Meditatiile-produs al organizarii sistemului de invatamant

Abstract:

Private supplementary tutoring has long been a well-spread phenomenon in several countries in the world. This phenomenon has major social and educational implications. Many authors suggest that private education is a product of the way the educational system is organized. This paper focuses on the nature and the determinants on demand for private supplementary tutoring in high-schools from Oradea. The data presented is the result of a research conducted in Oradea, part of the "Adolescents- future citizens: longitudinal study on the social exclusion process at highschool pupils" national research program.

Introducere

Cresterea numarului de elevi care apeleaza la meditatii, forma a educatiei paralele, reflecta numeroase probleme de natura sociala, economica si educationala, ce nu pot fi neglijate din prisma reformei din cadrul invatamantului si a elaborarii politicilor educationale. Literatura de specialitate mentioneaza faptul ca educatia paralela este un produs al modului de organizare al sistemelor educationale, efect al reformei curriculare (Acedo, 2002; Hatos, 2006; Ventura, 2006; Voicu, 2006). Existenta meditatiilor contribuie la perpetuarea unui sistem elitist si meritocratic, un sistem care in majoritatea cazurilor functioneaza ilegal. Cu toate acestea, fenomenul cunoaste o larga raspandire la nivel global. Fenomenul are o frecventa mai mare in tarile asiatice, numeroase studii sunt realizate in tari precum Hong-Kong, Korea de Sud, Egypt, Malta etc. (Bray si Kwork, 2003; Bray, 2005), dar studii recente evidentieaza evolutia fenomenului in Europa, precum si in SUA (Bray, 2005; Bray si Kwork, 2003; Ireson si Rushforth, 2005; Gordon si colab, 2004).

Studiile asupra fenomenului meditatiilor, ca forma de activitate platita, urmaresc problematica accesului la educatie, a promovarii egalitati de sanse educationale, cu accent asupra relatiei dintre ruta scolara si destinatia sociala. In acest sens, educatia paralela reprezinta un mecanism de sustinere al stratificarii sociale, de reproducere a inegalitatilor sociale (Bray, 2005; Hatos, 2006).

Aspecte teoretice

Una dintre principalele distinctii in ceea ce priveste formele educatiei paralele se refera la marimea clasei. Forma cea mai raspandita este cea individuala, one-to-one session, in care cursurile sunt sustinute ori la domiciliul elevului, ori la cel al profesorului, curs la care participa doar un elev. Alaturi de aceasta forma, in diferite tari precum Turcia, Portugalia, Hong-Kong, s-au dezvoltat forme "intitutionalizate" ale educatiei paralele. Cursurile se desfasoara in grupuri mici sau poate sa ajunga la forme complexe, de genul dezbaterilor organizate in amfiteatre sau sali de conferinte, la care participa un numar mare de persoane. Pornind de la caracterul legal al acestor activitati (oferta de meditatii, sub aceasta forma, este legala in anumite tari, precum Hong-Kong, Turcia, Grecia, SUA etc., fiind respectate anumite conditii-plata impozitelor, profesorii sa nu predea si in scoli la elevii pe care ii mediteaza), educatia paralela este privita ca o afacere, fiind asigurata in cadrul unor companii specializate pe oferta de cursuri (Bray, 2005; Ireson, 2005; Ventura, 2006). Trebuie mentionat faptul ca "institutionalizarea" acestor practici este urmarita in cadrul politicilor educationale, cu obiectivul de a creste sansele educationale ale tinerilor si pentru a reduce amploarea meditatiilor "ilegale" (a se vedea in acest sens discutiile in jurul proiectului initiat in SUA de catre Presedintele Bush in 2002 - No Child Left Behind Act- NCLBA) (Ventura, 2006; Gordon, 2004). Din aceasta perspectiva meditatiile au o valoare pozitiva, fiind recunoscuta eficienta lor. Aceasta forma a educatiei paralele nu face obiectul lucrarii de fata, intrucat forma cea mai raspandita a meditatiilor practicate in Romania este cea individuala. De asemenea, cu toate ca exista agentii care ofera cursuri de specializare, si mai mult, o noua forma, ce cea a cursurilor on-line, a inceput sa ia amploare in Romania, acestea nu reprezinta obiectul studiului nostru datorita faptului ca nu se adreseaza in special elevilor, iar materiile nu sunt cuprinse in programa scolara.

