Limitele generale al cunosterii comune

Limitele generale al cunosterii comune

a.       Subiectivitatea - interesele, aspiratiile si valorile unei persoane sau grup poate deforma realitatea prin expunere sau filtrare selectiva (viziune de tunel= alegerea unui detaliu si opacizarea tuturor celorlalte, pt a interpreta toata situatie prin prisma detaliului selectat). Cercetatorul trebuie sa actioneze conform principiului neutralitatii axiologice; sa se straduiasca sa fie cat mai obiectiv.

b.      Overgeneralization - tendinta de a generaliza si a absolutiza constatarilor pe marginea unei situatii specifice. Transformam, fara sa vrem, caracteristicile unui fragment ale realitatii sociale immediate in caracteristici universale.

c.       Inregistrarea doar a legaturilor aparente - abordarea st, prin luarea in considerare a unui complex de factori, pune in lumina legaturi mai profunde.

d.      Lipsa preciziei - constatarile bunului simt sunt formulate in termeni vagi si nu se bazeaza pe numarare si masurare.

e.       Cliseele si stereotipurile sociale - judecati care circula cu o mare frecventa si sunt luate de-a gata, ca atare, fara a fi rodul experientei personale si examinate critic de gandirea proprie.

Mecanisme si erori specifice

a.       Efectul falsului consens - indivizii au tendinta de a se considera mult mai asemanatori cu semenii lor decat sunt in realitate (actiuni, judecati, mod de comportare). Oamenii supraestimeaza gr lor de acord cu ceilalti, pt ca astfel consolideaza credinta si judecatile lor sunt normale si corecte. Acest fenomen se petrece din doua motive: actioneaza filtrarea selectiva si oamenii tind sa se asocieze cu cei care le impartasesc ideile si stilurile de viata.

b.      Efectul incadrarii sau al cadrului de referinta - prejudecatile si aprecierile noastre la diferite obiecte, persoane sau probleme sociale sunt afectate de felul cum este prezentata informatia.

c. Efectul ancorarii - in judecatile noastre apreciative conteaza punctul de referinta de la care pornim.

d. Mecanismele simularii mentale - reactiile noastre la diferite evenimente depind nu numai de evenimentele in sine, ci si de scenariile alternative pe care le provoaca (dupa tendinta minimului efort)

e. Exceptia intareste regula - cand observatiile obtinute infirma ideile noastre suntem tentati sa ne aparam propriile convingeri invocand expresia mentionata.

Abordarea stiintifica urmareste:

dobandirea de informatii cat mai exacte si mai obiective referitor la multitudinea de dimensiunilor;

tendinta spre o abordare globala, inclusiv prin comparatii temporale si/sau spatio-culturale

ipotezele si teoriile elaborate sa se preteze la verificare

Convergenta si divergenta intre opinei si comportament

Poate exista o lipsa de concordanta intre opinie, atitudine si comportament- factori:

factori de metodologie- intre opinia declarata de sub, prin chestionara sau intreviu, si atitudinea (opinia) ei autentica poate surveni o distanta, datorita dezirabilitaii sociale sau a altor mecanisme cognitiv-emotionale. In al doilea rand, un comportament este rezultatul mai multor atitudini si opinii, pe cand cercetatorii iau in calcul doar una sau cateva.

factori de personalitate- vizeaza acele variabile precum atitudinile si capacitatile fizice si intelectuale, niv general de activism, etc. cineva cu o puternica aeziune de gandire si afectiune pt un partid, de ex, daca nu are suficienta energie fizica si, mai ales intelectuala, nu va transpune atitudinea sa in planul actiunii propriu-zise.

factorii situationali

Schimbarea de atitudine si rezistenta la schimbare

Opiniile sunt mai de suprafata si mai schimbatoare decat atitudinile.

Fenomenul persuasiunii prin mass-media

modelul sursa (comunicator)- mesaj- receptor (audienta)

1. caracteristicile sursei/comunicatorului (semnificativ in succesul schimbarii de atitudini):

credibilitatea -se refera la cat de experta este sursa;

- asemanarea- sursei cu receptorul sporeste influenta persuasiunii;

- reciprocitatea- influenta comunicatorului creste in masura in care ii atribuim pretiure fata de noi; ne place de cei care credem ca ne plac;

- grupul de referinta- indivizii sunt atenti si la asemanarea sau discrepanta dintre comunicator si grupul de referinta (reperul normativ al indivizilor)

Schimbarea atitudinala este mai pronuntata cand argumentele provin de la surse multiple.

2. Continutul si forma mesajului

Efectul persuasiunii depinde de forta, taria argumentarii, dar nu numai. Repetarea argumentelor sporeste persusiunea, dar numai pana la punctul de saturatie. Introducerea prin mesaj a unor reactii emotionale sau a fricii creste persusiunea.

Acelasi continut de idei transmis prin canale diferite si in forme diferite are influente distincte asupra audientei. Inserarea mesajelor intr-un anume context sonor si vizual maresc eficienta comunicarii → succesul pe care tv il are formarea si schimbarea de atitudini.

3. Subiectul receptor si caracteristicile sale

Subiectul suspus comunicarii nu este un receptor pasiv. Propunerile comunicatorului nu se imprima automat in mintea individului, nu sunt acceptate neconditionat. Eul se implica ca un factor pregnant in eficienta persuasiunii si se pot distinge 2 clase: una ce tine de atasamentul eului fata de atitudinile prealabile ale subiectului, cealalta tine de importanta problemei in discutie, de implicatiile ei pt persoana-tinta.

Rezistenta la schimbare (indivizii dezvolta mecanisme de aparare, de rezistenta la persuasiune):

a.       Expunere selectiva: proces prin care, constient sau nu, oamenii evita supunerea la acele inform care sunt in dezacord cu valorile, nomele, atitudinile lor si cauta preferential inform ce le sustin convingerile. Aici conteaza extrem de mult cat sunt de severe normele grupului de aparteneta/referinta.

b.      Deprecierea credibilitatii sursei- nu este demna de incredere, are intentii ascunse

c.       Distorsionarea mesajului- retinerea doar a infom ce ne convin, ridiculizarea

d.      Elaborarea de contraargumente- subiectii produc argumente care se le consolideze poz.

Formarea (insusirea) unei opinii este un proces ce se deruleaza in timp- "modelul cauzalitatii in palnie"- al insusirii, in care axa timpului, de-a lungul caruia de cumuleaza efectul mai multor factori, joaca rolul decisiv.

. formarea/ schimbarea ueni opinii este un proces de timp care este determinat de o serie de factori si evenimente

. infl respectivilor factori potentiali raman relevante sau nu in functie de gradul lor de convergenta; pe masura ce inaintam in timp, se contureaza o tendintaspre o poz ferma, eliminandu-se treptam influentele disonante cu poz resp.