemul stiintelor presupunea:
a) elaborarea sociologiei ca o stiinta a legilor naturale ale societatii;
b) determinarea riguroasa a obiectului si domeniului sau de studiu;
c) aplicarea legii universale a evolutiei la studiul vietii sociale;
d) elaborarea unei metodologii si a metodelor sale specifice de cercetare;
e) stabilirea, pe aceasta baza a relatiilor sale cu celelalte stiinte si cu actiunea sociala.

1 b+d+e
2 a+c
3 b+d+a
4 a+d
ANS: 1

26) Premisele necesare determinarii stiintifice a specificitatii fenomenelor si a vietii sociale propuse de Durkheim au fost:
1 stabilirea prealabila a caracteristicilor generale ale fenomenelor sociale;
2 identificarea a ceea ce au comun realitatile sociale si cu celelalte realitati componente ale existentei naturale si sociale;
3 luarea in considerare a manifestarilor exterioare si imediat sensibile ale faptelor, fenomenelor si proceselor sociale
ANS: 1

27) In sistemul sociologic durkheimian obiectul esential de studiu il constituie faptul social, pentru ca:
A) faptul social constituie obiectul de studiu al mai multor stiinte;
B) poate fi observat si explicat in acelasi mod in care sunt observate si explicate faptele
si fenomenele apartinand domeniilor de studiu ale celorlalte stiinte;
C) se distinge de obiectul de studiu al tuturor celorlalte stiinte.
1 A
2 A+B+C
3 B+C
ANS: 3

28) Tezele de baza ale teoriei sociologice durkheimiste a "faptului social" sunt
a) faptul social este o realitate naturala;
b) faptele sociale sunt lucruri;
c) faptul social este o realitate intrinseca a omului ca fiinta sociala;
d) faptele sociale sunt exterioare fiintelor umane si exercita o influenta constrangatoare asupra acestora.

1 a
2 b+d
3 b+c+d
4 a+b
ANS: 2

29) Conceptia lui Durkheim asupra socialului se bazeaza pe urmatoarele teze:
a) tot ceea ce se petrece in societate este social;
b) socialul reprezinta moduri de actiune, de gandire si de simtire exterioare individului, care i se impun lui, datorita fortei lor de constrangere;
c) sunt sociale toate functiile vitale ale omului: a manca, a dormi, a rationa etc.;
d) fac parte din societate normele juridice si morale, dogmele si riturile religioase, obiceiurile, limbajul, sistemele economice, financiare, de educatie etc.

1 b+d
2 a+b+c+d
3 a+c
4 c
ANS: 1

30) La E. Durkheim faptele sociale se deosebesc de cele pur biologice prin urmatoarele caracteristici
A)sunt actiuni colective;
B)sunt reprezentari sau moduri de gandire colective
C)indeplinesc functii organice vitale.
1 B
2 A+B
3 C
ANS: 2

31) E. Durkheim sustinea ca, prin natura ei, societatea este:
a) o realitate "sui-generis", distincta de realitatile individuale;
b) "materia" vietii sociale este generata de ansamblul starilor constiintei individuale existente in societate;
c) fundamentul societatii il constituie produsele vietii comune ale oamenilor, si anume produsul actiunilor si reactiunilor dintre constiintele individuale;
d) realitatile sociale au un substrat calitativ distinct de cel psihologic individual si biologic, ceea ce face ca orice fapt social sa aiba drept cauza un alt fapt social.

1 b+c
2 a+d
3 b+d
4 a+c+d
ANS: 4

32) E. Durkheim a conceput "constrangerea sociala" drept:
a) esenta socialului, constrangerea aflandu-se la originea vietii sociale;
b) un "discriminant" ("semn exterior") al fenomenelor sociale;
c) un produs, rezultat al unor conventii voite;
d) un produs necesar al realitatii sociale;
e) o realitate care se deosebeste de necesitatea din natura.

1 a+c
2 d
3 b+d+e
4 a+e
ANS: 3

33) Tezele de baza ale teoriei sociologice durkheimiene asupra raporturilor dintre individ si societate sunt:
a) relatiile dintre indivizi si colectivitatile sociale se intemeiaza pe solidaritatea umana;
b) pe solidaritatea generata de faptul ca oamenii se aseamana intre ei si nu difera decat putin fata de altii;
c) pe solidaritatea generata de faptul ca oamenii sunt diferiti;
d) ambele forme de solidaritate (b+c) se regasesc in societate, de la geneza sa si pana astazi.

1 a+c
2 b+d
3 b
4 a+b+c
ANS: 4

34) Conceptul sociologic al lui E. Durkheim de "solidaritate mecanica" are drept continut
a) solidaritatea mecanica este o solidaritate prin similitudine;
b) ea este generata de faptul ca oamenii au aceleasi sentimente, adera la aceleasi sisteme de valori si recunosc acelasi sacru;
c) da nastere la societati coerente, dezvoltate.

1 a+c
2 a+b
3 c+d
4 b+c+d
ANS: 2

35) Conceptul sociologic durkheimian de "solidaritate organica" are drept continut:
a) solidaritatea organica este o solidaritate formata prin diferentiere;
b) ea este organica, in sensul in care organele unei fiinte vii indeplinesc fiecare o functie proprie, nu se aseamana unul cu altul, dar toate sunt indispensabile pentru ca organismul sa ramana viu;
c) rezulta din decizii rationale ale indivizilor care o compun;
d) se intemeiaza pe contractul social.

1 a+b
2 c
3 a+d
4 c+d
ANS: 1

36) Sociologismul este un curent sociologic original, intrucat sustine ca:
a) societatea si viata sociala sunt produsul asocierii indivizilor;
b) societatea reprezinta suma totala a membrilor care o compun;
c) este un sistem specific, cu insusiri proprii si cu un mod propriu de existenta;
d) este o sinteza, rezultata din actiunea unor "forte sui-generis" pe care le dezvolta asocierea dintre oameni.

1 b
2 a+c+d
3 c+d
4 a+d
ANS: 2

37) In lucrarea sa, "Regulile metodei sociologice", E. Durkheim sustinea ca regulile metodei observatiei sociologice sunt:
a) considerarea faptelor sociale ca lucruri, "in ele insile", independent de indivizii care participa la producerea lor;
b) valorificarea cunostintelor anterioare despre faptele sociale observate;
c) determinarea riguroasa a obiectului cercetarii;
d) cuprinderea in cercetare a tuturor elementelor lor componente;
e) renuntarea sistematica la toate ideile despre faptele sociale, provenind din alte izvoare decat ale conceptelor stiintific elaborate.

