ACCIZELE

ACCIZELE

Accizele sunt taxe de consumatie care se datoreaza bugetului de stat pentru anumite produse din tara si din import, cum ar fi: alcool, produse din tutun, produse petroliere, cafea confectii, din blanuri naturale, articole din cristal, bijuterii, parfumuri, aparatura electronica.

Accizele preced TVA si se calculeaza prin aplicarea unei cote procentuale asupra bazei de impozitare. Momentul datorari accizelor il constituie de regula, data efectuarii livrarilor pentru produse interne sau data inregistrari Declaratiei vamale pentru produsele din import.

Accizele sunt asezate asupra unor produse care se consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite de cumparatori cu altele, pentru ca in acest fel impozitul sa aiba in mod constant un randament fiscal cat mai ridicat.

Taxele de consumatie pe produs se calculeaza fie in suma fixa pe unitatea de masura, fie in baza unor cote procentuale aplicate asupra pretului de vanzare. In mod normal, produsele provenite din import trebuie impuse cu aceleasi taxe ca si produsele indigene, iar cele destinate exportului, de regula nu sunt impozitate. Nivelul cotelor utilizate pentru calcularea accizelor difera de la o tara la alta si de la un produs la altul.

De exemplu, pentru produsele din tutun nivelul acestor cote depaseste frecvent 50 sau chiar 60 de procente. In tara noastra, in perioada de dupa Revolutia din decembrie 1989, regimul accizelor a fost instituit prin Legea nr.42/1993. In conformitate cu aceasta lege, accizele se calculau, in principal, in baza sistemului ad-valorem prin aplicarea unor cote procentuale asupra bazei de impozitare.

Impozitele speciale de consumatie au un rol si forme diferite de la o tara la alta, in contrast cu impozitele generale de consumatie - cum este TVA-ul care au multiple trasaturi si reglementari comune in statele in care se aplica. In general, taxele speciale de consumatie se aplica in asociere cu cele generale de consumatie. O reglementare mai complexa si o frecventa mai mare detin impozitele generale de consumatie, cum este cazul taxei pe valoare adaugata. In tara nostra, categoria impozitelor speciale de consumatie a premers categoriei impozitelor generale de consumatie. Astfel, impozitele speciale de consumatie au fost introduse in noiembrie 1991 (prin HG nr. 779/1991), pe cand impozitele generale de consumatie, reprezentate prin TVA se aplica de la 1 iulie 1993. O reglementare mai complexa si distincta a impozitelor speciale s-a introdus prin Legea nr. 42/1993, care a abrogat dispozitiile legale anterioare. Aceasta lege reglementeaza doua forme ale impozitelor speciale de consumatie si anume: accizele la unele produse din import si din tara si impozitul la titeiul din productia interna si gazele naturale. In mod succint si pentru scopuri practice, se utilizeaza notiunea de 'accize' pentru ambele forme de impozite speciale de consumatie. Specific ambelor forme de impozite speciale este faptul ca ele se datoreaza intr-o singura faza a circuitului economic, respectiv de catre producatori, importatori sau achizitori, iar cotele sau sumele fixe, dupa caz sunt unice atat pentru produsele realizate la intern, cat si pentru cele din import. Observam o deosebire esentiala fata de TVA, care se aplica la fiecare stadiu al circuitului economic. Accizele se introduc in baza de impozitare a TVA.

Accizele constituie o sursa de venit apreciabila, facil de obtinut, la un cost putin ridicat. Cotele cele mai mari de accize afecteaza, in general, bauturile, tigarile, automobilele si carburantii si furnizeaza majoritatea veniturilor procurate de aceste taxe speciale asupra consumului, respectiv ¾.