Meditatiile se refera la acele activitati in care sunt implicati pe de o parte beneficiarii, elevii, si tutorii, care, contra unei sume de bani, tin sesiuni de cursuri solicitate de catre "clienti". In general, tutorii care sustin astfel de activitati sunt profesori de liceu, studenti sau absolventi a unor cursuri de specialitate.

Studiile care urmaresc evaluarea si explicarea fenomenului educatiei paralele trebuie sa urmareasca modul de functionare al sistemului, ce anume determina existenta fenomenului indiferent de nivelul de dezvoltare al tarilor, de tipul de politici educationale aplicate.     

Un aspect important in ceea ce priveste modul de functionare al pietei meditatiilor se refera la cererea, respectiv oferta de meditatii. Cererea de meditatii implica decizia parintilor sau a elevilor, iar oferta presupune initiativa profesorilor (Hatos, 2006; Bray, 1999).

Prima situatie reflecta un sistem competitiv, in care apelul la meditatii se datoreaza valorii atribuite relatiei dintre cariera scolara si destinatia sociala. Meditatiile sunt privite ca mecanisme ce sporesc sansele educationale viitoare ale copiilor cat si integrarea lor in viitor pe piata muncii. Educatia paralela are rolul de gate-keeper pentru oportunitatile educationale viitoare. In acest sens sunt urmarite doua tipuri de strategii. Prima strategie implica angajarea de tutori de catre parintii elevilor care au obtinut performante scolare, in vederea cresterii sanselor lor de alocare la urmatorul nivel de invatamant (enrichment strategy). Cea de-a doua strategie se refera la elevii cu rezultate scolare slabe, in cazul carora apelul la meditatii reprezinta o tehnica de "supravietuire" intr-un mediu competitiv (remedial stratgy) (Baker si colab., 2001).

Ambele strategii urmaresc maximizarea sanselor scolare ale tinerilor si presupun existenta unui sistem de mobilitate competitiva, in care cererea de meditatii nu va inceta atata timp cat procedeele de alocare la diferite trepte din cadrul invatamantului si, implicit asigurarea unei destinatii sociale de succes, vor tine cont de rezultatele scolare anterioare ale elevului. In cadrul sistemului, alocarea la diferite nivele se realizeaza in functie de merit, fiind utilizati indicatori precum mediile la invatatura, note la examene etc. (Hatos, 2006). Astfel eficienta meditatiilor depinde de forma lor, de strategia urmarita si de modul de organizare al sistemului de invatamant (Bray, 2005).

Aceasta abordare este sustinuta de rezultatele cercetarilor care evidentiaza un efect pozitiv al meditatiilor asupra notelor la teste (Tansen si Bircan, 2005; Ireson si Rushforth, 2005). In acest sens investitia financiara in educatia paralela este justificata prin dobandirea de catre elevi a performantelor necesare trecerii examenelor. Potrivit teoriei capitalului uman, investitia in educatie este o investitie rationala, productiva. Investitia se realizeaza in functie de abilitatile elevilor, de rezultatele scolare anterioare. Performantele scolare stimuleaza invetitia, note mai bune vor spori asteptarile parintilor si implicit apelul la meditatii (Hatos, 2006; Bray si Kwork, 2003). Interesante din aceasta perspectiva sunt studiile care nu identifica un efect semnificativ al cheltuielilor pentru meditatii asupra notelor obtinute la diferite teste Astfel de rezultate urmaresc explicarea fenomenului prin intermediul altor indicatori, precum patternurile culturale, conform carora decizia de a investi in meditatii nu este obiectiva, ci este sustinuta in mod subiectiv de valoarea atribuita acestei forme a educatiei paralele in cadrul comunitatii respective. In aceste cazuri, meditatiile reprezinta raspunsul la o presiune din exterior, fiind astfel explicate efectele mici ale educatiei paralele asupra rezultatelor la teste (Kang, 2006).

