DEZORGANIZAREA FAMILIALÃ SI ROLUL EI IN FAVORIZAREA COMPORTAMENTULUI ANTI-SOCIAL SI INFRACTIONAL JUVENIL

DEZORGANIZAREA FAMILIALÃ SI ROLUL EI IN FAVORIZAREA COMPORTAMENTULUI ANTI-SOCIAL SI INFRACTIONAL JUVENIL

Una din cele mai importante functii ale familiei consta in educarea si formarea tinerilor in vederea integrarii lor optime in viata si activitatea sociala. In cadrul grupului familial, parintii exercita, direct sau indirect, influente educational-formative ale propriilor copii. Cuplul conjugal, prin intreg sistemul sau de acte comportamentale, constituieun veritabil model social, fiind de fapt primul in ordinea influentelor din partea modelelorsociale existente, are o influenta hotaratoare asupra copiilor, privind formarea unei conceptiidespre viata, a modului de comportare si relationare in raport cu diferitele norme si valorisociale.

Climatul educational familial este o formatiune psihosociala foarte complexa, arata Mitrofan, cuprinzand ansamblul de stari psihice, moduri de relationare interpersonala, atitudini, etc, ce caracterizeaza grupul o perioada mare de timp. Acest climat poate fi pozitiv sau negativ.

Mult timp s-a considerat ca dezorganizarea familiala constituie cauza aproape singura a comportamentului deviant, aceasta convingere fiind susþinuta de diverse statistici care arata ca un numar mare de delincventi provin din aceasta categorie de familii (80%). Cercetari mai recente arata ca nu dezorganizarea familiala in sine genereaza delincventa. Chiar daca 80% dintre minorii delincventi provin din aceasta categorie de familii, nu se poate trage si sustine concluzia ca orice familie dezorganizata aduce dupa sine, in mod automat, conduita delincventa a copiilor (Mitrofan).

Familia dezorganizata este de fapt o familie care si-a pierdut integritatea prin separarea parintilor prin divort, decesul unuia din parinti, parasirea domiciliului de catre un parinte, etc. W.J. Goode (1961) face urmatoarea clasificare a familiei dezorganizate:

1) familia incomplet unita sau nelegitima (concubinaj);

2) familia dezmembrata ca urmare a indepartarii unuia dintre soti prin: divort, separare, parasire;

3) familia tip "camin gol" in cadrul careia parintii traiesc impreuna, insa relationarea si comunicarea sunt realizate minimal, fara a fi unul pentru altul suport emotional;

4) familia in criza, datorita unor cauze ce determina absenta temporara sau permanenta a unuia dintre soti: decesul, detentia, concentratrea, razboiul, etc.;

5) existenta in familie a unor situatii care determina fundamental esecurile comportamentului de rol marital: retardarea mintala severa a copilului, psihoza copilului sau a partenerului, boli cronice incurabile.

Studiile asupra delincventei juvenile au aratat ca, in mare masura, atmosfera din familiile dezorganizate, lipsa autoritaþii parintesti, a controlului precum si a afectiunii din partea acestora, ca urmare a divortului, i-au determinat pe copii la adoptarea unor acte asociale si antisociale. Astfel, divortul, care duce la dezorganizarea familiei, poate contura serioase tulburari comportamentale ce conduc la neadaptare sociala (Szyrunski, 1971). De asemenea, pot sa contureze anumite boli psihiatrice (John Dermott, 1970). Alti autori, analizand viata unor mari criminali, au ajuns sa evidenþieze ca sursa principala de agresivitate modelele comportamentale intalnite in familia dezorganizata de apartenenta (Storr).

In urma unei anchete sociologice efectuate de Norberto Galli au fost confruntate doua loturi: un grup de 297 de minori delincventi cu un grup de 170 subiecti normali. Cercetatorul a constatat ca separarea parintilor a fost de 22,8% din delincventi si de numai 9,4% la lotul martor; despartirea prin divort a fost de 42% la delincventi si de numai 5,8% la lotul normal; imoralitatea mediului familial a fost descoperita la un procent de 58,5% minori din prima categorie si la 9,4% minori din a doua categorie; mediul familial normal a fost intalnit la 7,7% la subiectii din primul lot si la 75,2% din cei din grupul de control.

O. Philippon intreprinde un studiu pe un lot imens, de 18.376 de fete internate in institutii de reeducare din 25 de state si ajunge la concluzia ca 81,88% din manifestarile antisociale si delincventiale se datoresc mediului familial deficitar, care, la randul lui, este determinat, in ordine descrescanda, de urmatorii factori: divortul sau separarea parintilor (22,3%), copil orfan (18,09%), procrearea din legaturi nelegitime (16%), alcoolismul parintilor (15,49%).