1 a+e
2 a+b
3 a+d+e
4 a+c+d+e
ANS: 4

38) E. Durkheim considera ca sunt anormale sau "patologice"
a) fenomenele sociale care se regasesc in viata tuturor membrilor societatii;
b) fenomenele sociale care nu dureaza toata viata individului;
c) faptele si fenomenele sociale care sunt "exceptii", atat in timp cat si in spatiu.

1 b+c
2 a+c
3 a
4 b
ANS: 1

39) Explicati care sunt factorii care l-au determinat pe E. Durkheim sa sustina ca existenta unor societati diferite este determinata de:
a) existenta unor conditii concomitente, variate de viata sociala;
b) "tendinta de progres" sau "urmarirea fericirii";
c) legaturile cauzale existente intre realitati sociale concomitente.

1 a
2 a+c
3 b+c
4 c
ANS: 2

40) Premisele generale ale teoriei sociologice a sinuciderii a lui E. Durkheim sunt
a) constientizarea de catre membrii societatii a conditiei lor sociale;
b) refuzul indivizilor de a accepta necritic, "orb", imperativele sociale;
c) solicitarea de catre indivizi a ceea ce societatea nu le poate oferi;
d) factorii naturali, ereditari.

1 a
2 b+c
3 a+b+c
4 a+c
ANS: 3

41) In sociologia durkheimiana sinuciderea este considerata cea mai reprezentativa realitate prin raporturile dintre individ si societate, deoarece aceasta este:
a) orice caz de moarte care rezulta direct sau indirect, dintr-un act pozitiv sau negativ al victimei insasi;
b) este unul din cele mai tipice acte individuale;
c) are explicatii psihologiste sau de tip psihopatologic;
d) este un produs ereditar si care se produce prin imitatie;
e) forta care determina sinuciderea este de ordin social, care poate fi pusa in evidenta prin metoda variatiilor concomitente;

1 a+b+d
2 a+e
3 c+d+e
4 b+c
ANS: 2

42) In functie de numar si de circumstante, E. Durkheim sustinea ca exista o tipologie sociala a sinuciderii:
a) sinuciderea egoista, determinata de ideea sinucigasului de a se "salva", razbunandu-se pe cei ce ii paraseste;
b) sinuciderea altruista, acceptata constient si voit in numele sacrificiului eroic;
c) sinuciderea anonima, generata, fie de crize economice, fie de prosperitatea
externa, fie de alte situatii particulare, specifice

1 b+c
2 a
3 c
4 a+b+c
ANS: 4

43) In conceptia lui E. Durkheim, sinuciderea este caracteristica:
1 tuturor societatilor umane;
2 societatilor moderne;
3 societatilor arhaice
ANS: 2

44) Sinuciderea este, potrivit teoriei sociologice durkheimiste:
a) un fenomen socialmente normal;
b) un fenomen patologic;
c) exprima anumite trasaturi patologice ale societatilor moderne;
d) cresterea procentului sinuciderilor este normala;
e) cauzele reale ale sinuciderii sunt aceleasi in toate societatile si la toate categoriile de grupuri sociale.

1 b
2 a+c
3 a+d+e
4 b+c
ANS: 2

45) Tezele de baza ale teoriei sociologice durkheimiste a religiei sunt:
a) esenta religiei consta in divizarea lumii in fenomene sacre si profane;
b) esenta religiei consta in credinta in zei transcendenta, in mistere sau in supranatural;
c) orice religie presupune: lucruri sfinte (sacrul), organizarea credintelor referitoare la lucrurile sfinte (biserica si alte institutii religioase) si practici derivate din credinte (rituri, ritualuri);
d) religia echivaleaza cu adorarea societatii transfigurate (perfecte), singura realitate sacra prin ea insasi.

1 a+c+d
2 b+c+d
3 b+c
4 a+d
ANS: 1

46) In sociologia logico-experimentala, matematica, problema fundamentala a sociologiei consta in:
a)cunoasterea si explicarea societatii in ansamblul sau;
b) investigarea problematicii vietii sociale prin utilizarea metodelor si procedeelor verificate ale stiintei: observatia, experienta si rationamentul;
c)organizarea sociala pe baza idealului realizarii justitiei sociale;
d) realizarea unei ordini sociale democratice, a unei forme rationale de societate.

1 a+c
2 c
3 b
4 b+d
ANS: 4

47) Unitatea sociala de baza care se constituie in obiect al sociologiei, in conceptia lui V. Pareto, este actiunea sociala. Investigatia sociologica a acesteia implica:
a) analiza generala a actiunilor sociale si umane;
b) identificarea proprietatilor, actiunilor sociale si umane concrete si "sintetice";
c) descompunerea actiunilor sociale si umane in elementele lor
componente, clasificarea si explicarea lor.

1 b+c
2 a
3 a+c
4 c
ANS: 1

48) In sociologia paretiana, structura generala a oricarui tip de actiune umana curpinde:
a) cadrele generale care circumscriu configuratia actiunii;
b) initiatorul (autorul) si actorul (purtatorul) actiunii;
c) scopul actiunii;
d) elemente nedeterminate ale actiunii;
e) mijloacele necesare realizarii actiunii.

1 a+c
2 c+e
3 b+c+e
4 c
ANS: 3

49) Tipologia actiunilor umane in sociologia logico - experimentala -matematica este constituita din:
a) actiuni logice;
b) actiuni alogice;
c) actiuni nonlogice;
d) actiuni nelogice;
e) actiuni spontane, care nu intra in niciuna din tipurile de actiuni indicate la a, b, c si d.