Modul de organizare al sistemului de invatamant stimuleaza "lupta" pentru obtinerea performantelor scolare. Acesta este unul dintre motivele pentru care fiecare urmareste intrarea la o "scoala buna" (Voicu, 2006), care dispune de resursele necesare asigurarii predarii de calitate si ofera oportunitati mai mari din punctul de vedere al conturarii destinatiei sociale finale. Pentru argumentarea acestei pozitii mentionez perspectivele reduse pe care le ofera scolile profesionale din Romania, considerate un dead-end al rutei scolare si sociale (Hatos, 2006). Situatia este similara si in Egipt, in ceea ce priveste alocarea elevilor in scoli vocationale prin intermediul notelor obtinute la examenul national (Bray, 2005). Aceasta competitie pentru scolile bune, cu toate ca alegerea se realizeaza in functie de aprecierea comunitatii, sporeste apelul la meditatii, strategie ce devine prea costisitoare pentru unii (Kallai, Maniu si Voicu, 2006).     

Parintii nu sunt indiferenti la cariera scolara a copiilor lor, element hotarator in asigurarea destinatiei sociale. Parintii urmaresc obtinerea performantelor scolare, cresterea sanselor in alocarea la diferite trepte ale invatamantului. Pentru aceasta, parintii dispun de o serie de practici, intrunite sub conceptul de management parental (Hatos, 2006). Meditatiile reprezinta una dintre mecanismele la care recurg parintii pentru sustinerea copiilor in competitia scolara, ca forma a educatiei paralele. Activitatile din cadrul managementului parental sunt de doua tipuri: activitati casnice-frecventa inrebarilor referitoare la teme, ajutor in rezolvarea temelor etc. si activitati scolare- participarea la sedintele cu parintii, intanirea cu profesorii etc. (idem, 2006). Valoarea atribuita educatiei de catre parinti are un rol important in stimularea obtinerii performantelor scolare de catre elevi(Bray, 2005), alaturi de indicatori precum gradul de control si regulile impuse de catre parinti (Saveanu si Saveanu, 2006).

Unul dintre aspectele fundamentale ce modeleaza cererea de meditatii este cel referitor la resursele materiale de care dispune familia. Pentru a beneficia de meditatii, parintii elevilor trebuie sa plateasca un pret stabilit pe piata meditatiilor. Sunt putine cazurile in care acest pret este negociat de catre profesor in functie de resursele financiare ale familiei elevului. Meditatiile, cu toate ca anumite politici ar putea reglementa acest aspect (Bray, 2005), nu este o activitate de voluntariat. Valoarea ceruta pentru un curs de multe ori difera in functie de calificarile tutorilor, un cadru universitar va impune un pret mai mare.

Din aceasta perspectiva practica meditatiilor sustine mecanismele de reproducere sociala, iar in acest sens devine indicator al caracterului nemeritocratic al carierei scolare (Hatos, 2006; Bray si Kwork, 2003; Ascedo, 2002). Modul de organizare al sistemului de invatamant, ce faciliteaza practica meditatiilor, promoveaza inegalitatea sociala. Pentru familiile cu un status socio-economic scazut meditatiile devin un lux pe care nu si-l pot permite, sansele educationale ale elevilor din aceste familii in comparatie cu cei din familii bogate sunt mult mai reduse (Tansel si Bircan, 2004).

In ceea ce priveste oferta de meditatii, pot fi urmarite doua situatii: cea in care profesorilor le este interzis sa ofere ore de meditatii elevilor la care le sunt profesori in cadrul scolii si situatia in care profesorii dau meditatii acelorasi elevi (Bray, 1999; Bray si Kwork, 2003). Prima situatie se regaseste in cazul Japoniei, unde parintii au o mai mare libertate de alegere, iar elevii nu se simt amenintati de momentul in care profesorii ar putea avea un comportament diferentiat la ore, favorizandu-i pe elevii care au apelat la serviciile lor in particular.

A doua situatie ridica numeroase probleme de ordin social si economic. Cea mai grava forma este cea in care profesorul santajeaza elevii pentru a-si "recruta clientii". In unele cazuri profesorul in mod deliberat reduce continutul predat la scoala pentru ca elevii sa se simta obligati sa recurga la meditatii (Bray, 1999; Hatos, 1997; Biswal, 1999; Bray si Kwork, 2003; Voicu, 2006). In aceasta situatie, meditatiile sunt o forma de coruptie, intrucat elevii, sau parintii acestora, sunt obligati sa platesca pentru un serviciu public gratuit (Bray, 1999; Biswal, 1999).

