RELATIA DINTRE PERSONALITATEA PARTENERILOR SI FORMELE CASNICIEI

RELATIA DINTRE PERSONALITATEA PARTENERILOR SI FORMELE CASNICIEI

Aceste demersuri tipologice au calitatea de a surprinde varietatea formelor de convietuire conjugala pe baza unor ipoteze construite, cu relevanta in existenta familiala, dar a carei viata si intimitate se cer tot mai mult cunoscute. Dar stilul de viata, ca si valorile familiale au o existenta dinamica, sunt dependente de structurile de personalitate ale partenerilor. Daca persoana este un dat, o structura, o entitate bio-psiho-sociala si culturala individuala (N. Margineanu, 1973), personalitatea - sustine G. W. Allport (1981) - este unitatea sistemelor dinamice prin care se efectueaza adaptarea originala a individului uman, a persoanei. Ea se dobandeste in societate - spune V. Pavelcu (1969) - pentru ca reprezinta o restructurare a persoanei, o organizare dinamica a unui complex de demersuri cognitive, conative, volitionale, afective, morfologice etc. In acest context, stilul de viata familial este in mod necesar interdependent de partenerii maritali, de structurile lor de personalitate.

1. Este posibil - sustin Berman si Liefe (dupa P. Petroman, 1999) - ca sotul sau sotia sa se manifeste in casnicie amabil, dezinvolt, cordial, afectiv, prietenos in sistemul relatiilor din afara familiilor si in opusul acestora in cadrul relatiilor conjugale, astfel incat personalitatea partenerilor de cuplu familial sa se manifeste, atat la sot, cat si la sotie intr-o forma alternanta:

1.1. Sot autoritar, sotie isterica. El - temperament puternic, rareori isi arata starea sentimental - afectiva; rational, distant, dispretuitor, suparacios, putin atractiv, prietenos, cald, intelegator, tolerant etc. Ea - mereu pusa pe cearta si agitata, conflictogena, mentine o atmosfera incarcata tensional, iritanta si neplacuta, neafectiva etc. Casnicia acestui cuplu este nereusita, fara satisfactii, conflictele si neintelegerile sunt alimentate, rezistente in timp, deci frecvente si de durata. Daca nu devine o obisnuinta, aceasta casnicie, in perspectiva, se va dizolva.

1.2. Sot pasiv, sotie dominatoare. El - stare imatura, care se manifesta dincolo de adaptare; dependent de sotie, dominat de aceasta, simte permanent nevoia de partenera, careia ii simte lipsa si o cauta mereu, pentru orice actiune; este atractiv, placut, dar nu si independent, autonom. Ea - ii face placere dependenta de ea a sotului, il cauta pentru a-l domina etc. Casnicia instabila, inconsecventa, necoerenta, climat alternat placut / tensionat etc.

1. Sot paranoic, sotie depresiva. El - temperament nestatornic, dificil in relatie si greu de acceptat; ostil in raport cu altii si cu alte decizii, gelos, tendinta de izolare, de instrainare, cu manifestari depresive; sensibilitate exagerata, neincredere, suspiciune, stari de delir; isi cauta o sotie ascultatoare, atasata lui, intelegatoare si toleranta. Ea - cu tonus de viata si energie scazute, plina de tristete, anxiozitate, dezgust, apatie si neputinta; preintampina situatiile tensionate, dezagreabile; preocupata de a atrage sotul prin afectivitate.

1.4. Sot depresiv, sotie paranoica. Situatia este inversul celei anterioare.

1.5. Sot - sotie imaturi. Relatia interpersonala are drept continut dragostea declarata, verbala; vorbele calde , frumoase, afectuoase sunt asteptate cu nerabdare de ambii parteneri si ele fac casnicia suportabila si rezistenta in timp. Atat el, cat si ea se dedau la discutii fara continut, deci iresponsabile, utopice, fara sens pentru viata cuplului.

1.6. Sotie nevrotica, sot omnipotent. Casnicia este deficitara, tensionata si conflictogena, datorita tulburarilor mentale ale sotiei, care este complexata, cu trairi fobice, anxioase, isterice, apatice, fara incredere in sine, uneori agresiva fata de sine, fata de sot, pe care il respinge uneori in relatiile sexuale, epuizare energetica etc. care dau drama in care traieste, facand-o dependenta de sot. Sotul este cel care da sens casniciei, asigura depasirea relatiilor tensionale, este prezent si actioneaza cu putere in tot ce-i reclama relatia de casnicie si viata familiala; nevoit sa fie niciodata obosit, atotputernic si prezent peste tot, in familie, in societate. Viata pentru el este un chin, plina de neprevazut, imprevizibila, un calvar.