1 a+c+d
2 b
3 c
4 a+c
ANS: 4

50) V. Pareto sustinea, in functie de caracterul legaturilor dintre actor, scop si mijloacele necesare actiunii, ca sunt logice:
a) actiunile ale caror mijloace sunt adecvate scopurilor "din punctul de vedere al actorului";
b) actiunile ale caror mijloace sunt adecvate scopurilor din punctul de vedere al indivizilor "care au cunostinte mai extinse";
c) actiunile care au un "scop logic" atat din punct de vedere subiectiv, cat si obiectiv;

1 a
2 b+c
3 b
4 c
ANS: 4

51) Tezele de baza ale teoriei sociologice paretiene a "derivatiilor" sunt:
a) "complexe de reactii sociale" care determina forma generala a societatii si echilibrul sau;
b) actiunea umana este determinata de "starea afectiva" (inclinatii,
sentimente, dorinte, aspiratii, atitudini, instincte);
c) aceste componente ale "starii afective" actioneaza nemijlocit ca motive ale actiunii sociale;
d) in cadrul interactiunii dintre oameni "mobilurile primare" ale actiunii oamenilor sunt legitimate prin intermediul "rationalizarii" verbale a lor;
e) procesele rationalizarii verbale constituie "derivatiile", care au rolul de a dezvalui esenta actiunii si cauzele ei.

1 a
2 a+b+d
3 b+d
4 c+d+e
ANS: 2

52) Tezele de baza ale teoriei sociologice a lui V. Pareto a "reziduurilor" sunt:
a) "reziduurile" reprezinta forma rationalizata, prin comunicare (verbala) si interactiune sociala, a "mobilurilor primare" ale actiunii sociale;
b)reziduurile constituie baza ontologica a relatiilor sociale;
c) reziduul implica instinctul ca element al "starii afective" si rationalizare verbala, dar nu este nici una nici alta;
d) nefiind nici numai instinct propriu-zis, nici numai rationalizare verbala a instinctului, el este "instinctul rationalizat verbal", care face jonctiunea intre psihologic si social-simbolic.

1 a
2 b+c
3 b+c+d
4 c+d
ANS: 3

53) In conceptia lui V. Pareto, sociologia matematica are ca domeniu specific de cercetare
a)studiul sintetic al vietii sociale;
b)studiul actiunii sociale si umane concrete;
c) studiul a tot ce se refera la obiceiuri, viata, dezvoltarea societatii umane;
d) investigarea numai a uniformitatilor raporturilor dintre fenomenele sociale.

1 b+c+d
2 b
3 a+c
4 a+b+c+d
ANS: 4

54) In sociologia parentiana societatea este conceputa ca:
a) un sistem care are proprietati diferite de cele ale sumei elementelor din care este format;
b) partile componente ale sistemului pot exista si in afara sistemului;
c) un sistem constituit din doua categorii de elemente: interioare (rasa, aptitudini, reziduuri, interese si deviatii) si exterioare (factori geografici si influentele altor societati in timp si spatiu);
d) expresie cantitativa ontologica a interdependentelor dintre factorii constitutivi ai societatii;
e)un instrument de analiza a starii societatii.

1 a+c+d+e
2 b+d
3 b
4 a+d
ANS: 1

55) V. Pareto sustine ca principala caracteristica a sistemului social o constituie starea sa de echilibru relativ sau de echilibru dinamic, stare care consta din:
a) o anumita stare X a sistemului, care se mentine si dupa ce asupra ei se aplica o forta F, sau un sistem de forte;
b)predominanta eterogenitatii sociale si a circulatiei elitelor;
c)predominanta reziduurilor, intereselor si derivatiilor;
d) "ciclurile mutualei dependente" ale legaturilor functionale care se stabilesc intre elementele componente fundamentale ale societatii.

1 a
2 c+d
3 a+d
4 b
ANS: 3

56) Tezele de baza ale teoriei sociologice paretiene a elitelor si masei sunt:
a)societatea este un sistem omogen;
b)in orice tip de societate se regasesc elite si mase;
c) elita profesionala este constituita din indivizii cei mai dotati in domeniul lor de activitate;
d) elita politica sau clasa guvernanta cuprinde pe toti cei care, indiferent de performantele lor profesionale, detin puterea politica si isi exercita dominatia asupra masei;
e) masa cuprinde pe toti cei "guvernati", inclusiv pe cei ce fac parte dintr-o anumita "elita profesionala";
f) structurarea societatii in elite si mase se datoreaza calitatilor personale ale membrilor ei.

1 b+c+d+e 3 c
2 b+d 4 a
ANS: 1

57) In sociologia parentiana modelul evolutiei regimurilor politice este cel al "circulatiei elitelor", care are urmatoarele coordonate generale:
a) orice elita politica este rezultatul predominantei in viata sociala a unui anumit tip de reziduu;
b) schimbarea proportiei reziduurilor determina modificarea si rasturnarea elitelor guvernamentale;
c) elitele politice cuceresc puterea fie prin forta (elitele "lei"), fie prin viclenie (elitele "vulpi"), in functie de predominanta reziduurilor "persistentei agregatelor" sau "combinatiilor";
d) treptat, in sanul elitelor care detin puterea, din dorinta de a se imbogati, apar comportamente specifice elitei opuse ("speculanta"), care, pana la urma, conduc la rasturnarea elitei de la putere si inlocuirea ei cu cealalta, care se deterioreaza la fel si este, la randul ei, rasturnata .

1 a+b+c+d
2 b+c
3 c+d
4 a
ANS: 1

58) Fiecare ciclu al circulatiei elitelor este, potrivit lui V. Pareto, insotit de cicluri corespunzatoare in domeniul economic si cultural-spiritual. In cazul domniei elitelor "lei", se instaureaza:
a) o stare economica de prosperitate;
b) un tip de cultura care incurajeaza credinta si misticismul;
c) o stare economica de relativa stabilitate;
d) o tendinta de incurajare a stiintei si creatiei stiintifico-tehnice;
e) un efort general de mentinere a situatiilor existente.

1 c
2 a+e
3 b
4 b+c+e
ANS: 4

59) Fiecare ciclu al circulatiei elitelor este, potrivit lui V. Pareto insotit de cicluri corespunzatoare in domeniul cultural-spiritual. In cazul domniei elitelor "vulpi" se instaureaza:
a) prosperitatea economica permanenta;
b) un avant general, determinat de inovatii culturale;
c) sisteme de valori multiple si diverse;
d) coruptie, intrigi si o degradare morala, care vor duce in cele din urma la revolta maselor
1 b
2 b+d
3 d
4 a+b+d
ANS: 4

60) Epistemologia si metodologia sociologiei comprehensiv-explicative se intemeiaza pe urmatoarele teze fundamentale:
a) logica si gnoseologia stiintelor naturii si ale stiintelor spiritului si culturii sunt identice;
b) stiintele naturii urmaresc sa descopere ceea ce este comun si general, ceea ce se repeta in lumea sensibila, infinita, pentru stabilirea de legi;
c) stiintele culturii urmaresc descoperirea devenirii unice a evenimentelor si faptelor sociale, in singularitatea lor;
d) stiintele istorice si sociale au ca obiectiv nu explicarea cauzala sau prin legi a fenomenelor sociale ci sa le faca comprehensibile;
e) stiintele sociale si istorice difera de cele ale naturii; fiind
comprehensibile, istorice si poarta asupra culturii.