Oferta de meditatii este sustinuta in tarile in care nivelul de salarizare al profesorilor este foarte scazut, profesorii fiind nevoiti sa recurga la oferta de meditatii pentru a-si asigura un venit (Biswal, 1999; Bray, 2005). Din punct de vedere economic, aceasta activitate este ilegala, intrucat suma platita pentru cursuri nu este impozitata.     

Meditatiile neoficiale se dezvolta si datorita lipsei activitatii de monitorizare a modalitatilor de predare de catre agentii de control (Acedo, 2002). Inspectiile de multe ori se reduc la actiuni "formale" care nu vizeaza identificarea situatiilor problematice (Biswal, 1999).

Determinanti ai apelului la meditatii

Numeroase studii al caror scop este evaluarea si explicarea fenomenului meditatiilor, urmaresc conturarea anumitor patternuri, identificarea diferitelor caracteristici ale familiei sau ale modului de organizare al sistemului educativ ce favorizeaza apelul la meditatii.

Principala distinctie in ceea ce priveste diferentele de investitie in educatia copiilor este cea referitoare la gen (Ireson si Rushforth, 2005; Bray, 2005; Tansen si Bircan, 2004). Explicatiile pornesc de la abordari diferite a rolurilor specifice categoriilor de gen, a sanselor sociale diferite ale fetelor, respectiv baietilor. Investitiea mai mare in cazul baietilor este explicata prin ratele de revenire ale acestora, iar pentru o investitie mai mare in cazul fetelor se recurge la teoriile de natura culturala, care invoca gradul mai mare de independenta al baietilor (Hatos, 1997; idem, 2006). Aceasta diferenta de gen nu a fost identificata in toate studiile (Kang, 2006; Ireson si Rushforth, 2005).     

Dupa cum am mentionat si anterior, marimea investitiilor in educatia paralela depinde de resursele financiare de care dispune familia. Acest aspect este unul dintre elementele principale care sustine teza reproducerii sociale a inegalitatilor sociale prin educatie (Hatos, 1997; Acedo, 2002). Pornind de la ipoteza "diluarii resurselor", studiile fac referire la influenta numarului de copii si la ordinea fratilor. Ipotezele sustin ca marimea investitiilor se diminueaza pe masura ce creste numarul de copii (Tansen si Bircan, 2004), astfel investitiile in educatia primilor copii este mai mare decat in cazul ultimilor nascuti (Kang, 2006).

Nivelul de instructie al parintilor reprezinta un alt factor ce influenteaza practica meditatiilor. Studiile au identificat o corelatie pozitiva intre investitia in educatia paralela si numarul de ani de scoala al parintilor. Pe de o parte este vorba de relatia dintre nivelul de instructie si statusul socio-economic, parintii cu un nivel de instructie ridicat avand la dispozitie resursele financiare necesare investitiei in educatie, pe de alta parte parintii cu un nivel de instructie ridicat au aspiratii educationale ridicate pentru copii lor (Hatos, 2006; Voicu, 2006).

O alta diferenta in marimea investitiilor in meditatii a fost identificata in cazul mediului rural-urban. Sursele acestei diferente se refera la nivelul resurselor de care dispun scolile in mediul rural, aici oferta de meditatii fiind limitata datorita numarului de profesori disponibili (Voicu, 2006). De asemenea, resursele de care dispun familiile din mediul rural sunt mai mici decat a celor din mediul urban, iar parintii cu aspiratii educationale ridicate pentru copii lor prefera o scoala din mediul urban (Tansel si Bircan, 2004; Bray, 2005).

Practica meditatiilor in liceele din Oradea

Datele prezentate sunt rezultate ale anchetei realizate in unitatile scolare din Oradea in perioada decembrie 2006 - ianuarie 2007. Ancheta reprezinta prima etapa a cercetarii longitudinale desfasurate in cadrul grantului CNCSIS "Adolescentii - viitorii cetateni: studiu longitudinal al procesului de excluziune sociala la adolescentii scolari". Esantionul este reprezentativ la nivelul claselor IX-XII si cuprinde in total 2010 cazuri. Chestionarele au fost aplicate in cadrul a 26 colegii nationale, licee si grupuri scolare.

