SCOLI DE SOCIOLOGIE

SCOLI DE SOCIOLOGIE

SCOALA FRANCEZA

Sociologia aflata in etapa pozitiva urmeaza principiul cauza - efect explicand fenomenele sociale.

Sociologia mai era denumita si statistica sociala, insemnand ca analiza matematic toate faptele sociale intalnite intr-un grup.

Filosoful J.St. Mill (1803 - 1873) nega corectitudinea termenului de "sociologie", recomandand ca aceasta sa se numeasca "etnologie", "culturologie", "caracteologie", numindu-se in final "sociologie".

Sociologia a fost studiata din antichitate de Platon, Aristotel iar in Epoca Iluminismului de catre Rousseau, care a teoretizat ordinea sociala si contractul social: "Renuntam la anumite libertati personale pentru a fi mai liberi."; "Aleg sa fiu liber, dar si cei din jurul meu sunt liberi". Aceasta teorie a mai fost sustinuta si de Th. Hobbes, Durkheim si J. Locke si este intalnita in istoria sociologiei sub forma conceptului de "contract social".

Exemplu: Th. Hobbes afirma ca "suntem lupi intre lupi".

EMILE DURKHEIM (1858 - 1917

Reprezentant de seama al scolii sociologice franceze, formuleaza cateva concepte principale despre cunoasterea socialului.

1.Prima teorie a sa asupra societatii afirma ca aceasta functioneaza datorita diviziunii muncii.

a)     diviziunea muncii de tip mecanic - care se realizeaza in societatile arhaice primare, religioase, unde individul trebuia sa respecte foarte strict anumite norme, reguli si unde solidaritatea umana era foarte mare.

b)    diviziunea muncii de tip organic - care se intalneste in societatile moderne, contemporane, unde diviziunea muncii este foarte accentuata dar, in acelasi timp intalnindu-se si o accentuare a individualitatii, afirmandu-se in exces eu-l individual in detrimentul eu-lui social.

Datorita diviziunii muncii de tip mecanic si cea de tip organic apare si solidaritatea umana.

Solidaritatea este de 2 tipuri:

mecanic (fiecare poate functiona mai mult sau mai putin independent)

organic (functioneaza ca un organism totul)

Aceste teorii sunt imprumutate de la teoria evolutionista a lui Herbert Spencer si Darwin.

2. A doua teorie prezentata in cartea lui Emile Durkheim, "Despre sinucidere", afirma ca inregistram social mai multe tipuri de suicid:

- forma altruista, care se intalneste foarte des in societatile de tip mecanic, deoarece individul are un grad mare de integrare structurala in comunitate;

- de tip egoist, care se intalneste, in special, in societatile de tip organic si se datoreaza faptului ca integrarea structurala a individului este O.

-impulsiv, nu cere explicatie, se produce ca un reflex (d.p.d.v. sociologic)

- anomic, (fara norma), "a" = fara, "nomos" (grecesc) = norma, se presupune ca vine din absenta controlului normativ.

A treia teorie se regaseste in cartea lui Emile Durkheim "Formele elementare ale vietii religioase" si afirma ca integrarea sociala se produce, in special, prin religie - datorita sacralitatii. Concluzionand, E.Durkheim afirma ca religia inseamna insasi societatea.

4.A patra teorie faptul social - afirma ca societatea este alcatuita din mai multe fapte sociale (cumul al acestora).

Faptul social este constrangator. Exterior, imprimand si impunand comportamente sociale. (fapt social - comportament manifest, exterior).

Faptul social este dual:

material ( tangibila, o pun in practica)

individual (de constiinta), o pot programa.

Faptul social este, in acelasi timp, si general. Este comun tuturor membrilor societatii, are o origine colectiva, sociala, fiind organizat stabil si coerent.

SCOALA GERMANA A SOCIOLOGIEI CLASICE

Este reprezentata de catre Max Weber (1864 - 1920) care este totodata si promotorul scolii sociologice moderne. In cartea sa "Etica protestanta si spiritul capitalist" subliniaza faptul ca democratia si capitalismul sunt in principal produsul unei etici religioase a protestantismului.

