Tehnica sociometrica - Obiectul si metoda sociometriei

Tehnica sociometrica - Obiectul si metoda sociometriei.

Initiatorul sociometriei este sociologul american J. L. Moreno, originar din Romania. El afirma ca sociometria se ocupa doar de o parte a realitatii sociale, si anume de relatiile interpersonale, acordand o importanta deosebita aspectelor cantitative si calitative ale acestora. 'Sociometria are ca obiect studiul matematic al proprietarilor psihologice ale populatiilor 'In cazul nostru tehnica sociometrica se ocupa cu studiul relatiilor interpersonale, indeosebi acelor relatii simpatetice care se bazeaza pe atractii si respingeri intre membrii colectivului. Se realizeaza cu ajutorul unor formule si calcule matematice surprinderea unor calitati/caracteristici relationale ale grupului de elevi.
Tehnicile sau metodele sociometrice reprezinta un ansamblu de instrumente si procedee destinate sa inregistreze si sa masoare configuratia si intensitatea relatiilor interpersonale din interiorul grupului scolar. Sub aceasta denumire sunt incluse atat instrumentele de culegere a materialului faptic, cat si cele de prelucrare, interpretare sau prezentare a materialului respectiv. De aceea ele sunt indispensabile pentru cunoasterea concreta a interactiunilor ce se stabilesc in cadrul colectivului de elevi/studenti.

Studiul sociometric are o tripla orientare: in primul rand, cunoasterea de catre diriginte a afinitatilor exprimate de membri grupului si implicit a relatiilor din cadrul colectivului; in al doilea rand, o cunoastere mai buna de catre elevi a propriilor lor pozitii in grup; si in al treilea rand, dar nu cel din urma, imbunatatirea relatiilor si a climatului psihosocial a grupului scolar prin actiuni psihologice specifice.

Prin testul sociometric ca instrument al metodei sociometrice se pot determina:
- amplasamentul, statutul unui elev/student in campul relatiilor interpersonale (lider, popular, izolat, ignorat, respins, etc.),

- structura psihologica globala a grupului si a subgrupurilor din cadrul sau,

- diversele centre de influenta,

- perceptia grupului fata de un anumit membru,

- coeziunea de grup, etc.

Usor de administrat si prelucrat oferind foarte multe date asupra microgrupului cercetat testul sociometric poate crea usor iluzia instrumentului 'ideal'. Totusi trebuie atrasa atentia asupra unor limite privind utilizarea testului sociometric: acesta nu epuizeaza totalitatea relatiilor interpersonale, ceea ce implica in mod obligatoriu corelarea lui cu alte metode si tehnici de cercetare; criteriile testului sociometric trebuie corelate cu orientarea valorica si cu motivatiile preferintelor exprimate; pentru asigurarea succesului cercetarii trebuie creata o atitudine de intelegere, dispozitii si atitudini favorabile ale subiectilor fata de test; cercetatorul trebuie sa dea dovada de delicatete si competenta psihosociala, el este recomandabil a fi un observator participant care sa creeze la elevi sentimentul utilitatii participarii lor la test, sa-i implice personal.

Modalitatea de alcatuire, administrare, prelucrare, interpretare a testului sociometric precum si prezentarea rezultatelor va fi redata sub forma unui algoritm, particularizat la colectivitatea urmarita.

Putem sa definim ca metode sau etape ale tehnicii sociometrice:
- testul sociometric;

- matricea sociometrica;

- indicii sociometrici;

- sociograma (reprezentarea grafica a relatiilor);

- cadranele sociometrice;

- prezentarea in fata clasei/individual a rezultatelor.