1 a+d
2 b+c+d+e
3 b+c
4 b+c+d
ANS: 2

61) Max Weber a pornit de la ipoteza ca "problema constitutiva" a sociologiei trebuie sa fie nu societatea in general, ci activitatea sociala, care consta in
1 activitatea umana ca atare;
2 actiune care, dupa sensul vizat de agenti, permite raportarea la comportamentul altor agenti;
3 actiune uniforma, concomitenta, desfasurata de mai multe persoane deodata;
4 comportamente influentate de ceilalti agenti umani, ca in cazul activitatilor de "masa".
ANS: 2

62) In sociologia weberiana, stiintele istorice si sociale sunt stiinte obiective, chiar daca nu stabilesc legi, deoarece:
a) lumea sociala reala este ireductibila la un sistem de legi;
b) bogatia lumii sociale nu permite nici o explicatie totala;
c) in cazul societatii si al stiintelor sociale ceea ce intereseaza este
identificarea a ceea ce este comun si se repeta in gama extinsa de trasaturi specifice, particulare ale fenomenelor sociale, in vederea stabilirii de previziuni cu privire la evolutia lor;
d) obiectivul stiintelor sociale il constituie studiul calitativ al fenomenelor, faptelor si proceselor sociale.

1 a+b+d
2 a+b
3 d
4 c
ANS: 1

63) In conceptia lui Max Weber stiintele istorice si sociale sunt nu numai stiinte comprehensive ci si stiinte cauzale, intrucat in societate actioneaza atat cauzalitatea istorica, cat si cea sociologica, care consta in:
a) cauzalitatea istorica determina conditiile unice care au provocat un anumit eveniment;
b) cauzalitatea sociologica urmareste sa stabileasca, cum unele fapte, fenomene, procese sociale determina in vederea stabilirii unor relatii regulate intre doua fenomene;
c) analiza cauzala istorica reda modul concret al desfasurarii procesului istoric, facand abstractie de determinismul global al istoriei;
d) relatiile cauzale sociologice sunt relatiile partiale si probabile, deoarece ele nu pot determina in mod necesar realitatile sociale
1 d
2 a+b+d
3 b+d
4 a
ANS: 2

64) Pentru a analiza geneza si rolul ideilor in geneza capitalismului occidental modern, Weber introduce conceptul de "spirit al capitalismului", al carui continut este:
a) valoarea dominanta a culturii care o precedat formarea ordinii capitaliste a fost rationalitatea;
b) organizarea rationala a activitatilor economice casnice gospodaresti;
c)organizarea rationala a muncii si a intreprinderii;
d)aplicarea stiintei in activitatea economica.

1 d
2 a+c+d
3 b
4 a+d
ANS: 2

65) Pe baza studiului sociologic extins al religiilor orientale si a semnificatiei socioculturale a religiei pentru tipul dominant de activitate economica, Weber a formulat teza potrivit careia protestantismul si, mai ales, calvinismul au favorizat activitatea economica capitalista, prin:
a) spiritul metodic de gandire si de actiune al adeptilor lor;
b) caracterul individualist si calculat al comportamentului credinciosilor protestanti;
c) caracterul deschis si liber al activitatii si vietii profesionale;
d) interes scazut fata de castig si profit;
e) concordanta semnificativa intre etica protestanta si etica antreprenorului capitalist.

1 b+c
2 a
3 a+b+e
4 e
ANS: 3

66) Weber sustine ca, ceea ce caracterizeaza ordinea sociala si indeosebi structura sociala moderna este dominatia, fiindca ea presupune cu necesitate, atat o conducere administrativa, cat si credinta in legitimitate. In functie de tipurile de legitimitate el considera ca exista mai multe tipuri de dominatie, si anume:
a) dominatia liber acceptata, atat de catre cei ce o exercita, cat si de catre cei dominati;
b) dominatia legala sau rationala, care se bazeaza pe credinta in legalitatea si dreptul celor ce exercita dominatia de a da directive, a cere si a obtine supunere;
c) dominatia traditionala, bazata pe credinta cotidiana in valabilitatea traditiilor din toate timpurile;
d) dominatia circumstantiala, rezultata din diversele conjuncturi sociale atipice;
e) dominatia charismatica, produs al supunerii extraordinare, cu caracter sacru, fata de virtutea eroica sau valoarea exemplara a unei personalitati.

1 b+c+e
2 b+c
3 c+d
4 a
ANS: 1

67) In conceptia sociologica comprehensiv-explicativa dominatia legala, rationala se caracterizeaza prin:
a) activitate cu functii publice, continua si legata de reguli circumscrise unor competente;
b) seturi de sarcini de executie delimitate obiectiv, adica printr-o autoritate constituita;
c) printr-o ierarhie administrativa care necesita o formatia profesionala care sa
asigure rationalizarea completa a activitatii sociale
1 a+b+c
2 b+c
3 b
4 a+c
ANS: 1

68) Max Weber considera ca tipul ideal al dominatiei legale (rationale) este birocratia, ale carei caracteristici principale sunt:
a) existenta functionarilor liberi din punct de vedere personal, respectand competentele stabilite, care muncesc pe baza unui contract si a unei selectii deschise;
b) functionarii au obligatia de a administra intreaga viata individuala si colectiva a oamenilor;
c) functionarii au salarii fixe si trateaza functia lor ca unica si principala lor profesiune;
d) muncesc separati de mijloacele de administratie si sunt supusi unei discipline stricte si unui control riguros;
e) reprezinta categoria profesionala cea mai rationala a unui sistem social.