In cadrul anchetei a fost inregistrat numarul elevilor care iau lectii platite in particular. 23% dintre elevii din clasele IX-XII iau meditatii la una sau mai multe materii.

Figura . Procentul elevilor care iau meditatii

Figurile 2 si 3 subliniaza caracterul competitiv al practicii meditatiilor, prin plata acestor ore fiind urmarita maximizarea sanselor de promovare a unor examene (Bacalaureatul in cazul elevilor de clasa a XII-a). Procentul elevilor care apeleaza la meditatii inregistreaza o crestere deosebit de mare la finalul ciclului liceal, 35% pentru elevii din clasa a XII-a, comparativ cu 17% pentru cei din clasa a IX-a. Functia principala a meditatiilor este de a asigura cresterea sanselor educationale in cariera scolara a elevilor. Noile politici educationale, cu toate ca au urmarit modificarea criteriilor de alocare in intitutiile de invatamant superior, in special prin renuntarea la examenul de admitere, nu au reusit sa reduca numarul elevilor care apeleaza la meditatii (Hatos, 2006). In calcularea notei pentru admiterea la facultate este inclusa si nota obtinuta la examenul de Bacalaureat (procentele atribuite examenului de Bacalaureat sunt stabilite la nivelul facultatilor), astfel importanta atribuita admiterii in invatamantul superior, ca element principal in conturarea destinatiei sociale, a fost transferata asupra examenului de finalizare a ciclului liceal. Acest lucru explica numarul mare al elevilor din clasa a XII-a care iau lectii particulare, acestia urmarind oportunitatile de acces la urmatorul nivel de anvatamant. Ideea este sustinuta si de subiectele la care se iau meditatii, si anume matematica, limba si literatura romana si limba straina, subiecte incluse in cadrul examenului de finalizare a studiilor liceale.

Figura . Practica meditatiilor in functie de clasa in care se afla elevul

Figura . Motivul pentru care elevii iau meditatii

Caracteristici ale cererii pentru educatia paralela

Pentru constructia modelului cererii de meditatii am urmarit variabile de natura socio-demografica (genul elevilor), indicatori ai situatiei familiale a elevilor (nivelul de instructie al tatalui, statusul ocupational al tatalui, mediul de rezidenta al parintilor, numarul de persoane din gospodarie, numarul de frati, dotarea cu bunuri a gospodariei, managementul parental) si variabile la nivelul scolii (clasa, tipul scolii, media obtinuta in semestrul anterior, aspiratiile scolare ale elevului).

In ceea ce priveste sexul elevilor, relatia semnificativa indica faptul ca elevii beneficiaza in mod diferentiat de investitiile parintilor (χ²=10.2; df=1; p<0.01). Testul evidentiaza o investitie mai mare in cazul fetelor (pentru elevii care iau meditatii- valoare 1 a variabilei: adjusted residual=3.2 pentru sexul feminin, respectiv -3,2 pentru masculin).

Pentru testarea relatiei dintre nivelul de instructie al tatalui si investitia in educatia paralela am utilizat variabila dummy pentru nivelul de instructie superior (valoare 1 pentru cei cu studii universitare si postuniversitare). Relatia este semnificativa (χ²=49.7; df=1; p<0.01), indicand o frecventa mai mare a practicii meditatiilor in cazul elevilor ai caror parinti au un nivel de instructie ridicat (adjusted residual=7.1). De asemenea, elevii ai caror parinti au un status ocupational ridicat, beneficiaza de o investitie mai mare in educatia paralela. Relatia este semnificativa - χ²=6.2; df=1; p<0.05 - in cazul statusului ocupational la tatalui - variabila dummy (1= tatal este patron, intreprinzator sau liber profesionist).