Accizele, in general, sunt sensibile la inflatie, ajungandu-se in perioade de inflatie puternica la o scadere a randamentului accizelor (de altfel aceasta problema este actuala mai mult sau mai putin pentru toate categoriile de impozite). Faptul ca se aplica asupra valorii in vama, la care se adauga taxele vamale, in cazul produselor importate, sau in suma fixa asupra cantitatilor de petrol sau gaze livrate, face ca aceste taxe sa-si diminueze randamentul in conditii de inflatie puternica.

Apare necesara, astfel, o modificare a acestor taxe pentru a compensa efectele inflatiei. Partea accizelor in totalul prelevarilor obligatorii variaza de la o tara la alta: fiind moderata in Belgia, Germania, SUA si foarte ridicata in Portugalia, Grecia, Irlanda. Structura lor difera in egala masura: tarile nordice impoziteaza puternic bauturile alcoolice, tarile de sud le taxeaza foarte putin, iar Franta, Germania si Belgia aplica taxe medii. Accizele, constituind o sursa importanta de venituri bugetare, usor de procurat, prin ele se urmaresc obiective bugetare dar si eficienta administrativa.

Regula de eficienta este urmatoarea: taxarea unui bun trebuie sa fie invers proportionala cu elasticitatea cererii in raport cu pretul. Ori, produsele precum bauturile, tigarile, aparatura electronica, carburantii etc. nu comporta substituiri puternice, deci cererea lor este considerata, in general, inelastica in raport cu pretul. In realitate, inelasticitatea cererii in raport cu pretul nu este intotdeauna verificata. Astfel, populatia este foarte sensibila la costul carburantului. Transportul personal poate fi inlocuit cu transportul in comun si astfel o modificare a costului carburantului provoaca substituiri intre cele doua modalitati de transport. Anumite bauturi de calitate superioara au o puternica elasticitate in sensul ca impozitul specific asupra acestor bunuri genereaza substituiri intre categorii de calitate diferita. O crestere a preturilor la tigari exercita un efect de franare a consumului. S-a estimat ca in Franta o cretere a texelor indirecte de 20% conduce la o reducere de 4% a consumului de tutun si de tigari. Franarea consumului se opune obiectivului de obtinere a veniturilor bugetare. Taxele speciale asupra consumului corespund, in general, vointei de descurajare a consumurilor excesive de anumite produse. Dar pentru ca acest impozit sa-si atinga scopul - respectiv franarea consumului - trebuie ca cererea sa fie relativ elastica in raport cu preturile, ipoteza care se dovedette defavorabila realizarii celuilalt obiectiv - asigurarea veniturilor bugetare.

Inlesniri la plata accizelor:

Conform articolului 124 din Codul Fiscal sunt stabilite urmatoarele inlesniri la plata accizelor:

Accizele nu se achita de catre persoanele fizice care importa marfuri de uz sau consum personal a caror valoare sau cantitate nu depaseste limita stabilita in legislatia in vigoare.

Accizele nu se achita la importarea urmatoarelor marfuri supuse accizelor: a) definite ca ajutoare umanitare, in modul stabilit de Guvern;
b) destinate proiectelor de asistenta tehnica, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de catre organizatiile internationale si tarile donatoare in limita tratatelor la care aceasta este parte. Lista tratatelor internationale la care Republica Moldova este parte si a proiectelor de asistenta tehnica se stabileste de Guvern.
c) destinate folosintei oficiale a misiunilor diplomatice si a altor misiuni asimilate lor in Republica Moldova, precum si uzului sau consumului personal al membrilor personalului diplomatic si administrativ-tehnic al acestor misiuni si al membrilor familiei care locuiesc impreuna cu ei, pe baza de reciprocitate, in modul stabilit de Guvern.

Accizele nu se achita pentru marfurile finantate din contul imprumuturilor si granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garantie de stat, din contul imprumuturilor acordate de organismele financiare internationale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), destinate realizarii proiectelor respective, precum si din contul granturilor acordate institutiilor finantate de la buget, conform listei aprobate de Guvern.

Accizele nu se achita in cazul in care subiectul impunerii exporta marfuri supuse accizelor in mod independent sau in baza contractului de comision, cu conditia respectarii prevederilor art.123 alin.(4).