1 b+c
2 a
3 b+c+d
4 d
ANS: 3

69) Pe baza relatiilor dintre sociologie si politica in societatile moderne, Weber a elaborat teoria neutralitatii axiologice a stiintei in raport cu politica argumentand ca:
a) atat omul de stiinta cat si omul politic sunt doua mari "vocatii" ale modernitatii, intrucat ca tipuri ideale de vocatie (nu de profesie) au un statut de "creatori" ai autoritatii constituite;
b) omul de stiinta este obligat prin regula elementara a stiintei sociale de a accepta diversitatea valorica a realitatii sociale si de a nu-si exprima preferinte valorice, intrucat acestea reprezinta in mod automat situarea pe planuri secundare a altor valori;
c) omul politic actioneaza potrivit convingerilor proprii, prin adoptarea unor pozitii derivate din credinte si preferinte valorice, stabilind din aceste perspective scopuri si actiuni politice si sociale, asumandu-si total responsabilitatea care deriva din alegerea scopurilor;
d) ideal ar fi ca particularitatile omului de stiinta si ale omului politic sa se regaseasca impreuna in aceeasi personalitate umana.

1 a+c+d
2 a+b+c
3 b+c
4 a ANS: 2

70) In concordanta cu viziunea sa privind vocatia omului de stiinta si a omului politic, Max Weber considera ca functiile sociologiei ca stiinta ar trebui sa fie:
a) functii teoretice, explicative ale sistemelor sociale si ale vietii sociale, in general;
b) functii tehnice, practice, care sa ofere mijloace si instrumente de actiune, in vederea realizarii obiectivelor stabilite de oamenii politici;
c) lamurirea situatiei omului politic atunci cand adopta anumite scopuri, politici sau programe de actiune, in sensul ca acestea rezulta dintr-o anumita viziune asupra lumii, dintr-o anume credinta si are consecinte ultime si semnificative;
d) "obligarea " omului politic sa tina seama de sensul si consecintele ultime ale actelor sale;
demonstrarea faptului ca legitimarea puterii si autoritatii este rezultatul unei stiinte, cum este sociologia
1 b+c
2 a
3 b+c+d
4 a+c
ANS: 3

71) Contributiile lui Max Weber la dezvoltarea sociologiei ca stiinta se concretizeaza in:
a) crearea prin definirea si tipologia activitatilor sociale a unui instrument stiintific viabil de investigare a "orientarilor de valoare ale actiunii";
b) elaborarea metodologiei sociologiei comprehensive, intemeiata pe demersul dublu al intelegerii si explicatiei cauzale, considerata o cale eficienta de depasire, atat a empirismului "reist" cat si a psihologismului in studiul sociologiei;
c) elaborarea conceptului de "tip ideal" ca instrument metodologic adecvat pentru trecerea de la comprehensiune la interpretare si explicatie cauzala;
d) afirmarea neutralitatii axiologice a investigarii sociologice a societatii.

1 b+d
2 a+b+c+d
3 a
4 a+d
ANS: 2

72) A. Comte considera ca societatea moderna in care traia se afla intr-o criza generata de:
a) contradictiile dintre ordinea sociala teologica si militara pe cale de disparitie si ordinea sociala stiintifica si industriala, pe cale de a se naste;
b) faptul ca vechiul sistem politic intrat in descompunere nu a fost inlocuit cu o noua asezare politica si sociala care sa garanteze conditiile vietii sociale "normale": ordinea si progresul;
c) intemeierea ideilor privitoare la ordinea sociala pe conceptii teologice, conservatoare si retrograde, iar a celor privind progresul, pe conceptii metafizice care neaga ordinea, ierarhia si autoritatea.

1 A+B+C
2 A+C
3 B+C
ANS: 1

73) Cunoscut ca intemeietor al pozitivismului sociologic A. Comte sustinea ca principalele caracteristici ale "spiritului pozitivist" sunt:
a) orientarea cercetarii sociale spre "realitate" si "utilitate";
b) urmarirea cunoasterii totale a realitatilor sociale;
c) asigurarea "preciziei" si "certitudinii" cunoasterii stiintifice sociale;
d) dobandirea unui caracter constructiv, capabil nu numai de "critica" lumii sociale, ci si de organizarea mai buna a acesteia.

1 A+D
2 B+D
3 A+B+C
4 A+C+D
ANS: 4

74) In conceptia lui A. Comte, statica sociala, categorie a ordinii sociale consta din :
a) studiul institutiilor sociale existente intr-o societate si a interrelatiilor functionale dintre acestea;
b) "cercetarea echilibrului" social;
c) investigarea factorilor fundamentali ai proceselor sociale;
d) studiul partilor organismului, al actiunilor si reactiunilor pe care acestea le exercita unele asupra altora.

1 A+C+D
2 A+B+D
3 B+C+D
ANS: 2

75) In conceptia sociologica a lui A. Comte, dinamica sociala, ca teorie a progresului social are ca obict de studiu :
a) studiul proceselor evolutiei sociale ;
b) legile dezvoltarii societatii;
c) starile sociale date concomitent.

1 A+B
2 B+C
3 A+C
ANS: 1

76) In sociologia comteana, pozitivista, problema centrala a oricarui tip de societate este aceea a raportului dintre individ si societate. Intr-o societate ideala aceasta problema ar putea fi corect solutionata daca:
a) fiecarui individ i s-ar asigura posibilitatea de a-si gasi destinatia pe care o merita;
b) guvernarea ar impune subordonarea spiritului particular celui de ansamblu, actionand in directia realizarii armoniei sociale;
c) fiecarui individ i s-ar dezvolta si impune sentimentul dependentei lui de ceilalti;
d) fiecare membru al societatii ar avea constiinta importantei personale diferentiate si ar accepta subordonarea si ierarhia sociala.

1 A+B+C
2 B+C+D
3 A+C+D

ANS: 3

77) Tezele de baza ale teoriei sociologice a dezvoltarii si progresului social ale lui A. Comte sunt:
a) progresul nu este nimic altceva decat ".dezvoltarea treptata a ordinii; ordinea e baza, iar progresul este scopul vietii sociale";
b) progresul omenirii este continuarea si termenul ultim ce se inregistreaza la nivelul regnului biologic;
c) civilizarea, ca proces de imbunatatire a conditiilor materiale ale vietii sociale si, inainte de toate afirmarea permanenta si exercitarea tot mai intensa a capacitatilor intelectuale, rationale ale omenirii;
d) progresul civilizatiei este reprezentat de lupta permanenta ce se da intre animalitatea si umanitatea din noi.