Analizand mai multe religii constata ca numai in protestantism "a munci", "a fi altruist" dar si "a fi rational" sunt principii morale rasplatite de catre Dumnezeu. La protestanti religia era supremul scop.

SCOALA BRITANICA

Este reprezentata de catre Karl Marx. Acest filosof afirma si concepea materialismul dialectic si istoric si, urmand ideile filosofice ale lui Hegel, sublinia ca societatea umana este condusa si dominata de lupta de clasa , drept pentru care recomanda aparitia societatii fara clasa.

SCOALA AMERICANA

Este reprezentata de sociologul George Herbert Mead care construia teoria conform careia problemele sinelui, ale actiunii si interactiunii umane sunt cele mai importante pentru sociologie.

Studiind crima, infractionalitatea, problema saraciei, a somajului teoriile si conceptele sale au fost aplicate mai tarziu in psihologia sociala si microsociologie.     

CURS 7

SOCIOLOGIA EDUCATIEI SI INVATAMANTULUI

Concepand educatia ca sistem deschis (input - output) sunt acceptate 3 subdiviziuni :

Sociologia institutiilor si a procesului intern de educatie (sistemul propriu-zis);

Sociologia intrarilor in sistem - analiza functiilor educative ale familiei, a rolului structurii de clasa in educatie si a mediului social extrascolar;

Sociologia iesirilor din sistem - studierea nevoilor sociale si a raportului dintre dezvoltarea social-economica si sistemul de invatamant.

INSTRUMENTE FUNDAMENTALE IN CADRUL SISTEMULUI DE INVATAMANT:

Planul de invatamant (de studii) contine indicatii, precise de ordin cantitativ: repartitia pe ani scolari, si pentru fiecare disciplina a cunostintelor pe care le preda profesorul;

Programa de invatamant (continutul invatamantului).

PRINCIPII FUNDAMENTALE

IN ALCATUIREA PLANURILOR DE STUDII

Planul trebuie sa satisfaca cerintele scopului principal al educatiei - formarea completa, ca cerinta a capacitatilor intelectuale necesare in vederea manuirii optime a informatiei solicitate de un domeniu sau altul;

Planul trebuie sa realizeze o legatura intre teorie si practica;

Trebuie sa fie prezente disciplinele de baza alaturi de care se grupeaza disciplinele complementare.

CATEGORII DE SCOPURI

Scopuri interne - finalitatea interna a educatiei, acordul sistemului cu el insusi, acordul tendential al sistemului particular cu modelul sau;

Scopuri externe - integrarea sistemului de educatie in miscarea generala, economica si sociala;

Scopuri cuantificabile - atingerea cotelor optime ale indicilor care descriu miscarea fluxurilor scolare in cadrul sistemului;

Scopuri necuantificabile - dezvoltarea personalitatii, a laturii formative, adaptarea continutului si metodelor de invatamant la cerintele prezente;

Scopuri temporare - corespund unor situatii trecatoare, de conjunctura;

Scopuri de perspecti va - vizeaza dezvoltarea integrala, in termeni de "viitori posibili" a sistemului de invatamant.

"FLUXURI DE INFLUENTA"

Relatia reciproca dintre activitatea economica si dinamica fortei de munca - matricea: profesii-educatie-ramuri de activitate;

Relatia dintre activitatea economica si invatamant - reprezinta acea cota parte din resursele sale pe care o economie le consacra efectiv invatamantului;

Raportul dintre corpul profesoral si sistemul de invatamant;

Un flux in a carui dinamica se efectueaza distributia populatiei scolare in raport cu utilizarea fortei de munca in societate. O serie de indicatori structurali si dinamici ai populatiei active pot fi decisivi in raport cu organizarea si orientarea sistemului de invatamant : prestigiul social al meseriilor, tipurile de asezari specificxe pentru practicarea diferitelor meserii,etc;

Un flux care grupeaza ansamblul influentelor socioeconomice care se exercita asupra cursului studiilor tinerilor : mobilitatea genealogica, statutul socioeconomic al familiilor, distanta intre rezidenta si institutia de invatamant, traditiile, tipurile de mentalitati educationale, religiozitatea,etc;

