Definitii si structura familiei

Definitii si structura familiei

Familia, ca nucleu fundamental al societatii, poate fi considerat primul mediu important in care se realizeaza educatia copilului si prima comunitate cu care copilul vine in contact. Familia este un grup, care se deosebeste de alte grupuri, datorita apartenentei la diferite sexe, diferite generatii, care au rolul de a se reproduce.

Studiind Dictionarul de sociologie se poate observa ca notiunea de familie este definita in doua acceptiuni: in sens larg si in sens restrans. In sens larg este un grup social ai carui membri sunt legati prin raporturi de varsta, casatorie sau adoptiune si care traiesc impreuna, coopereaza sub raport economic si au grija de copii (Murdock, 1949). In sens restrans denumeste acel grup social format duntr-un cuplu casatorit si copiii acestuia.

Dupa cum spune dr. Nanszakn Cserfalvi Ilona sociologia familiei si psihologia familiei este plina de semne de intrebare. Diferite stiinte se ocupa de studierea familiei, dar este foarte dificil de surprins esenta acesteia. Familia ca sistem de relatii comunicative, emotive si cognitive necesita o alta viziune, decat ale psihologiilor si sociologiilor familiei anterioare.

A. Giddens defineste conceptul de familie ca un gup de persoane legate direct prin relatii de rudenie, ai carei adulti isi asuma responsabilitatea pentru cresterea copiilor. El defineste in continuare si notiunile de rudenie si casatorie care intra in sfera notiunii de familie. Astfel: "Legaturile de rudenie sunt relatii intre indivizi, stabilite fie prin casatorie, fie prin descendenta, care intemeiaza legaturi de sange (mama, tata, copii, bunici etc.). Casatoria poate fi definita ca o recunoastere sociala si o uniune sexuala aprobata intre doi indivizi adulti. Cand doi oameni se casatoresc ei devin rude, legatura casatoriei largeste aria relatiilor de rudenie. Parinti, frati, surori si alte rude de sange devin si rude ale partenerului, dupa casatorie".     

Fiecare societate are un anumit sistem familial, adica un sistem de reglementare a relatiilor dintre barbatii si femeile de varsta matura si dintre acestia si copii. Ele difera de la osocietate la alta si se diferentiaza intre ele prin gradul de cuprindere a grupului familial, forma de transmitere a mostenirii, modul de stabilire a rezidentei noilor cupluri, modul de exercitare a autoritatii in cadrul familiei. Se pot identifica practicin toate societatile, ceea ce antropologii si sociologii numesc nucleu familial, adica doi adulti care locuiesc inpreuna cu proprii copii sau adoptati. Fiecare imdivid face parte din doua familii nucleare, familia de origine si familia de procreatie. Antropologii au argumentat multa vreme ca familia nucleara este universala.

In secolele XIX-XX, de-a lungul modernizatiei, s-a schimbat radical statutul familial si social al copilului, precum si atitudinea puterilor statului in relatia parinte-copil. Printre aceste schi,mbari se situeaza largirea sistemului de invatamant, obligativitatea educatiei, impartirea competentelor educative intre familie si scoala. Industrializarea a dus la schimbari sociale care au dus la reevaluarea rolului si locului copilului in societate. Copilul nu este o potentiala forta de munca, ocupand in societate un loc mai important. Copilul incepe sa fie tratat ca un copil, nu ca un adult in miniatura, iar Ellen Key este cea care va denumi secolul al XX-lea "secolul copilului". Bettelheim considera ca pentru copil cel mai important este sa i se respecte personalitatea, sa fie ingrijit si sa fie primit cu dradoste in lumea noastra. Cu toate acestea, continua Bettelheim, in practica nu se evidentiaza principiul dupa care "interesul copilului este sa fie bine sa fie copil.

De-a lungul secolelor structura, functiile, scara valorilor, modul de viati al familiilor a suferit numeroase schimbari. Este drept, ca familia este o institutie sociala conservativa, se opune schimbarilor, transformarile sociale il ajung cu intarziere, dar aceste schimbari isi vor pune amprenta mai repede sau mai tarziu pe evolutia ei.

Din unghiul de vedere al sociologiei familiei se pot enumera mai multe conceptii:

Ø      Privind din unghiul de vedere al cercetarilor legate de traditiile populare, familiile sunt structurate dupa tipul casatoriilor. Astfel se pot deosebi casatorii momogame., poligame si poliandrene. Din unghiul de vedere al alegerii sotiei exista endogame sau exogame.

Ø      Unghiul de vedere al dreptului analizeaza relatiile de putere. Astfel exista familii patriarhale sau matriarhale, dupa cum averea familiei se mosteneste pe linie materna sau paterna.

Ø      Definitia interactionala a familiei considera ca familiile supravietuiesc datorita interactiunilor si relatiilor din sanul ei.

Ø      Viziunea functionala-structuralista accentueaza rolul social al membrilor familiei. In timpul insusirii rolului in familie individul devine membru al familiei; in aceasta un rol deosebit il au si interactiunile dintre membrii familiei.

Ø      Modelul de dezvoltare al familiilor considera ca fiecare familie are un ciclu de dezvoltare, la fel cum fiecare individ din cadrul familiei. Rolurile, functiile, structura familiei se schimba in functie de ciclul evolutiv in care se afla familia.

Ø      Literatura marxista sociologica despre familie accentueaza rolul pe care il indeplineste familia in structura si dezvoltarea societatii.

Ø      Conceptia despre familie a statisticii societatii are in centrul atentiei datele statistice si necesitatile e provin in urma recensamantului populatiei. Notiunea de familie porneste de la "samburele familial", iar conditia de apartenenta la o familie este convietuirea in aceeasi gospodarie.

Structura familiei

In functie de felul casatoriei putem, deosebi familii de tip monogam, care inseamna casatoria dintre un barbat si o femeie si familii de tip poligam, care presupune casatoria dintre un barbat si mai multe femei si mai rar dintr o femeie si mai multi barbati.

In functie de relatiile de putere din sanul familiei, se pot deosebi familii de tip matriarhal, in care averea familiei se mosteneste pe linie materna, tinerii casatoriti la familia sotiei, si familii de tip patriarhal in care puterea , averea se mosteneste pe linie paterna, iar locul de resedinta al familiei se stabileste pe linie paterna.

Din unghiul de vedere al sociologiei, In functie de cate generatii convietuiesc in familie se deosebesc: familii nucleu - traiesc laolalta 2 generatii -, familii mari - traiesc impreuna mai mult de 2 generatii -, si franturi de familie - in cazul divorturilor sau a decesurilor din familie -.