efect halo

V. chestionar, efect de pozitie, interviu

Denumit astfel prin analogie cu discul luminos care apare in jurul Soarelui sau ai Lunii datorita reflectiei si refractiei luminii in cristalele de gheata aflate in atmosfera la mari inaltimi, desemneaza tendinta de modificare a raspunsurilor la chestionar sau interviu fie prin organizarea logica a raspunsurilor determinata de succesiunea intrebarilor, fie prin iradiere afectiva. Pentru a elimina e.h. se poate apela la "fenomenul de orbire', introducindu-se in discutie intrebari nesemnificative pentru ca persoana intervievata sa nu-si dea seama care este tema propriu-zisa a anchetei sociologice (D. Katz, 1940). De asemenea, e.h. poate fi redus prin plasarea intrebarilor afectogene la sfirsitul chestionarului si interviului, impiedicindu-se astfel iradierea sentimentelor. In psihosociologie, e.h. exprima tendinta subiectilor umani de a-si face o impresie globala despre personalitatea celorlalti chiar si pe baza unor informatii lacunare. Solomon Asch (1946) a demonstrat experimental ca ii percepem pe ceilalti ca "totalitate', nu prin juxtapunerea trasaturilor de personalitate (modelul aditiv), intr-un anumit context, unele trasaturi de personalitate sint centrale, altele periferice. Trasaturile centrale influenteaza puternic imaginea globala ce ne-o formam despre ceilalti (modelul totalitatii).  S.C