Marimea investitiilor in educatie este influentata de numarul de persoane din gospodarie si de numarul de frati. Relatia este semnificativa in cazul ambelor variabile: t= 2.7, p<0.05 pentru numarul de persoane, respectiv t= 5.5, p<0.01 pentru numarul de frati. Aceasta relatie argumenteaza ipoteza dilutiei resurselor, astfel cu cat numarul de copii este mai mare, cu atat resursele disponibile pentru educatia lor sunt mai reduse.

Pentru a masura statusul socio-economic al familiei am investigat dotarea cu bunuri a gospodariei, si anume dotarea cu materiale necesare gospodaririi (masina de spalat, calculator, telefon) si dotarea cu bunuri culturale (biblioteca, albume muzica, tablouri etc.). Relatia dintre aceste variabile si apelul la meditatii este semnificativa (t=-3.3, p<0.01-dotare bunuri; t=-8.3, p<0.01- dotare bunuri culturale). Media indicatorilor de dotare cu bunuri este semnificativ mai mare in cazul elevilor care iau meditatii.

Mediul de rezidenta reprezinta un indicator de diferentiere in ceea ce priveste apelul la meditatii. Relatia semnificativa (χ²=13.3; df=2; p<0.01) in cazul acestei variabile, indica o frecventa mai redusa a fenomenului in mediul rural (adjusted residual pentru sat/comuna= -3.1).

Strategiile de management parental au fost masurate cu ajutorul scalei cu 5 itemi: participarea la sedintele cu parintii, discutia cu profesorii si cu dirigintii despre activitatea scolara, discutiile cu parintii colegilor, verificarea carnetului de elev, verificarea temelor. Fidelitatea scalei se probeaza si in cazul activitatilor realizate de catre mama si cele realizate de catre tata (alpha>0.7). Interesant este faptul ca relatia dintre apelul la meditatii si strategiile de management parental nu este semnificativa. Una dintre explicatiile posibile pentru aceasta situatie se refera la faptul ca meditatiile fac parte din managementul parental, iar in acest sens nu exista o relatie de determinare.

Investigarea situatiei scolare a elevilor a fost urmarita prin intermediul urmatoarelor variabile: clasa, ca indicator al iminentei examenului de Bacalaureat (din acest motiv in cadrul modelului de regresie am utilizat variabila dummy- valoare 1 pentru elevii din clasa a XII-a), tipul scolii (colegiu national/ liceu teoretic si grupuri scolare), media obtinuta in semestrul anterior si nivelul aspiratiilor scolare al elevilor (variabila dummy- 1 pentru cei care doresc sa urmeze doctoratul). Testele evidentiaza o relatie semnificativa intre apelul la meditatii si aceste variabile (Tabel 1).

Tabel      . Rezultatele testelor de semnificatie pentru variabilele de la nivelul scolii

Modelul de regresie

Modelul utilizat pentru investigarea caracteristicilor ce influenteaza investitia in educatia paralela este regresia logistica binominala. Metoda prezice apartenenta subiectilor la un anumit grup, in cazul de fata, la cel al elevilor care iau lectii particulare. A fost utilizata tehnica stepwise pentru a pastra in cadrul modelului caracteristicile care reusesc sa prezica cel mai bine apartenenta la grupul vizat.

In model au fost incluse variabilele: gen, nivel de instructie al tatalui, status ocupational al tatalui, mediul de rezidenta, numarul de persoane din gospodarie, numarul de frati, dotarea cu bunuri necesare gospodariei si dotarea cu bunuri culturale, clasa, tipul scolii, media din semestrul anterior si aspiratiile scolare.

Tabel . Modelul de regresie

In cadrul modelului final au fost pastrati 7 indicatori care influenteaza decizia de a investi in lectii particulare (R²Nagelkerke =0.14). Factorul cu cea mai mare incidenta supra acestei decizii este clasa in care se afla elevul. Probabilitatea ca un elev de clasa a XII-a sa ia meditatii este foarte mare. Acest rezultat sustine ipoteza conform careia lectiile particulare sunt orientate spre trecerea examenelor. Astfel scopul principal al educatiei paralele este maximizarea sanselor de alocare in urmatoarele nivele ale invatamantului, fiind evidentiat caracterul competitiv al sistemului de invatamant.