Accizele nu se achita la plasarea si comercializarea marfurilor in magazinele duty-free, cu exceptia tigarilor cu filtru de import precum si la introducerea marfurilor supuse accizelor pe teritoriul vamal si plasarea acestora sub regimurile vamale de tranzit, transformare sub control vamal, antrepozit vamal, sub destinatiile vamale de distrugere, abandon in folosul statului.

La introducerea marfurilor straine supuse accizelor pe teritoriul vamal si plasarea acestora in regimul vamal perfectionare activa, accizul se achita la introducerea acestor marfuri, cu restituirea ulterioara a sumelor achitate ale accizului la scoaterea de pe teritoriul vamal a produselor rezultate din prelucrare, in modul stabilit de Guvern.

Accizele nu se achita la plasarea marfurilor supuse accizelor in regimul vamal admiterea temporara.

Accizele nu se achita pentru marfurile autohtone supuse accizelor, anterior exportate si reintroduse, in termen de 3 ani, in aceeasi stare si produsele compensatoare dupa perfectionarea pasiva, conform reglementarilor vamale.

Suma accizelor achitata la introducerea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a marfurilor straine supuse accizelor in regim vamal de import se restituie la scoaterea acestora de pe teritoriul vamal, la plasarea lor sub destinatie vamala magazin duty-free, la plasarea lor sub destinatie vamala zona libera, in modul stabilit de Guvern.

Se scutesc de plata accizelor marfurile supuse accizelor introduse in zona economica libera din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, din alte zone economice libere, din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum si marfurile originare din aceasta zona si scoase in afara teritoriului vamal al Republicii Moldova.

Nu sunt supuse accizelor livrarile de marfuri supuse accizelor efectuate in interiorul zonei economice libere, precum si livrarile de marfuri supuse accizelor efectuate de catre agentii economici dintr-o zona economica libera in alta zona economica libera.

Accizele nu se achita pentru marfurile supuse accizelor, importate de catre persoane juridice in scopuri necomerciale, daca valoarea in vama a acestor marfuri nu depaseste suma de 50 de euro. In cazul in care valoarea lor in vama depaseste limita neimpozabila indicata, accizele se calculeaza pornind de la valoarea marfurilor in vama, iar limita neimpozabila mentionata nu micsoreaza valoarea impozabila a acestora.

Tehnica de calcul a accizelor:

Sumele reprezentand accize se calculeaza in lei, pe baza cursului de schimb valutar stabilit in conformitate cu prevederile Codului fiscal, dupa cum urmeaza:

a)pentru bere:

A=CxKxRxQ unde:

A= cuantumul accizei

C= numarul de grade Plato

K= acciza unitara, in functie de capacitatea de productie anuala prevazuta la nr. crt. 1 din Anexa nr. 1 la titlul VII- Accize din Legea nr. 5712003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

R= cursul de schimb leueuro

Q= canitatea de hectolitri

Concentratia zaharometrica exprimata in grade Plato, in functie de care se calculeaza si se vireaza la bugetul de stat accizele, este cea inscrisa in specificatia tehnica elaborata pe baza standardului in vigoare pentru fiecare sortiment, care trebuie sa fie aceasi cu cea inscrisa pe etichetele de comercializare a sortimentelor de bere. Abaterea admisa este de 0,5 grade Plato.