J.J. Piquery Jover, examinand documentele a 32 de tribunale spaniole pentru minori, ajunge la concluzia ca 76,38% din cei 10.334 de minori judecati erau victimele unei situatii familiale necorespunzatoare. Clasificand familiile in corespunzatoare, deficitare si nocive, autorul stabileste urmatoarele procente privind raspunderea lor in legatura cu conduita devianta a copiilor lor: 46,62% - familiile deficitare, 24,47% - familiile nocive si 23,61% familiile corespunzatoare.

Rolul autoritatii paterne, mai ales la varsta prepubertatii si pubertatii este determinat tot prin compararea copiilor delincventi cu cei nedelincventi: 84% dintre delincventi n-au facut aproape niciodata vreun lucru impreuna cu tatal lor, comparativ cu 21% dintre nedelincventi. 54% dintre delincventi considera ca tatal lor trebuie sa-i iubeasca mai mult, 89% cred ca tatalui lor ii vine greu sa fie tandru cu ei, in timp ce numai 17% dintre nedelincventi au aceasta impresie. 81% dintre delincventi cred ca le-ar folosi sa-si vada mai des tatal, fata de 13% din nedelincventi.

Exista, insa, familii care, desi sunt organizate, se caracterizeaza prin accentuate stari conflictuale de intensitate diferita si care se pot intinde pe o lunga perioada de timp. In situatia in care intensitatea, continutul, forma de manifestare si frecventa conflictelor conjugale capata valente dezorganizatoare acestea devin simptome pentru sindromul disfunctional familial. Familiile caracterizate printr-un potential conflictogen ridicat si puternic carentate din punct de vedere psihoafectiv si psihomoral afecteaza in cea mai mare masura procesul de maturizare psihologica si psihosociala a personalitatii copiilor. Fuga de acasa, asociata cu lipsa de supraveghere parentala ii determina sa adere la grupuri cu un mare potenþial delincvential.

Avand in vedere aceste date din literatura de specialitate, mi-am propus sa prezint corelatia dintre faptele savarsite de minorii delincventi expertizati in cadrul IML Timisoara in perioada 1996- 2000 si tipul de familie. Deoarece unele infractiuni au fost in numar foarte mic (braconaj, insusirea bunului gasit, unele fapte de distrugere) consider ca nu putem trage concluzii cu caracter de generalitate. S-au dezvolta aceste aspecte doar din perspectiva infractiunilor contra persoanei savarsite cu violenta, a infractiunilor contra patrimoniului si a trecerii frauduloase a frontierei de stat a Romaniei.

Studiul a fost efectuat pe un numar de 1050 de minori expertizati in cadrul comisiei psihiatrico-legale a IML Timisoara in perioada 1996-2000, care au savarsit un numar de 1104 fapte penale, prin concurs de infractiuni. S-au studiat tipul de familie sub patru aspecte: familii dezorganizate (care cuprind familiile dezorganizate prin divort sau deces al unuia sau ambilor parinii), cupluri aflate in uniuni libere (minorii investigaii provenind fie dintr-o relaiie anterioara, fie din relatia actuala de concubinaj), familii organizate si familii reorganizate. Aceste aspecte au fost mentionate in raportul de expertiza psihiatrico-legala, fiind extrase din datele anchetei sociale.Daca adunam primele doua tipuri de familii (relatia de concubinaj nefiind legiferata in codul familiei, reprezinta, de fapt o "familie dezorganizata"), observam ca 502 minori provin din familii dezorganizate. Din totalul de 502, 80 de minori traiesc in familii constituite in uniuni libere.

Din restul de 422 de familii dezorganizate, este mentionat in raportul de expertiza: decesul mamei la 22 de minori; decesul tatalui la 49 de minori, decesul ambilor parinti - la 5 minori, copii crescuti de bunici - 6 (cei 5 cu parintii decedati si unul abandonat de parinti), copii abandonati de mama - 12 si crescuti de tata sau de alte persoane. Din centre de plasament provin 5 dintre minorii expertizati, iar 13 sunt declarati "copii ai strazii".

Tabel nr. . Tipurile de familie din care provin minorii din lotul studiat.

Paleta infractionala a minorilor provenind din familii dezorganizate este foarte larga, nedeosebindu-se de faptele savarsite de minorii din familii legal constituite.