De asemenea, rezultatele sustin ipoteza reproducerii sociale. Nivelul de instructie superior al tatalui si dotarea cu bunuri culturale a gospodariei sunt indicatori ce favorizeaza apelul la meditatii. Cu alte cuvinte, probabilitatea de a lua meditatii este mai mare in cazul elevilor care provind din familii cu un status socio-economic ridicat. Astfel sunt reproduse inegalitatile sociale din cadrul sistemului de invatamant, elevii din familiile sarace situandu-se intr-o pozitie dezavantajoasa in ceea ce priveste sansele de alocare la nivele educationale superioare, indicator al unei destinatii sociale de succes. Parintii cu un nivel de instructie ridicat urmaresc obtinerea unor performante scolare similare pentru copiilor, educatia avand o valoare pozitiva in asigurarea statusului social, in sansele de integrare pe piata muncii. Din acest motiv parintii recurg la invetitia in educatia paralela in vederea obtinerii oportunitatilor educationale viitoare pentru copii. Aceasta situatie este argumentata si de rezultatul inregistrat in cazul mediei obtinute in semestrul anterior. Notele mai mari ale elevilor determina decizia de a investi in lectii particulare. Putem afirma astfel ca elevii din liceele oradene urmaresc o strategie de crestere a sanselor de alocare in invatamantul superior (enrichment strategy - Baker si colab., 2001). In cazul acestui indicator se impune totusi o precizare referitoare la sensul determinarii. Datele disponibile nu permit identificarea sursei reale, cu alte cuvinte intrebarea este daca meditatiile au ca efect o crestere a notelor obtinute in scoala sau rezultatele scolare bune stimuleaza o crestere a investitiei in educatia paralela. Pentru investigarea acestei relatii se impune o cercetare longitudinala pentru a putea surprinde sensul relatiei dintre cele doua variabile. Cu toate acestea, rezultatele prezentate subliniaza apelul mai mare la meditatii al elevulor cu rezultate scolare bune.

Referitor la diferentele de gen, in Oradea fetele sunt cele care beneficiaza de investitia parintilor in lectiile particulare platite. Probabilitatea de a lua meditatii este mai mare in cazul fetelor. Pentru studii ulterioare este necesara investigarea diferentelor de gen ce intervin in obtinerea performantelor scolare, studii ce ar surprinde cauzele acestei investitii diferentiate in educatia paralela.

Concluzii

Noile directii urmarite prin reforma din cadrul invatamantului, in special cele referitoare la mecanismele de alocare la diferite nivele educationale, sustin practica meditatiilor, sistemul are un caracter competitiv, elevii sau familiile acestora urmarind prin apelul la lectiile particulare maximizarea sanselor educationale. Renuntarea la examenul de admitere in invatamantul superior a determinat un transfer al importantei acordate admiterii asupra examenului de finalizare a ciclului liceal, datorita faptului ca in calcularea mediei la admitere este inclusa nota obtinuta la examenul de bacalaureat. Aceasta situatie a determinat o crestere considerabila a numarului de elevi din clasa a XII-a care iau meditatii particulare. Practica meditatiilor este orientata spre promovarea examenelor.

Competitia continua pentru obtinerea pozitiilor avantajoase in cariera scolara se bazeaza pe aspectul meritocratic al sistemului, sistem in care promovarea se realizeaza prin apelul la indicatori de merit, note, medii etc. Aceasta caracteristica sustine problematica promovarii inegalitatii sociale, centrale fiind mecanismele reproductive implicate in modul de functionare al sistemului. Din aceasta perspectiva trebuie subliniat rolul fundamental care ii revine statusului socio-economic al familiei de origine in relatia dintre ruta scolara si destinatia sociala ulterioara a elevilor. In acest sens sistemul este cvasimeritocratic, copii care provin din familii cu un status ridicat aflandu-se intr-o pozitie mai avantoajoasa in comparatie cu cei din familiile sarace. La acest mod de functionare al sistemului contribuie si practica meditatiilor. Lectiile particulare, ca produs disponibil utilizat de catre parinti in asigurarea sanselor educationale ale copiilor, sunt mai accesibile elevilor din familiile cu status socio-economic ridicat.

