Memoria sociala

Memoria sociala      

Memoria sociala reprezinta " un proces de elaborare hic et nunc a raspunsurilor la problemele puse in discutie, nu un set de imagini "depozitate" in mintea noastra, care sunt "scoase la suprafata" cand evocam trecutul mai mult sau mai putin indepartat". (Septimiu Chelcea, Psihosociologie. Teorii, cercetari, aplicatii, Iasi, Editura Polirom, 2008,       pag. 129) Profesorul, Septimiu Chelcea construieste ipoteza conform careia informatiile sunt selectate pentru a fi stocate sau sterse din memorie, acestea realizandu-se spontan sau constient, iar in acest caz "criteriul adevarului si binelui asigura utilizarea trecutului de prezent pentru eliminarea nedreptatilor si a suferintelor de astazi" ( ibidem). Totodata, memoria sociala este ansamblul de procedee, encodare, stocare si accesare a informatiilor sociale de catre indivizi, pentru a ajuta la interactionarea umana si care sunt sub influenta factorilor sociali.

Profesorul de psihologie sociala, Adrian Neculau considera ca memoria este sociala deoarece este impartita de o colectivitate sau un grup. Aceasta este intelectuala, ajutandu-se de "inteligenta dobandita social" (Neculau, Adrian, Memoria Pierduta, Iasi, Editura Polirom, 1999, pag. 180). Viata materiala si morala a societatii din care noi facem parte este in raport cu toate amintiriile nostre.

In lucrarea " How Societies Remember", Paul Connerton afirma ca memoria sociala este " o dimensiune a puterii politice, o dimensiune inconstienta a colectivitatilor umane sau ambele". (Chelcea Septimiu, Memoria sociala si identitatea nationala, Bucuresti, Editura I.N.I. , 1998, pag. 8 apud Connerton, Paul, How Societies Remember, University Press, 1994, pag 1).

Memoria este procesul psihic complex care reflecta relatiile omului cu lumea inconjuratoare prin stocarea, pastrarea si actualizarea informatiilor,dar si acomodarea, organizarea si restructurarea. De aceea, omul nu poate traii fara memorie pentru ca asta ar insemna ca traiasca mereu in prezent, sa nu aiba stabilitate sau finalitate si fara durabilitate in timp.

Din perspectiva psihologiei covnitive, sunt enumerate urmatoarele tipuri de memorie: senzoiala, de scurta durata, de lunga durata, episodica si semantica. Memoria senzoriala semnifica " persistenta reprezentarii senzoriale a stimulului timp de cateva sutimi de secunda, dupa ce acesta a incetat sa actioneze asupra receptorilor." (Septimiu Chelcea, Memoria sociala si identitatea nationala, Bucuresti, Editura I.N.I. , 1998, pag. 27). Memoria de lunga durata include informatii de care dispune un individ pe o durata mai mare de timp, iar la acestea accesul este selectiv. Iar memoria de scurta durata este memoria care se ocupa cu rezolvarea problemelor. Cea episodica este memoria evenimentelor personale, care ne ajuta sa ne amintim ce si unde anume am trait anumite evenimente. Cunostintele generale despre mediul in care un individ traieste fac parte din memoria semantica.

Alan Baddeley,profesor de psihologie la 'Centrul de studii asupra memoriei si procesului de invatare' de la Universitatea din Bristol, Marea Britanie, a scris " Memoria umana" pentru a patrunde intr-un capitol pe care il considera palpitant deoarece constituie un "ghid" pentru tot domeniul memoriei, "permitandu- ne orientarea "in teren" si observarea celor mai remarcabile caracteristici ale sistemului" ( Baddeley, Alan, Memoria umana, Bucuresti, Editura Teora, 1999, pag. 7) .

Septimiu Chelcea, profesorul Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala, scrie in manualul de psihosociologie intitulat "Psihosociologie. Teorii, cercetari, aplicatii." , modul in care se reorganizeaza memoria sociala astazi in Romania, indemnand la "folosirea memoriei colective pentru ca ororile trecutului sa nu se mai repete." ( Septimiu Chelcea, op. cit. Pag 129) .