S-au considerat ca familia reorganizata este o familie legal constituita, astfel ca 548 din subiecti provin din familii organizate (la 4 dintre minorii expertizati este mentionata familia reorganizata, deai este posibil ca, in realitate, aceasta cifra sa nu fie cea reala). Urmarind tabelul anterior, constatam ca faptele comise sunt aceleasi ca si la minorii provenind din familiile dezorganizate.

Este interesant de subliniat faptul ca minorii din familii organizate au savarsit cu precadere loviri si vatamari corporale, intr-un raport de 4/1 fata de cei proveniti din familii dezorganizate. Deoarece acestea sunt acte savarsite cu violenta, acest aspect ne face sa prezumam ca, desi organizate, aceste familii au un potential conflictogen crescut, exteriorizarea agresivitatii dintr-un cuplu cu puternice disfunctii maritale facandu-se in exteriorul familiei, asupra altor persoane, mai slabe, cum se intampla adesea atunci cand se face referire la victima si victimologie.

Tabel nr. Paleta infracþionala a minorilor expertizati in cadrul IML Timisoara, in perioada 1996-2000 in functie de tipul de familie.

Nu este exclus ca acesti minori sa fie victime in cadrul familiei si agresori in afara ei, in conditiile unei dezvoltari fizice corespunzatoare varstei. De asemenea, minorii din familii organizate comit mai frecvent infractiunea de trecere frauduloasa a frontierei - dintr-un total de 32 de minori care au fost expertizati pentru acest tip de infractiune, 23 provin din familii organizate, si doar 9 din familii dezorganizate; iar daca luam in studiu si posibilitatile materiale ale familiei minorilor expertizati pentru trecere frauduloasa de frontiera, constatam ca 18 dintre ei provin din familii cu posibilitati materiale bune, 14 provin din familii cu posibilitati materiale reduse.

Coreland tipul familiei cu starea de recidiva medico-legala, constatam ca 181 din minorii din familiile dezorganizate au recidivat, fata de doar 105 din familiile organizate. Minorii aflati la prima fapta penala au fost de 222 in familiile dezorganizate si 442 in familiile legal constituite.

Tabel nr. Tipul de familie si recidiva minorilor expertizati in cadrul IMLTimisoara, in perioada 1996-2000.

Familia dezorganizata si scolarizarea. Analizand gradul de pregatire pentru viata a adolescentilor, exprimat prin gradul de scolarizare, comparativ intre cele doua tipuri de familii, constatam ca minorii provenind din familii dezorganizate sunt mai predispusi la abandon scolar decat cei din familiile organizate. De asemenea, minorii din familiile organizate au sanse mult mai mari de a-si continua scolarizarea intr-un liceu sau scoala profesionala.

Tabel nr. Tipul de familie si gradul de scolarizare al minorilor delincventi expertizati.

In concluzie, revenind la cele afirmate de Mitrofan (1992), ca, desi din unele cercetari reiese ca minorii delincventi provin cu precadere din familii dezorganizate, cercetari mai recente arata ca nu dezorganizarea familiala in sine genereaza delincventa. Pinatel (citat de Oancea, 1998) constata ca un procent de 58% din infractori provin din familii dezorganizate, deci mult mai mic decat cel prezentat de Mitrofan (80%). Din cercetarea nostra reiese ca aproximativ 48 % din minorii delincventi fac parte din familii dezorganizate, 52 % provenind din familii legal constituite.

Si acest lucru confirma teoriile conform carora nu familia dezorganizata in sine sta la baza comportamentului antisocial al tinerilor, ci climatul familial conflictual, lipsa de intelegere si supraveghere a copilului, lipsa afectivitatii si a unei educatii corespunzatoare, fie ca aceste disfunctii sunt intr-un cuplu legal constituit sau intr-o familie dezorganizata. Astfel, copilul si tanarul sunt expusi contactului cu mediul negativ din familie si vecinatate (strada, grupuri delincvente).

Nu trebuie omise, din nefericire, categoriile parintilor hiperprotectori si hiperpermisivi, care opereaza cu imagini mentale despre copilul lor de tipul "copilului idol" (Wolf) - inger pur si inocent, adorat pentru perfectiunea lui, si a "copilului rege" (Vincent) - ale carui dorinte sunt porunci pentru parinti, el fiind intotdeauna pe primul plan. Acest "tratament educational" poate conduce la conduite delincvente, explicabile in cea mai mare masura prin rezistenta scazuta la frustrare.