Perceptia de sine si implicatiile ei in relatiile interumane

Perceptia de sine si implicatiile ei in relatiile interumane

Perceptia consta intr-o cunoastere a obiectelor si fenomenelor in integritatea lor si in momentul cand ele actioneaza asupra organelor senzoriale. Perceptia realizeaza o impresie globala, o cunoastere a obiectelor in intregime.in unitatea lor reala. In perceptie este implicata si gandirea.

In perceptie este implicata si gandirea.daca filosofii empiristi jonh locke si o. hume) considerau perceptiile ca fiind complexe de senzatii si imagini,Iimmanuel Kant a combatut aceasta eroare,subliniind rolul important al gandirii.

Perceptia este considerata de filosofii empiristi ca o prima treapta a cunoasterii.dar,desi este indisolubil legata de gandire,ea nu constituie o cunoastere aprofundata. In perceptie intervin si o serie de atitudini:

- atitudine motorize (pozitia,postura pe care se sprijina comportamentul nostru in relatie cu ceea ce observam)

- atitudine intelectuala (starea de pregatire cognitiva)

- erori perceptive

- erori senzoriale,cele cauzate de factori obiectivi (iluzia)

- erori datorate unor fenomene pshice (iluziile optico-geometrice)

- erori grave de perceptie manifestate in cazul bolilor mintale

Imaginea de sine este expresia concretizata a modului in care se vede o persoana sau se reprezinta pe sine.

Imaginea de sine se refera la perspectiva individuala asupra propriei personalitati.

Formarea imaginii de sine consta in primul rand intr-o constructie subiectiva si implica trei aspecte:

importanta parerii celorlalti in constructia acesteia;

elementele pe baza carora se realizeaza perceptia celorlalti;

masura in care conduita si motivatia influenteaza crearea imaginii de sine.

In formarea imaginii de sine se parcurg mai multe etape:

eul in viziunea propriei persoane care isi realizeaza autoportretul din punctul de vedere al personalitatii in ansamblu.

Eul reprezinta imaginea pe care noi o consideram definitorie pentru personalitatea noastra. Ca o consecinta a constructiei propriei imagini de sine se formeaza si aprecierea asupra acesteia: pozitiva sau negativa.

celalalt, constientizarea faptului ca acesta realizeaza asupra noastra judecata ce are la baza modul in care persoana noastra e perceputa. Imaginea de sine nu corespunde intotdeauna cu imaginea pe care cei din jur si-o formeaza despre noi.

reflectia eului asupra imaginii de sine din perspectiva corespondentei sau necorespondentei intre aceasta si judecata celuilalt.

Aceasta apreciere poate declansa sentimente pozitive sau negative. Aprecierea e dependenta de tipul de personalitate si are consecinte importante in privinta integrarii sociale.

Imaginea de sine se formeaza pe baza unor anumiti factori:

raportarea persoanei la anumite grupuri sociale precum familia si cercul de prieteni apropiati sau grupul de munca, religios sau grupul organizatiei politice. Aceste grupuri exercita influente diferite asupra imaginii de sine.

pe baza teoriei cu privire la compararile sociale.

Oamenii tind sa se compare cu cei asemanatori lor din punct de vedere al imaginii. Oamenii recunosc intutitiv importanta stimei de sine in ceea ce priveste eficienta si sanatatea lor mintala - de aceea incearca sa o mentina si sa o ridice.

Se presupune ca elevii cu stima de sine ridicata sunt mai perseverenti la scoala, se simt mai competenti si in consecinta au rezultate scolare mai bune.

Totusi, stima de sine e un slab predictor al performantei scolare, aceasta neavamd consecinte pozitive nici mai tarziu, necoreland puternic cu performanta profesionala.

Chiar daca intentia este buna nu intotdeauna implementarea ideii are rezultate la fel de bune.

Adolescentii cu stima de sine scazuta pot avea un aspect fizic placut, dar nu observa acest lucru, fiind pesimisti si negativisti in privinta fiecarui lucru.

Imaginea de sine este influentata pozitiv sau negativ si de relatiile sociale, inclusiv cele amoroase in care se implica adolescentii. Vorbim in acest caz de ludici, persoane care opteaza pentru relatii multiple, preferand nonimplicarea si neasumarea responsabilitatilor, orientandu-se catre parteneri la fel de superficiali.

Se pare ca pentru stima de sine e mai important cum te crezi decat cum esti in realitate.

Cei cu o stima de sine ridicata sunt grozavi in ochii lor, dar nu neaparat si in ochii celorlalti. Scaderea motivatiei scolare duce la scaderea stimei de sine ceea ce conduce la consumul de tigari, alcool sau droguri.

Experiente sexuale negative sau chiar sarcini nedorite apar la cei cu stima de sine scazuta, insa nu numai acestea sunt predispusi sa se implice in activitati sexuale precoce sau in mai multe relatii sexuale ci chiar si cei cu stima de sine pozitiva.

Consumul de alcool sau de droguri este intalnit in ambele categorii de adolescenti motivele fiind diverse: curiozitate, distractie sau uitarea problemelor.

Adolescentii care sunt cruzi in relatiile cu ceilalti din anturaj sunt mai putin anxiosi si mai siguri pe ei decat ceilalti adolescenti.

Imaginea de sine negativa creste riscurile pentru tulbararile alimentare precum bulimia sau anorexia.

Cei cu stima de sine crescuta sunt perseverenti in cazul esecurilor si uneori se comporta mai bine in situatiile sociale. Persoanele cu stima de sine pozitiva sunt mai fericite si mai putin depresive.

Cresterea stimei de sine nu ar rezolva problema viciilor, agresiunilor sau problemelor sexuale in randul adolescentilor insa in mod categoric ar face oamenii mai fericiti.