1 A+B+C
2 B+C+D
3 A+B+C+D
ANS: 3

78) La A. Comte factorii progresului social sunt:
a) factorii constantei, care dau un curs uniform progresului civilizatiei (durata vietii individuale, tineretea, maternitatea, batranetea);
b) factorii variabili, care modifica ritmul progresului (cresterea populatiei, intensificarea raporturilor dintre membrii societatii etc.);
c) buna guvernare si stabilirea unei ierarhii naturale in viata sociala;
d) factorii de ordin intelectual si moral care determina dezvoltarea societatii.

1 A+B+C
2 B+C+D
3 A+B+D
ANS: 3

79) A. Comte sustinea ca, daca ideile si modurile de gandire sunt cele care domina intr-o societate, in cadrul societatii trebuie sa existe o clasa de oameni capabili care, in raport de functiile pe care sunt chemati sa le indeplineasca este formata din:
a) creatorii si emitatorii ideilor;
b) cei ce depoziteaza ideile societatii;
c) cei care le prelucreaza si interpreteaza;
d) cei care asigura raspandirea ideilor in mase.

1 B+C+D
2 A+B+C
3 A+B+C+D
ANS: 3

80) Resortul, sensul si caile devenirii sociale in sociologia lui A. Comte sunt:
a) incoerenta diferitelor moduri de gandire existente in diferite epoci istorice;
b) constituirea unui tot coerent al ansamblului ideilor directoare ale societatii, adoptate de membrii sai;
c) extinderea pozitivismului la ansamblul disciplinelor intelectuale, politice si morale ;
d) explicarea tuturor lucrurilor pe calea fetisismului spontan, considerandu-le a fi animate.

1 A+B+C
2 A+C+D
3 B+C+D
ANS: 1

81) Avand impresia ca detine situatia generala a "problemei sociale" si dorind sa fie un reformator radical, A. Comte a sustinut ca dezvoltarea reala si deplina a societatii omenesti este realizabila prin:
a) transformarea modurilor de gandirea a oamenilor;
b) difuzarea gandirii pozitiviste la nivelul intregii societati;
c) rationalizarea cuceririlor si sistemelor sociale coloniale;
d) eliminarea ramasitelor gandirii si mentalitatilor feudale.

1 A+B+C
2 A+B+D
3 B+C+D
ANS: 2

82) Ca si A. Comte, Marx si-a propus sa elaboreze o teorie sociologica comprehensiva a societatii industriale (capitaliste), sustinand ca aceasta societate este
a) o societate rationala, stiintific intemeiata, eficienta si performanta;
b) o societate care are un caracter contradictoriu si antagonist;
c) o societate care are un viitor infloritor si indelungat.

1 A+B
2 B+C
3 B
ANS: 3

83) In conceptia lui K. Marx, munca este
a) sursa a bunastarii;
b) activitate care are un singur scop: producerea de bunuri materiale necesare vietii individuale si colective umane;
c) activitate de producere a valorilor culturale, spirituale, intelectuale.

1 B+C
2 A+B
3 A+C
ANS: 3

84) Pentru Marx munca este o forma principala a raporturilor dintre om si natura, care se realizeaza
a) intotdeauna ca activitate umana creativa, libera;
b) ca activitate impusa de unii oameni altora, respectiv ca munca "fortata", in toate tipurile de societati;
c) in mod diferit, in diferite perioade si epoci istorice si in moduri diferite de productie, carora le corespund forme istorice de societati.

1 B+C
2 A+C
3 C
ANS: 3

85) Teoria sociologica generala a lui Marx s-a intemeiat pe urmatoarele principii generale
a) in producerea sociala a existentei lor, oamenii intra in relatii determinate de vointa lor;
b) aceste relatii de productie corespund unui nivel dat de dezvoltare al faptelor lor materiale de productie;
c) totalitatea acestor relatii de productie, constituie structura economica a societatii.

1 A+C
2 B+C
3 A+B+C
ANS: 3

86) In sociologia marxista intelegerea proceselor devenirii istorice a societatilor omenesti implica:
a) analiza structurilor obiective ale acestora;
b) a modurilor de a gandi ale oamenilor;
c) a fortelor si relatiilor de productie ale societatilor.

1 A+C
2 A+B
3 B+C ANS: 1

87) Marx a sustinut ca dezvoltarea muncii sociale se realizeaza ca:
a) efect comun, pe deplin cooperativ;
b) prin intermediul "muncii alienate" ale carei rezultate sunt preluate de "stapanii proceselor de productie";
c) prin dezvoltarea metodelor de munca si, ca o consecinta a productivitatii muncii.

1 C
2 A+C
3 B+C
ANS: 1

88) Precizati care din urmatoarele afirmatii constituie teze ale interpretarii sociologice marxiste a societatii:
a) procesele devenirii istorice a societatii omenesti sunt determinate de modurile de gandire a omenilor;
b) de relatiile dintre baza economica sau infrastructura si suprastructura societatii, constituita din institutii politice, juridice, culturale etc.;
c) de contradictia dintre fortele de productie si relatiile de productie generate de raporturile de proprietate.

1 A+B
2 B+C
3 A+C
ANS: 2

89) K. Marx argumenta ca o societate nu dispare decat atunci cand:
a) fortele productive, materiale, intra in contradictie cu relatiile existente de productie in cadrul carora ele au actionat anterior;
b) fortele sale productive s-au dezvoltat pana la limitele lor maxime;
c) apar relatii superioare de productie.

1 B+C
2 A+C
3 B
ANS: 3

90)
In conceptia lui E. Durkheim, structura socialului este formata din :
A) categorii si paturi sociale distincte ;
B) fapte, fenomene si procese sociale normale, care indeplinesc functii pozitive in viata sociala ;
C) categorii de fapte si de fenomene sociale provenind din ramasitele vechilor organizari sociale, care nu aduc nici un folos societatii actuale ;
D) clase sociale fundamentale care alcatuiesc corpul social in ansamblul sau ;
E) fapte si procese sociale anormale, care afecteaza negativ buna functionare a organismului social.

1 A+B
2 A+E
3 A+C+D+E
4 B+C+E
ANS: 4

91) Criteriile obiective pe baza carora un fapt social poate fi considerat normal, an sociologia durkhemiana sunt :
A) mentinerea existentei lui pe tot parcursul evolutiei societatii umane ;
B) generalitatea lui intr-un timp dat de societate ;
C) concordanta lui cu conditiile sociale care au facut posibila si necesara aparitia lui ;
D) persistenta lui chiar si in situatiile in care intervin schimbari si transformari in structurile sociale.

