tip ideal

V. idealizare, metodologia cercetarii sociologi, sociologie

Constructie conceptuala propusa de Max Weber cu scopul de a identifica si explica stiintific cauzele activitatilor sociale. Deoarece realitatea sociala are totdeauna mai multe aspecte decit poate releva stiinta societatii, realitatea cunoscuta este totdeauna reconstruita, in mod abstract, cu ajutorul conceptelor. Pentru ca aceasta reconstructie sa fie riguroasa, sociologul trebuie sa precizeze totdeauna punctul sau punctele de vedere din care el studiaza societatea si carora le corespund doar anumite aspecte ale realitatii sociale studiate. In consecinta, punctele de vedere alese de cercetator si aspectele corespunzatoare acestora din realitatea empirica sint reconstruite, prin ordonarea celor din urma in functie de cele dintii. Intr-un tablou mental omogen, care reuneste relatii si evenimente istorice specifice, accentuind in mod unilateral unul sau mai multe puncte de vedere si legind intre ele fenomene care apar altfel izolate, drfuze si discrete (Gesammelte Aufsatze zur Wissenschaftslehre, 1922).

Accentuarea unilaterala a punctului de vedere (care corespunde, de fapt. unei valori) confera t.i. un caracter utopic, dar utopia are aici un sens pur logic, neevaluativ. T.i. nu este, deci, opus dimensiunii empirice a realitatii sociale, ci, dimpotriva, aceasta dimensiune este permanent prezenta in constructia t.i. Spre deosebire, insa, de tipurile medii sau statistice, ca si de conceptele generice, t.i. nu se construiesc prin insumarea notelor comune sau generale ale fenomenelor, ci prin elaborarea rationala a ideii, definitorie pentru aceste fenomene. De pilda, capitalismul este un concept des folosit in teoriile sociologice, dar adesea acest concept nu este, dupa Weber, riguros precizat, in sensul ca nu permite delimitarea riguroasa a judecatilor de realitate si a celor axiologice pe care el le implica.

Pentru realizarea acestei delimitari se construieste un t.i., al capitalismului, facind o distinctie clara intre sistemul economic, doctrina si teoria sociala implicate in conceptul de capitalism, intre capitalul financiar, comercial si industrial, ca si intre fazele evolutive sau istorice ale capitalismului. Aceasta distinctie se face in functie de punctul de vedere ales de cercetator (burghez, socialist, anarhist etc.), in asa fel incit construind t.i. al sistemului economic capitalist industrial din decolul al XlX-lea si cunoscind punctul de vedere din care am facut aceasta constructie, putem sa facem "imputatii cauzale' diferitelor fenomene implicate de realitatea sociala capitalista, comparindu-le cu t.i. construit si masurind probabilitatea devierii lor de la t.i. rational construit.

♦ Considerat ca un procedeu general al reconstructiei abstracte a realitatii empirice, t.i. este doar unul dintre instrumentele metodologice ale cunoasterii sociologice. El este o varianta a ceea ce J. C. McKinney (Constructive Typology and Social Theory, 1966) numeste tip construit: "o selectie, o abstractie, combinatie si uneori accentuare - intentionate si planificate - ale unui grup de criterii cu indicatori empirici, care servesc ca baza de comparare pentru cazurile empirice'. Weber insusi preciza ca toate "legile' si constructiile privind dezvoltarea istorica, pe care Ie-a elaborat marxismul, apartin, de fapt, t.i.

De aici s-a tras insa concluzia gresita ca orice concept stiintific este un t.i. In realitate, t.i. este o constructie mentala specifica doar acelor discipline stiintifice care studiaza obiecte cu semnificatie culturala. El este absolut necesar pentru aceste discipline datorita caracterului reflexiv al realitatii socioculturale si faptului ca, dupa Weber, nu se poate face o optiune legitima pentru o valoare fara ca, prin aceasta optiune, sa nu punem in umbra valori la fel de legitime, dar care nu au semnificatie culturala pentru punctul de vedere stabilit initial.

Prin urmare, t.i. reprezinta constructe mentale care nu sint nici adevarate, nici false. Valoarea lor consta in adecvarea la studierea unui aspect al realitatii studiate, iar masura acestei adecvari poate fi stabilita ca masura a regasirii ideii despre acest aspect atit in realitatea empirica, cit si in t.i. construit. Nici t.i. si nici ideea pe care o semnifica el nu au validitate empirica, fara ele nu putem avea acces la masurarea probabilitatii relatiilor cauzale implicate in realitatea empirica. I.U.