Ansamblul trasaturilor psiho-individuale cu care tinerii abordeaza sistemul de invatamant, la nivelul inpu-ului sau: starea de sanatate, inteligenta, creativitatea, deprinderi, obisnuinte,etc.;

Nevoia de informatie pentru intemeierea politicii scolare dublat de fluxul care prezinta introducerea informatiilor in cadrul deciziei politice specifice - "politica scolara";

Un flux care, teoretic, este expresia putintei de control si de reglementare a sistemului de invatamant pe care o detin institutiile care elaboreaza deciziile scolare;

"Un flux specific" pentru caracterul sistemului de invatamant - oricat am reusi sa evoluam, sa clasificam si sa enumeram tipurile de influenta care actioneaza asupra sistemului de invatamant, vor ramane unele influente ce se manifesta si care pot fi incluse intr-un cadru de analiza formala: decizii de politica externa, traditii reactivate,etc.;

Fluxuri suprastructurale specifice - caracterizeaza ansamblul interactiunilor dintre sistemul de invatamant si alte organizatii si isteme institutionale.

INDICATORI POSIBILI IN ANALIZA

SISTEMULUI DE INVATAMANT

Indicatori tensionali - exprima tipurile de tensiuni care se nasc in ansamblul relatiilor intergrupale si rezultanta generala a acestor tensionari;

Indicatori de model - conturarea modelului sau idealului care se genereaza in interiorul grupurilor;

Indicatori actionali: tipuri de reactii ale grupului la cerintele specifice ale indivizilor si tipuri de reactii ale grupelor, ca unitate de referinta, la cadrul institutional al satisfacerii acestor cerinte;

Indicatori structurali: referitor la strucurile formala si informala ale grupului si la raporturile dintre ele; tipuri de structuri si tipuri de grupuri;

Indicatori relationali, intergrupali: dinamica raporturilor dintre diferite tipuri de grupuri;

Indicatori extensionali: masura functionalitatii externe a grupurilor atat in raport cu alte ansambluri ale sistemului cat si in raport cu ansambluri sau sisteme de alt tip;

Indicatori de eficienta: masura in care integrarea, ca participare, apare ca produs output adecvat obiectivelor sistemului de invatamant;

Indicatori critici: dinamica grupului si echilibrul structural-functional al sistemului de invatamant, ca atare.

CARACTERISTICI ALE SCOLII CONTEMPORANE

Cresterea continua a dimensiunilor sale, extinderea deosebita a organizatiilor educationale suprastructurale;

Participarea extinsa a scolii la accelerarea evolutiei sociale;

Inserarea scolii in ansamblul miscarilor curente care fac sa se amplifice complexitatea raporturilor sociale;

Reconsiderarea functiilor formative si informative ale scolii, a raporturilor dintre ele.

Sub aspect financiar, analiza sistemica indeamna la stabilirea unor standarde si reglementari riguroase privitoare la volumul cheltuielilor necesare pentru educatie:

Stabilirea unui raport echilibrat intre cheltuielile pentru educatie si ansamblul cheltuielilor publice;

Sa se asigure un echilibru intre cheltuielile pentru invatamant si ansamblul venitului national;

Realizarea unui raport judicios intre cheltuielile de investitii si cele pentru functionarea invatamantului;

Sa se realizeze o tipologie a surselor de cheltuieli din care poate fi alimentata financiar educatia;

COMPONENTELE UNUI MODEL DE ACTIUNI DE PLANIFICARE

Configurarea sistemului unitar al scopurilor educatiei;

Elaborarea setului de metode pentru diagnosticarea starii educationale comparativ cu starea economica, sociala si culturala a societatii;

Construirea proriu-zisa a planului:

Metode de determinare a miscarii fluxurilor scolare pe diferite nivele si pe diferite ramuri ale sistemului de invatamant;

Integrarea in plan a aspectelor privind randamentul, continutul, metodele, structurile procesului instructiv-formativ;

Intreprinderea masurilor pregatitoare pentru perfectionarea in timp a sistemului de invatamant, programat.

Elaborarea unor strategii tip de actiune pentru traducerea in fapt a planului;

Inglobarea rezultatelor cercetarii si a actiunii propriu zise de cercetare in planul aplicat.