La berea produsa de producatorii independenti cu o capacitate de productie ce nu depaseste 200.000 hl nivelul accizei este de 0,43 euro/ hl de produs.

b)pentru vinuri spumoase, bauturi fermentate spumoase si produse intermediare:

A=KxRxQ unde:

A= cuantumul accizei

K= acciza unitara pervazuta la nr. crt. 2.2, 3.2 si 4 din Anexa nr. 1 la titlul VII- Accize din Legea nr. 5712003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

R= cursul de schimb leueuro

Q= canitatea de hectolitri

Pentru vinurile spumoase nivelul accizei este de 34,05 euro/hl de produs, acelasi nivel de acciza fiind perceput si pentru bauturile fermentate spumoase. Pentru produsele intermediare nivelul accizei ajunge la 51,08 euro/hl de produs.

c)pentru alcool etilic:

A= C100xKxRxQ

A= cuantumul accizei

C= concentratia alcoolica exprimata in procente de volum

K= acciza specifica, in functie de capacitatea de productie anuala, prevazuta la nr. crt. 5 din Anexa nr. 1 la titlul VII- Accize din Legea nr. 5712003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

R= cursul de schimb leueuro

Q= canitatea de hectolitri

Nivelul accizei la alcoolul etilic este de 750 euro/hl de alcool pur.

d)pentru tigarete:

Total acciza = A A in care:

A = acciza specifica

A = acciza ad valorem

A =K xRxQ

A =K xPAxQ

K =acciza specifica prevazuta la nr. crt.6 din Anexa nr. 1 la titlul VII- Accize din Legea nr. 5712003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

K =acciza ad valorem prevazuta la nr. crt.6 din Anexa nr. 1 la titlul VII- Accize din Legea nr. 5712003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

R= cursul de schimb leueuro

PA= pretul maxim de vanzare cu amanuntul

Q = cantitatea exprimata in unitati de 1000 buc tigarete

Q = numarul de pachete de tigarete aferente lui Q

Nivelul accizei minime pentru tigarete in perioada 1 ianuarie- 30 iunie 2009 inclusiv este de 44,64 euro/1000 tigarete, respectiv de 166,79 lei/1000 tigarete.

e)pentru tigari si tigari de foi:

A=QxKxR unde:

A= cuantumul accizei

Q= cantitatea exprimata in unitati de 1000 buc tigari

K= acciza unitara pervazuta la nr. crt.7 din Anexa nr. 1 la titlul VII- Accize din Legea nr. 5712003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

R= cursul de schimb leueuro

Nivelul accizei pentru tigari si tigari din foi in anul 2009 este de 61,2 euro/1000 de buc tigari.

f)pentru tutun fin taiat, destinat rularii in tigarete si pentru alte tutunuri de fumat:

A=QxKxR unde:

A= cuantumul accizei

Q= cantitatea in kg

K= acciza unitara pervazuta la nr. crt. 8 si 9din Anexa nr. 1 la titlul VII- Accize din Legea nr. 5712003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare

R= cursul de schimb leueuro

Nivelul accizei pentru tutun ajunge in anul 2009 la 81,00 euro/kg.

g)pentru produse energetice

A=QxKxR unde:

A= cuantumul accizei

Q= cantitatea exprimata in tone, 1000 litri sau gigajouli

K= acciza unitara pervazuta la nr. crt. 10-17 din Anexa nr. 1 la titlul VII- Accize din Legea nr. 5712003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare

R= cursul de schimb leueuro

Pentru gazul natural, determinarea continutului de energie furnizata se face in conformitate cu Regulamentul de masurare a cantitatilor de gaze naturale tranzactionale angro, aprobat prin decizia presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale.

Nivelul accizelor la produsele energetice difera de la produs la produs adica:

Penru benzina cu plumb nivelul accizei ajunge la 576 euro/tona sau 421,19 euro /1000 litri.

Pentru benzina fara plumb nivelul accizei este de 436 euro/tona sau 335,72 euro/1000 litri

Pentru motorina nivelul accizei este de 436 euro/tona si 283,92 euro/1000 litri

Pentru pacura nivelul accizei este de 15 euro/1000 kg

Pentru gazul petrolifer lichefiat folosit drept combustibil pentru motor este de 128,26 euro/1000 kg, iar cel folosit drept combustibil de incalzire are nivelul accizei de

113,5 euro/ 1000 kg. La gazul petrolifer lichefiat folosit drept combustibil pentru incalzire nivelul accizei este 0.00.