1 A+C
2 A+B+D
3 B+C
4 A+C+D+E
ANS: 3

92) Domeniul "morfologiei sociale" este constituit, potrivit conceptiei sociologice sociologiste, din:
a) studierea fiecarei societati concrete in parte si elaborarea unor monografii
corespunzatoare ale fiecareia din ele;
b) compararea acestor monografii si identificarea elementelor comune si deosebite ale diferitelor societati;
c) gruparea societatilor particulare in "spete" sociale asemanatoare sau deosebite;
d) investigarea completa a acestor "tipuri de spete sociale" si ridicarea, pe aceasta baza, de la particular la general, pana la nivelul formularii unor legi ale existentei si devenirii lor.

1 A+C
2 A+B+D
3 B+C
4 A+B+C+D
ANS: 4

93) Explicarea fenomenelor si realitatilor sociale in perspectiva sociologista consta din
a)relevarea utilitatii si rolului unui fapt, fenomen sau proces social in structurile sociale;
b)cunoasterea modului in care iau nastere diferitele categorii de fenomene sociale si a modului lor de a fi;
c)identificarea cauzelor eficiente care le produc si determinarea efectelor produse de diferitele fenomene sociale.

1 A+C
2 B+C
3 A+B+D
4 A+B+C+D
ANS: 2

94) In sociologia de factura sociologista, originea, sursa oricarui fenomen sau proces social trebuie cautata in constitutia mediului social intern. in ce consta aceasta si care sunt elementele sale constitutive?
a)lucrurile, persoanele, obiectele materiale inconjuratoare in societate;
b)produsele activitatii sociale anterioare (dreptul, obiceiurile, moravurile, produsele literare si artistice etc);
c)modul omenesc propriu-zis de a fi si de a actiona al oamenilor?

1 A+B+C
2 A+B
3 B+C
4 A+C
ANS: 1

95)
Faptul ca ratele sinuciderilor sunt mai mari in randul persoanelor singure decat al celor casatorite, sau al familiilor fara copii, fata de cele cu copii ilustreaza sinuciderea:
a) egoista
b) altruista
c) anemica
d) fatalista

1 A
2 B
3 A+C
4 B+C
ANS: 1

96)
Sinuciderile au loc in societatile care exercita un inalt grad de control asupra emotiilor si motivatiilor membrilor lor:
a) egoiste
b) altruiste
c) anomice
d) fataliste

1 B
2 A+C
3 D
4 B+C ANS: 3

97) E. Durkheim a argumentat ca variatiile ratelor sinuciderilor trebuie sa fie explicate in termeni de:
a) motive individuale
b) forte sociale
c) altruism
d) egoism

1 B
2 A+C
3 B+C
4 C+D
ANS: 1

98) Cine a numit religia "opium pentru popor":
a) M. Weber
b) K. Marx
c) E. Durkheim
d) V. Pareto

1 B
2 A+C
3 A+C+D
4 B+C
ANS: 1

99) Care din urmatorii sociologi au considerat religia ca un agent al schimbarii sociale:
a) E. Durkheim
b) K. Marx
c) M. Weber
d) nici unul

1 B
2 A+C
3 A+C+D
4 C
ANS: 4

100) E. Durkheim a sustinut ca toate societatile:
a) au o anumita forma de totem
b) disting intre sacru si profan
c) adora (venereaza) in acelasi mod
d)pastreaza credintele primitive despre fortele sociale

1 B
2 A+C
3 A+C+D
4 B+C
ANS: 1

101) Care din urmatorii sociologi clasici au considerat religia contemporana drept cauza ultima a alienarii:
a) E. Durkheim
b) K. Marx
c) M. Weber
d) A. Comte
1 B
2 A+C
3 A+D
4 B
ANS: 4

102) In viziunea lui E. Durkheim, functiile sociale si actionale ale sociologiei trebuie sa fie:
a)cunoasterea si intelegerea realitatii sociale si a problemelor sale specifice;
b)sa raspunda aspiratiilor sentimentelor si pasiunilor membrilor
societatii, asa cum raspund doctrinele sociale si politice;
c)sa participe, alaturi de partidele politice, spre a impinge societatile umane spre aspiratii si idealuri himerice;
d)sa invete oamenii sa trateze in mod corect si sa nu fetisizeze institutiile sociale, intelegand ceea ce este necesar, dar si trecator in viata acestora;
e)sa faca "pasiunile si prejudecatile sa taca" si sa lumineze actiunea sociala.

1 A+C
2 A+D+E
3 B+C
4 A+B+C+D
ANS: 2

103)
V. Pareto sustinea ca, in functie de caracterul legaturilor dintre actor, scop si mijloacele necesare actiunii, raporturile dintre "mijloace - operatii", "scop - rezultat", sunt nonlogice:
a) toate actiunile care nu sunt logice;
b)actiunile ale caror rezultate sunt cu totul altele decat cele ale scopurilor propuse;
c)actiunile care au "efecte secundare" pozitive;
d)actiunile cu semnificatii multiple, simbolice.

1 A+B
2 A+C
3 A+B+D
4 A+B+C+D ANS: 1

104)
Potrivit viziunii lui Pareto "derivatiile" sunt:
a) "complexe de reactii sociale" care determina forma generala a societatii si echilibrul sau;
b) actiunea umana este determinata de "starea afectiva" (inclinatii,
sentimente, dorinte, aspiratii, atitudini, instincte);
c) aceste componente ale "starii afective" actioneaza nemijlocit ca motive ale actiunii sociale;
d) in cadrul interactiunii dintre oameni "mobilurile primare" ale actiunii oamenilor sunt legitimate prin intermediul "rationalizarii" verbale a lor;
e) procesele rationalizarii verbale constituie "derivatiile", care au rolul de a dezvalui esenta actiunii si cauzele ei.

1 A
2 A+B+D
3 B+D
4 C+D+E
ANS: 2

105)
In sociologia logico-experimentala, matematica, indivizii si grupurile sociale "reziduale", de tip "combinativ" ("speculativ") se caracterizeaza prin:
a) calcul rational;
b)indrazneala;
c)incercarea tuturor posibilitati de actiune;
d)rutina;
e)predispozitie spre inovare si innoire .