Testul sociometric este considerat instrumentul principal si punct de plecare in cunoasterea diferitelor aspecte a procesului de interactiune ce se manifesta in colectiv. El ofera doar materialul brut in legatura cu aspectele relationale ale elevului si ale grupului in totalitatea sa. Ulterior, acest material se va prelucra si numai pe baza celor rezultate vom putea cunoaste aceste aspecte.
Toate aprecierile, interpretarile si rezultatele obtinute in urma prelucrarii sunt dependente de fidelitatea datelor oferite de test. Fidelitatea depinde de sinceritatea raspunsurilor la intrebarile testului, sinceritate care la randul ei este determinata de felul in care a fost intocmit testul si de modul in care a fost aplicat.
Testul sociometric consta in formularea unor intrebari prin intermediul carora se solicita fiecarui elev sa-si exprime simpatiile si antipatiile fata de ceilalti colegi ai sai. Foarte important este ca intrebarile sa aiba la baza criterii atent alese, care sa fie in concordanta cu interesele, preocuparile si aspiratiile tuturor elevilor, dar si cu interesele cercetarii. Este necesar sa li se ofere elevilor suficiente motive pentru a raspunde cat mai sincer.

Un exemplu de test sociometric este dat la sfarsitul acestei prezentari. El contine 4 intrebari care solicita elevilor sa indice 3 nume ale unor colegi pentru fiecare intrebare Aceste intrebari pot avea ca referinta diverse aspecte sau domenii de interes: petrecerea timpului liber, participarea la sarcini profesionale, cooperarea in cadrul echipei sportive, etc. In cazul nostru intrebarile nu s-au referit la un anume aspect, ci s-a lasat un criteriu general, tocmai pentru a acorda libertate elevilor, pentru ca acestia in raspunsurile lor sa nu fie restrictionati. La fiecare raspuns dat s-a urmarit si motivatia, deoarece din aceste motivatii se poate realiza intr-o oarecare masura evaluarea obiectiva a elevilor.

Etapele aplicarii testului sociometric:

a)      membri grupului primesc motivari, li se explica scopul cercetarii:

- fiecare isi va cunoaste mai bine locul in grup,

- in repartizarea anumitor sarcini se va tine cont si de preferintele interpersonale,

- se va tine cont de relatiile sociopreferentiale si in structura formala a grupului;

b) se obtine increderea subiectilor in caracterul confidential al raspunsurilor la intrebari;
c) se distribuie membrilor grupului formularele cu intrebari ce urmeaza a fi completate si se explica clar modul de completare;

d) se precizeaza caracteristicile situatiei:

- grupul in cadrul caruia se fac alegerile si respingerile;

- sensul fiecarei intrebari;

- limitarea la un anumit numar de raspunsuri, se recomanda 3
sau 5 raspunsuri in functie de marimea grupului;

- se explica faptul ca poate raspunde atat cat corespunde preferintelor sale dar sa nu depaseasca numarul maxim indicat;

- se precizeaza faptul ca ordinea preferintelor este o ordine valorica, cel de pe locul intai sa fie cel mai preferat, iar urmatorii in ordine descrescatoare;

- nu se impune o limita de timp pentru completare.

e) se recolteaza raspunsurile.

Testul sociometric se poate folosi intr-o cercetare transversala pentru a surprinde evolutia relatiilor colectivului. Astfel testul urmeaza a fi administrat periodic, iar rezultatele obtinute sa fie comparate intre ele. Trebuie specificat faptul ca reluarea testului la intervale prea scurte ii diminueaza eficacitatea, subiectii orientandu-se mai mult dupa raspunsurile anterioare, care sunt inca vii in memorie, decat dupa ceea ce simt in momentul respectiv. De asemenea, in cazul in care intervalele sunt prea mari riscam sa pierdem din vedere dependenta stricta dintre fenomene. Putem recomanda reluarea testarii sociometrice anual.

Matricea sociometrica

Datele testului sociometric sunt inregistrate intr-un tabel cu doua intrari, unde atat pe verticala cat si pe orizontala sunt trecuti elevii din colectivul respectiv. Pe verticala se trec punctele atribuite din alegerile/respingerile colegilor nominalizati, iar pe orizontala perceptiile pozitive si negative atribuite de asemenea colegilor.
Matricea sociometrica este mai mult un instrument tehnic decat unul de cunoastere. Ea faciliteaza descoperirea si ordonarea datelor brute pe care ni le ofera testul si asigura conditiile necesare pentru manipularea si prelucrarea lor.
Pe verticala se trec in ordine, corespunzator fiecarui elev, cu culoare rosie +3, +2, +1 puncte in dreptul colegilor alesi, preferati, iar cu culoare albastra - 3, - 2, - 1 puncte in dreptul colegilor respinsi, nominalizati la intrebarea a doua. Mai apoi in capetele de tabel ale matricei sociometrice se calculeaza suma punctelor obtinute din alegeri si respingeri si suma perceptiilor pozitive/negative.
Primul coleg ales la prima intrebare primeste +3 puncte, al doilea +2 puncte, iar al treilea +1 punct. Primul coleg nominalizat la intrebarea a doua primeste - 3 puncte, al doilea - 2 puncte, iar al treilea - 1 punct.