Practica meditatiilor este un fenomen cu o larga raspandire la nivel global. In cele mai multe cazuri acest fenomen este rezultatul modului de organizare al sistemului educativ. Promotorii politicilor educationale urmaresc reducerea fenomenului prin diverse strategii care de multe ori nu isi ating obiectivele. Solutiile propuse de catre multi autori pentru eradicarea acestor practici, majoritatea ilegale, presupun institutionalizarea meditatilor, prin construirea unor organisme separate, sustinute de catre stat, specializate pe oferta de cursuri si functionarea in cadrul scolilor a unor programe de meditatii contra cost, organizate pentru grupuri mari de elevi in vederea reducerii taxelor. Aceste masuri nu sunt intotdeuna posibile, in principal datorita reactiei negative a profesorilor la situatia in care nu ar mai putea despune de aceasta sursa de venit, sau mai rau, suma ar fi impozitata.

Bibliografie

Acedo, C., (coord.), 2002, Case Studies in Secondary Education Reform, cap. VI. Reforming the Curriculum in Romanian Secondary Education, Improving Educational Quality (IEQ) Project, American Institutes for Research, pp. 129-146.

Baker, D., Akiba, M., LeTendre, G.K., Wiseman, A.W., 2001, Worldwide Shadow Education: Outside-School Learning, Institutional Quality of Schooling and Cross-National Mathematics Achievement, Educational Evaluation and Policy Analysis, vol. 23, nr.1, pp. 1-17.

Biswal, B. P., 1999, Private Tutoring and Public Corruption: A Cost-effective Education System for Developing Countries, The Developing Economies, vol.32, June: pp. 222-40.

Bray, M., 1999, The shadow education system: private tutoring and its implications for planners, UNESCO: International Institute for Educational Planning, Paris.

Bray, M., 2005, Private Supplementary Tutoring: Comparative Perspectives on Patterns and Implications, Oxford International Conference on Education and Development 'Learning and Livelihood', 13-15 September 2005.

Bray, M., Kwok, P., 2003, Demand for private supplementary tutoring: conceptual considerations, and socio-economic patterns in Hong Kong, ELSEVIER: Economics of Education Review, 22, pp. 611-620.

Gordon, E.E., Morgan, R.R., Ponticell, J.A., O'Malley, C.J., 2004, Tutoring Solutions for No Child Left Behind: Research, Practice and Policy Implications, NASSP Bulletin, vol. 88, no. 638, pg. 59.

Hatos, A., 2006, Sociologia educatiei, cap. XII. Meditatiile-un fenomen care ridica probleme interesante din punctul de vedere al sociologiei educatiei, Iasi: Polirom.

Hatos, A., Chioncel, N., 1997, Catre o sociologie a meditatiilor: un "rau" necesar Revista de Cercetari Sociale, 3-4.

Ireson, J., Rushforth, K., 2005, Mapping and evaluating shadow education, Institute of Education, University of London, ESRC Research Project RES-000-23-0117.

Kallai, E., Maniu, M., Voicu, M., 2006, Direct and reverse causality between teacher effect and student performance, RRC V-87.

Kang, C., 2006, Does Money Matter? The Effect of Private Educational Expenditures on Academic Performance, Department of Economics, National University of Singapore.

Tansel, A., Bircan, F., 2004, Private Tutoring Expenditures in Turkey, The Institute for the Study of Labor (IZA), DP No. 1255.

Tansel, A., Bircan, F., 2005, Effect of Private Tutoring on University Entrance Examination Performance in Turkey, The Institute for the Study of Labor (IZA), DP No. 1609.

Ventura,      A., Neto-Mendes, A., Costa, J.A., Azevedo, S., 2006, The private tutoring scenario: contributions to a comparative analysis XXII CESE Conference - Changing knowledge and education: communities,information societies and mobilities. The World in Europe - Europe in the World, Granada, 3 a 6 de Julho de 2006.

Voicu, O., (coord.), 2006, Administrare si practici lipsite de integritate in scoala, Centrul Educatia 2000+, Bucuresti.

Sursa: Analele Universităţii din Oradea, Fascicula Sociologie-Filosofie-Asistenţă Socială, vol. VI, Editura Universităţii din Oradea, pp. 93-104.