Conform teoriei lui D. M. Wegener (1986) evidentiata de catre Septimiu Chelcea, "memoria transactiva" intr-un grup, reprezinta pe baza sistemului rol- statusuri, un fel de "diviziune a muncii", privind pastrarea si organizarea informatiilor. Aici unuii indivizii retin mai usor cifrele, altii nume de persoana, ceilatii actiunile, incat competentele indivizilor dintr- un grup depasesc "capacitatea de memorare chiar si a celui mai performant individ din grup" (Chelcea, Septimiu, op. cit. pag. 131) .

O alta teorie a acestui concept se numeste " Teoria cadrelor sociale ale memoriei". Aceasta terorie a fost initiata de profesorul Maurice Halbwachs ( 1877-1945) conform caruia memoria constituie " cunoasterea actuala a trecutului, nu reprezinta "conservarea imaginilor" , ci "reconstruirea imaginilor". Sociologul francez, considera ca memoria reprezinta      "functia simbolica", iar amintirile depinde de ideile generale pe care le au. Maurice Halbwachs a fost cel care a adus pentru prima data acceptiunea de " memorie sociala" ca fiind cea care ne ofera limba si categoriile gandirii. (Chelcea, Septimiu, op. cit. pag. 132) . Traim intr-un grup si alaturi de membrii acestuia reconstituim trecutul. Ne amintim cele mai multe evemimente datorita societatii si in interactiunea nostra cu ceilalti indivizi evocam acele amintiri. Maurice Halbwachs afirma ca depozitarul memoriei nu este individul, ci grupul. Aici intalnim memoria colectiva care reprezinta "transmisia de catre un numar de indivizi a amintirilor unui singur om sau ale catorva oamnei, repetate in mai multe reprize." (Chelcea, Septimiu, op.cit. pag. 133 apud Neculau, Adrian, Memoria Pierduta, , Iasi, Editura Polirom, 1999, pag. 180 )

Folosim memoria sociala pentru a reorganiza sau completa anumite amintiri care ne ajuta sa ne justificam actiunile din prezent. Reperele geografice si constructiile umane au un rol important pt fixarea amintirilor si un rol esential pentru memoria colectiva.

Teoria dezvoltata de Frederich C. Barlett se numeste " Teoria structurii memoriei de catre cultura si interese". Acesta a demonstrat ca pierderea memoriei se datoreaza "restructurarii de sens a memoriei , asemenea fenomenului perceptiei " si nu se datoreaza uitarii (Chelcea, Septimiu, Psihosociologie. Teorii, cercetari, aplicatii, op.cit. pag. 134) .

Experimentul numit " Pastrand vie amintirea trecutului: Memoria evreilor israelieni la inceputul mileniului. " Majoritatea memoriilor sunt asociate cu eforturile statelor de a creea o memorie colectiva unitara. Conceptul de "memorie colectiva" poate fi studiat atat la nivelul de societate, cat si la nivelul amintirii individului.

Metoda folosita in acest experiment a fost aceea a intrebarii cu subinteles, in ebraica, cu esantionare in Israel, in 1999-2000. Intrebare a fost: " Din toate evenimentele si schimbarile care s-au produs in tara si in lume in untimii 60 de ani, va rugam sa mentionati doua sau trei evenimente care sunt foarte importante pentru dumneavoastra?" Scurta istorie a Israelului a fost facuta de o succesiune de evenimente cruciale, de a supravietuii sub asediu de la inceput pana astazi.

Scopul acestei cercetari a fost de a obtine ceea ce oamenii isi amintesc prin simpla intrebare care contine termenul " important " . De asemenea, s-au evidentiat evenimentele recente pe care si le-au amintit ca fiind importante, aceste fiind diferite de la individ la individ.

Perioada de timp aleasa pentru a-si aminti trei evenimente importante a fost de 60 de ani pentru a cuprinde originile israelienilor si la evenimentele la care acestia au luat parte. Astfel s-a putut face o comparatie cu studiile realizate precedent. Esantionarea a fost facuta pe un numar de 2043 de persoane, dintre care 1041 in luna aprilie a anului 1999 si 1002 in luna februarie a anului 2000, cu varste cuprinse intre 18 si peste 65 de ani. Am cautat schimbari intre raspunsurile celor din 1999 cu cele din 2000 din cauza alegerii lui Ehud Barak care dorea negoceri de pace intre Palestina si Siria. Dar au aparut doar mici diferente intre cele doua cazuri, doar 7 mentionand aceste evenimente ca fiind unul dintre cele mai importante. Neexistand o mare si semnificanta diferenta in ceea ce priveste varsta, educatia, originea, religia, sexul, s-a folosit variabila de control " sondaj ani" pentru a maximiza dimensiunea sondajului.