Pentru gazul natural utilizat drept combustibil pentru motor nivelul accizei este 2,6 euro/GJ, iar gazul natural folosit pentu incalzire nivelul accizei atinge cota 0.00.

Pentru carbune si cocs utilizat in scopuri comerciale nivelul accizei este0,15 euro/GJ, iar pentru cel utilizat in scopuri ne comerciale nivelul accizei este 0,30 euro/GJ.

h)pentru electricitate:

A=QxKxR unde:

A= cuantumul accizei

Q= cantitatea de energie electrica activa exprimata in Mwh

K= acciza unitara pervazuta la nr. crt. 18 din Anexa nr. 1 la titlul VII- Accize din Legea nr. 5712003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare

R= cursul de schimb leueuro

Nivelul accizei la electricitatea utilizata in scopuri comerciale este 0,42 euro/ Mwk, iar pentru electricitatea utilizata in scopuri necomerciale nivelul accizei ajunge la0,84 euro/Mwk.

Pentru bauturile alcoolice -altele decat berea, vinul, bauturile fermentate, altele decat bere si vinuri si produse intermediare-, precum si pentru produsele din grupa tutunului prelucrat, se calculeaza contributia pentru finantarea unor cheltuieli de sanatate prevazuta la articolul 363 din Legea 952006 privind reforma in domeniul sanatati cu modificarile si completarile ulterioare

Pentru bauturile alcoolice, tigaretele, tigarile si tigarile de foi, se calculeaz cota de1% datorata Agentiei Nationale pentru Sport, prevazuta in Legea educatiei fizice si sportului nr. 692000 cu modificarile si completarile ulterioare, cota care se aplica asupra valorilor accizelor determinate potrivit prevederilor aliniatului (1), diminuata cu valoarea contributiei pentru finantarea unor cheltuieli de sanatate prevazuta l aliniatul (2).

Valoarea accizelor datorate bugetului de stat reprezinta diferenta intre valoarea accizelor determinata potrivit prevederilor aliniatului (1) din care se deduc: contributia prevazuta la aliniatul (2), cota de 1% prevazuta la aliniatul (3) si dupa caz contravaloarea marcajelor utilizate pentru marcarea produselor supuse acestui regim, conform procedurii prevazute la punctual 29.

Definitii:

Productia de produse accizabile reprezinta orice operatiune prin care aceste produse sunt fabricate, procesate sau modificate sub orice forma.

In activitatea de productie este inclusa si operatiunea de extractie a produselor energetice, asa cum sunt definite la articolul 175 aliniatul (1) din Legea numarul 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare

Prin notiunea "activitate de productie" se intelege operatiunea de imbuteliere si ambalare a produselor accizabile asupra carora sau produs modificari.

Operatiunea exclusiva de imbuteliere si ambalare a produselor accizabile precum si operatiunea exclusiva de aditivare a produselor energetice - combustibil pentru motor-, nu reprezinta activitate de productie si aceasta se poate realiza in regim suspensiv numai in antrepozite fiscale de depozitare

Face exceptie operatiunea de imbuteliere a gazului petrolifer lichefiat care se poate realiza in locuri autorizate ca antrepozite fiscale de productie

Antrepozitul fiscal este locul, aflat sub controlul autoritatii fiscale competente, unde produsele accizabile sunt produse , transformate, detinute, primate sau expediate in regim suspensiv de catre antrepozitarul autorizat, inexercitiul activitatii, in anumite conditii prevazute de prezentul titlu si de norme

In intelesul normelor metodologice, autoritatea fiscala competenta poate fi autoritatea fiscala centrala sau autoritatea fiscala teritoriala.

Prin autoritate fiscala se intelege Ministerul Finantelor Publice, iar prin autoritate fiscala teritoriala se intelege, dupa caz, directiile generale ale finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti, Directia generala de administrare a marilor contribuabili sau directiile regionale vamale.