2. In viziunea lui C. Sluzki si Beavin (1968), relatiile maritale au un continut dinamic, pentru ca viata sociala, viata intrafamiliala, inclusiv viata personala au o existenta dinamica; multitudinea factorilor interni si externi, familiali si extrafamiliali, cei sociali, activeaza si preseaza asupra familiei / casniciei, ca si asupra partenerilor. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca viata proprie a individului se caracterizeaza prin procesualitate, prin dinamica, care in cuplul familial acestea determina mobilitate in relatiile maritale, chiar de la un moment la altul, de la o situatie la alta, incat partenerii se comporta in forma diadelor. Existenta casniciei in forma diadei - sustin autorii - se fundamenteaza pe un principiu mai vechi, intalnit in filosofia lui Pitagora, si anume principiul diversitatii si inegalitatii, prezent si in cuplurile de familie. Este vorba de faptul ca doua valori sunt unite, legate intrinsec, sunt (devin) interdependente in cadrul unei realitati, a unei entitati care exista si se manifesta in forma unei perechi existente in cadrul aceleiasi formatiuni / comunitati.

In baza acestui principiu, cei doi autori - Sluzki, C. si Beavin (1968) - descopera ca in cuplurile, in perechile maritale, in casnicii se realizeaza urmatoarele diade:

2.1. simetria stabila a partenerilor: percepere si intelegere corecta, comunicare functionala, satisfactie maritala, echilibru intre impunere / acceptare, dominare / supunere. Diada se mai numeste si "gemenii celesti".

2.2. complementaritate stabila: partenerii sunt in relatii corespondente bazate pe ordine, regularitate si armonie; ei se cunosc si se definesc reciproc, se stiu cine este si ce poate fiecare; au capacitatea subordonarii unul altuia, a limitelor acestei relatii; traiesc satisfactia cuplului marital la valorile lui. Partenerii se mai numesc pentru calitatea lor si "genii colaboratori".

2. competitie simetrica orientata spre dominare: lupta partenerilor in cuplu se da pentru recuperarea initiativei si puterii; comunicarea este deficitara, pentru ca sensul vietii casniciei este cine sa domine, ce trebuie sa faca pentru a-l anihila pe celalalt. In aceste conditii satisfactiile maritale sunt instabile, la fel ca si relatiile interparteneriale.

2.4. competitie simetrica orientata spre supunere: nici unul dintre parteneri nu isi doreste asumarea raspunderii de a conduce familia; unul se lasa pe seama celuilalt; relatiile de comunicare sunt anevoioase, tensionale si chiar conflictuale; rol-statusul de conducator ramane nerevendicat, fiecare vrea si asteapta sa fie condus. Satisfactia cuplului ramane incerta.

2.5. competitie asimetrica orientata spre dominare: relatia maritala se caracterizeaza prin aceea ca unul dintre parteneri vrea, doreste fie el sau ea, sa-si asume rol-statusul de sef, de conducator al cuplului; dorinta de dominare, de putere a unuia deranjeaza pe celalalt, casnicia se transforma intr-o "cearta anosta", iar satisfactia vietii maritale este discutabila.

2.6. competitie asimetrica orientata spre supunere si simetrie: partenerii sunt in relatii de comunicare, numai ca unul dintre ei, fie el sau ea, cere supunere; aceasta se intampla pe un fond, pe un climat tensionat, conflictogen; reactia celuilalt nu se lasa asteptata pentru ca se plaseaza pe o pozitie simetrica. Starea creata - cererea de supunere a unuia fata de celalalt si reactia simetrica a celuilalt - transforma casnicia intr-o satisfactie incerta, dominata de respingerea cererii de supunere, de protestul partilor, de conflictul care devine cotidian.

2.7. fluctuante: relatiile interparteneriale sunt atipice, ele nu corespund vreunui tip descris; sunt permanent dinamice, tranziente, fluctuante, schimbatoare, ezitante, incerte, nehotarate. In aceste conditii si satisfactiile casniciei sunt pe masura, respectiv nu exista, cuplul traieste insatisfactia maritala.

Tipologiile aduse in discutie nu sunt unicele. Cercetarile psihosociologice aduc in atentie si alte continuturi ale relatiilor intrafamiliale, interparteneriale. Astfel, prof. P. Petroman de la Universitatea de Vest - Timisoara corelationeaza relatiile conjugale cu structurile si transformarile circumstantiale, perspectiva care sintetizeaza urmatoarele forme de relatii maritale:

Relatii bazate pe interacomodarea comportamentelor partenerilor pentru realizarea unor obiective sau scopuri comune. Aceasta se face prin neluarea in seama sau prim minimalizarea disensiunilor, contradictiilor, impasurilor sau esecurilor si discordantelor.

Relatii bazate pe compatibilizarea temporara, respectiv, de acceptare a unor obiective sau scopuri apropiate sau similare, fie pe termen scurt, fie pe termen mediu sau lung.

Relatii vectoriale, de sincronizare a atitudinilor si comportamentelor in timp, iar schimbarea directiei lor se face de comun acord fara tensiune si conflicte, ci prin intelegere si armonie.

Tabloul prezentat privind dinamica stilului si valorilor familiale, a relatiilor de familie si in cadrul lor a vietii intrafamiliale, a casniciei, confirma bogatia, complexitatea, ca si particularitatile relatiilor cuplului familial, a relatiilor maritale, conjugale in permanenta lor devenire.