Ancheta au fost efectuate de firma Gallup Israel, prin telefon. Rata de cooperare a fost de 33,8 %. Aceasta ancheta a fost folosita de firma din Israel si inaintea alegerilor din 2001, iar estimarea a fost reusita. Principalele cinci variabile ale cadrului social ( varsta, educatie, religie, sex, origine) au evidentiat imformatii recente cu privire la structura populatiei.

Rezultate aceste anchete au fost cele asteptate. Cand s-a cerut sa-si reaminteasca un eveniment national din ultimii 60 de ani, evreii israelieni isi aminteau ca sunt cele mai importante legate de infiintarea Israelului. Daca adunam cele mai frecvente prime raspunsuri, Holocaustul si stabilirea Israelului reprezinta o treime din raspunsurile mentionate. Intre aceste raspunsuri s-a mai gasit si al doile razboi mondial si iesirea urgenta a Israelului din razboi.

Aceasta ancheta a fost facuta pentru a evidentia ca Holocaustul, din cauza puternicului mod in care a fost comemorat, ramane implementat in memoria israelienilor. Acest sentiment de victime ale istoriei se bazeaza pe memoria colectiva pentru a oferi o perspectiva comuna pentru israelieni.

Astfel, amintindu-ne de Holocaust ca fiind unul dintre cele mai importante evenimente de acum 60 de ani arata eficienta statului si accentuarea actiunilor de "pastrase vie a amintirii trecutului" ( cf. Howard Shuman, Vered Vinitzky-Seroussi, Amirom D. Vinokur, Keeping the Past Alive : Memories of Israeli Jews at the Turn of the Millennium; Sociological Forum, Vol. 18, No. 1, March 2003 , pag. 103-136, Edition Springer ) .

" Contrabalansul memoriei sociale este uitare" ( Neculau, Adrian, op. cit. pag. 188). Aceasta ajuta la organizarea si construirea amintirilor. Este necesar sa stergem anumite informatii din memoria noastra sociala pentru ca altfel nu am mai putea asimila altele noi. Interesele unui grup influenteaza structura memoriei de aceea oamenii isi reorganizeaza amintirile in functie de importanta momentului social. " Memoria nu se opune uitarii" ( Tzvetan, Todorov, Abuzurile Memoriei, Timisoara, Editura Amarcord, 1999 ) . Todorov sugereaza ca trebuie sa pastram amintirea trecutului vie pentru a putea fi atentionati si previzibili atunci cand intampinam situatii similare. Un eveniment este unic atunci cand il pastram in memorie.

" Memoria nu incearca sa salveze trecutul decat pentru a servi prezentului si viitorulul. Sa facem in asa fel, incat memoria colectiva sa serveasca eliberarii si nu supunerii oamenilor." (Tzvetan, Todorov, op. cit. pag. 7 apud Jacques Le Goff)

Septimiu Chelcea indeamna " sa cultivam memoria sociala in sprijinul adevarului, dreptatii, al binelui si omeniei" ( Chelcea, Septimiu, op. cit. pag. 143 )

Bibliografie

1. Alan, Baddeley, Memoria umana, Bucuresti, Editura Teora, 1999 .

2. Chelcea, Septimiu, Psihosociologie. Teorii, cercetari, aplicatii, Iasi, Editura Polirom, 2008 .

3. Neculau, Adrian, Memoria Pierduta, Iasi, Editura Polirom, 1999

4. Shuman, Howard, Vered Vinitzky-Seroussi, Amirom D. Vinokur, Keeping the Past Alive : Memories of Israeli Jews at the Turn of the Millennium; Sociological Forum, Vol. 18, No. 1, March 2003 , pag. 103-136, Edition Springer ) .

Tzvetan, Todorov, Abuzurile Memoriei, Timisoara, Editura Amarcord, 1999 .

Deocamdata nu exista un cuprins al acestei carti

Deocamdata nu exista nici un comentariu la aceasta carte

Adauga un comentariu