Indici sociometrici.

Pe baza datelor brute rezultate din testul sociometric si trecute in matrice se pot calcula o multime de indici sociometrici. Prezentam mai jos cativa din cei mai importanti indici sociometrici:
a) indicele statusului sociometric arata pozitia ocupata de
o persoana in cadrul grupului si se calculeaza dupa formula:
I=n / (N- 1),

unde n = numarul alegerilor primite de respectiva persoana, N = numarul membrilor grupului

b) indicele expansivitatii sociometrice permite determinarea cantitativa a orientarii individului spre membrii grupului prin luarea in calcul atat a expansivitatii pozitive cat si a expansivitatii negative:

I = (E+) + (E-) = [(n+) / (N- 1)] + [(n-) / (N- 1)]

unde (n+) = numar de alegeri emise

(n-) = numar de respingeri emise

N = numarul membrilor grupului

* acest indice masoara si gradul de integrare a individului in grup, cu cat valoarea e mai mare cu atat individul e mai bine integrat in grup.

c) indicele sensibilitatii rationale exprima capacitatea individului de a-si evalua propria sa pozitie in grup; exprima acuratetea perceptiei relatiilor sociometrice cu privire la propria persoana.
I = Aa / Ap

Unde Aa = numarul asteptarilor de a fi ales

Ap = numarul alegerilor primite

Sociograma
Pe baza datelor cuprinse in matricea sociometrica putem intocmi sociograma care ne prezinta sub forma grafica relatiile interpersonale din interiorul colectivului. Ea scoate in evidenta printr-un mod grafic nu numai locul fiecarui elev ci si diverse tipuri de retele interpersonale. Aceste retele se cuantifica in sociograma prin diferite simboluri grafice.

Exista doua categorii de sociograme, individuale si colective. Primele nu sunt altceva decat un extras din sociograma colectiva si prezinta situatia unui elev asa cum rezulta ea din totalitatea relatiilor cu ceilalti colegi.

Liderul informal al grupului (cu punctajul cel mai mare) este asezat in centrul cercului numarul 1(cerc numerotat astfel de la interior spre exterior). Cu cat un elev are un punctaj mai mic cu atat se departeaza mai mult de centrul cercului 1 sau chiar de grup.

Sociograma colectiva ne ofera posibilitatea cunoasterii structurii preferentiale ce se stabileste in interiorul colectivului, indicandu-se in mod grafic cine cu cine relationeaza din punctul de vedere al afinitatilor. Pe grafic alegerile sunt reprezentate printr-o linie continua, iar respingerile printr-o linie discontinua. Relatiile reciproce pozitive ne apar ca o linie continua dubla cu varful spre ambele sensuri, iar cele negative apar realizate cu linie discontinua.

Prezentarea sociogramei se poate face in fata clasei (punctand aspectele generale) dar si individual (punctand aspectele particulare ale elevului). Trebuie sa subliniem ca este recomandat a se scoate in evidenta partea pozitiva a concluziilor astfel incat sa imbunatatim climatul psihosocial, sa incalzim relatiile dintre elevi. Se impune constientizarea fiecarui elev asupra rolului, statusului si pozitiei sale in grup in mod realist si consilierea acestora pentru a diminua conflictele sau atitudinile negative.

Testul sociometric

1. Daca s-ar reorganiza clasa cu cine ati dori sa fiti din nou coleg? De ce?

2. Daca s-ar reorganiza clasa cu cine nu ati dori sa fiti din nou coleg? De ce?

3. Cine crezi ca te-a ales, ca te-a nominalizat la prima intrebare? De ce?

4. Cine crezi ca te-a respins, ca te-a nominalizat la a doua intrebare? De ce?