1 A+C
2 A+B+D
3 B+C+E
4 A+B+C+D
ANS: 3

106)
In sociologia logico - experimentala - matematica , indivizii si grupurile sociale generate de "reziduul persistentei agregatelor" se caracterizeaza prin:
a)predispozitia la riscuri si spirit aventurier;
b)teama de necunoscut;
c)rutina si conservatorism;
d)predominanta retinerilor in actiunile sociale.

1 A+C
2 A+B+D
3 B+C+D
4 A+B+C+D
ANS: 3

107)
V. Pareto argumenteaza ca predominanta "reziduului combinatiilor" determina tipuri de grupuri, organizatii si sisteme sociale caracterizate prin
a)forme sociale noi care reprezinta totdeauna inovatii sociale reale;
b)optimism si efervescenta spirituala;
c)prosperitate economica rapida si optimism social;
d)rolul determinant, cauzal al "instinctului combinatiilor" in evolutia sociala.

1 A+C
2 A+B+D
3 B+C
4 A+B+C+D
ANS: 3

108)
In conceptia lui V. Pareto predominanta reziduului "persistentei agregatelor" da nastere la grupuri, organizatii si sisteme sociale caracterizate prin:
a)dezvoltarea economica lenta si chiar involutie economica;
b)permanenta reala a unor fapte si fenomene sociale;
c)organizatii si sisteme sociale in care intregul difera de suma partiala dar nu exista in afara lor si invers;
d)sisteme sociale in care reziduul "persistenta agregatelor" nu contribuie la permanentizarea faptelor sociale dincolo de limitele utilitatilor reale.

1 A+C
2 A+B+C
3 B+C
4 A+B+C+D
ANS: 2

109)
In sociologia comprehensiv-explicativa, "in act", problema principala este structura activitatii sociale, care poate fi identificata pe baza unor "determinati". In functie de acestia exista mai multe tipuri de activitati sociale:
a) activitati rationale de finalitate, realizate potrivit unor scopuri constient stabilite, corelate cu mijloace necesare realizarii lor si cu luarea in considerare a consecintelor, subsidiare ale activitatilor respective (determinant fiind "maniera rationalitatii de finalitate");
b) activitati sociale bazate sau motivate de credinta in valoarea lor intrinseca (determinant - "maniera rationala de valoare");
c) activitati sociale emotionale, in special cela realizate din pasiune sau sentimente (determinant - "maniera afectiva");
d) activitati sociale efectuate pe baza suprematiei traditiilor sau a cutumei inveterate (determinant - "maniera traditionala");
e) activitati sociale irationale.

1 A+C
2 A+B+D
3 B+C+E
4 A+B+C+D
ANS: 4

110)
Potrivit conceptiei lui Weber, realizarea obiectivelor generale ale cercetarii sociologice - intelegerea prin interpretare si explicarea cauzala a activitatii sociale - obliga sociologul la:
a) respectarea exigentelor generale ale cunoasterii stiintifice;
b) sa studieze obiectele sale specifice in acelasi mod in care le studiaza specialistul din stiintele naturii pe ale sale;
c) sa raspunda exigentelor si particularitatilor cunoasterii sociale;
d) sa tina seama de faptul ca el investigheaza forme ale comportamentului, care nu au o evolutie constanta, ci depind intotdeauna de circumstante.

1 A+C+D
2 A+B+D
3 B+C
4 A+B+C+D
ANS: 1

111)
Weber sustine ca, spre deosebire de naturalist, care studiaza "obiecte inerte", sociologul studiaza "obiecte semnificante", a caror "diferenta specifica" se concretizeaza in faptul ca:
a) sunt activitati umane, care se deruleaza in contexte conventionale de institutii, reguli, cutume, legi etc.;
b) mediul care creeaza contextele activitatilor umane are caracter obiectiv;
c) sunt actiuni prin care agentul isi stabileste el insusi scopuri care sa-i justifice activitatea;
d) sunt activitati care deriva din faptul ca autorul lor se raporteaza la anumite valori, aspiratii sau idealuri ca motive ale activitatii sale.

1 A+C
2 A+B+D
3 B+C
4 A+C+D
ANS: 4

112)
Weber a sustinut ca etica protestanta a muncii:
a) a fost responsabila pentru geneza capitalismului occidental;
b) a contribuit la geneza si ascensiunea capitalismului;
c) a fost un rezultat secundar al capitalismului;
d) a demonstrat viziunea economista asupra istoriei lui Marx.

1 A+C
2 A+B+D
3 B
4 A+B+C+D
ANS: 3

113)
Ideea ca dezvoltarea societatii industriale moderne dezumanizeaza si alieneaza munca si muncitorii isi are originea in opera lui:
a) Adam Smith
b) K. Marx
c) A. Comte
d) V. Pareto

1 A+C
2 B+C
3 A+B+D
4 A+B+C+D
ANS: 2

114)
In conceptia sociologica weberiana ordinea sociala consta din:
a) legitimarea sau "validarea" "acordurilor intersubiective" dintre oameni;
a) asigurarea "stabilitatii sociale" prin procese de rationalizare a relatiilor sociale;
c) absenta din viata sociala a contradictiilor, conflictelor sau luptelor sociale;
b) dominatia, care presupune o conducere administrativa si, mai ales, credinta in legitimitate.

1 A+C
2 A+B+D
3 B+C
4 A+B+C+D
ANS: 2

115)
Precizati care din urmatoarele teze ale lui Max Weber cu privire la raporturile dintre sociolog si omul politic sunt adevarate:
a) ca intelectual, sociologul trebuie sa aiba o "pozitie de subordonat" in relatiile sale cu omul politic ca masura "de protectie";
b) sociologul este singurul in stare sa evite confuzia valorilor, intrucat el opteaza pentru o anumita valoare, care este ratiunea;
c) "savantul" (omul de stiinta) lumineaza lumea valorilor dintr-un singur punct de vedere, el fiind in masura sa ofere omului politic tot atatea alternative de actiune cate optiuni de valoare face acesta, dar nu-i poate impune o valoare anume;
d) sociologul are datoria morala de a-si asuma riscurile actiunii practice, politice;
e) omul de stiinta (inclusiv sociologul) este obligat sa evite cu scrupulozitate sa sugereze sau sa impuna personal auditorilor sai, o anumita convingere.

1 A+C
2 D+E
3 A+B+D
4 A+B+C+D
5 B+C+E
ANS: 5