STRUCTURA FINANCIARA A INTREPRINDERII

STRUCTURA FINANCIARA A INTREPRINDERII

1. Continutul structurii financiare a intreprinderii

Intreprinderea, indiferent de forma sa de organizare, de ramura de activitate, de forma de utilizare a capitalului sau, de natura capitalului isi desfasoara activitatea in legatura cu un ansamblu de norme ce se cer respectate in cadrul unor fluxuri de natura baneasca si financiara. Aceste fluxuri sunt dependente de o serie de variabile dintre care unele tin de intreprinderile respective, altele de mediul sau exterior.

Prin structura financiara a intreprinderii se intelege raportul existent intre finantarile sale pe termen scurt si finantarile pe termen mijlociu si lung. Structura financiara reflecta deci compozitia capitalurilor intreprinderii.

Structura poate fi definita ca raportul dintre finantarile pe termen scurt si finantarile pe termen lung, sau ca un raport dintre resursele de trezorerie si capitalul permanent.

Resursele de trezorerie sunt formate din credite bancare pe termen scurt precum si din credite comerciale. Ele acopera o parte a activelor circulante.

Capitalul permanent se compune din fonduri proprii ale intreprinderii si din imprumuturi pe termen mijlociu si lung acoperind activele imobilizate si o parte a activelor circulante sub forma fondului de rulment.

Simplificat, structura financiara a intreprinderii se poate aprecia si dupa raportul datoriilor totale supra capitalul propriu. Aceasta formula reflecta ponderea finantarii pe baza resurselor imprumutate fata de resursele proprii.

Alegerea unei anumite structuri financiare reprezinta un aspect important al politicii financiare a intreprinderii. decizia de structura financiara depinde de obiectivele intreprinderii, de nivelul rentabilitatii scontate si de riscurile pe care si le asuma. In aceiasi masura cu factorii interni, decizia de structura financiara depinde si de factori externi intreprinderii, mai ales de conjunctura economica, adica situatia pietei financiare, oscilatiile ratei dobanzii, inflatia. In stransa legatura cu analiza structurii financiare se situeaza efectul de indatorare.

Prin efect de indatorare se intelege rezultatul pozitiv sau negativ pe care il obtine agentul economic ca urmare a folosirii creditului in calitate de capital. Efectul de indatorare se obtine comparand rentabilitatea economica a intreprinderii cu costul capitalului imprumutat, adica dobanda.

Daca rentabilitatea economica este mai mare decat dobanda efectul de indatorare este pozitiv, deci favorabil agentului economic. Daca rentabilitatea economica este mai mica decat dobanda, efectul de indatorare este negativ, deci prin activitatea sa agentul economic nu reuseste sa-si asigure un profit sau, nici macar sa-si plateasca costul capitalului imprumutat.

Efectul de indatorare este direct proportional cu structura financiara si cu diferenta dintre rentabilitatea economica si dobanda.

, unde:

R_e = rentabilitatea economica

d = costul capitalului imprumutat (dobanda).

2 Alegerea structurii financiare

Decizia intreprinderii privind structura financiara presupune, pe de o parte alegerea raportului intre capitalul permanent si capitalul pe termen scurt, iar pe de alta parte alegerea proportiei fiecarei surse din capitalul permanent in totalul pasivului bilantier, astfel incat sa permita maximizarea valorii intreprinderii.

Structura capitalului marcheaza compozitia fondurilor la dispozitia unei societati comerciale si este un aspect important al managementului. Importanta structurii capitalului decurge din rolul pe care il are indatorarea asupra rentabilitatii financiare, adica a rentabilitatii capitalului propriu precum si asupra riscului financiar.

Beneficiul unui agent economic porneste de la rentabilitatea economica a acestuia avand in vedere activul bilantier din care se scade costul capitalului imprumutat.

B = R_e A - i D, unde:

A = activul bilantier

i = rata dobanzii

D = datoriile totale ale agentului economic.

Activul bilantier al intreprinderii cuprinde atat capitalul propriu (C) cat si datoriile totale ale agentului:

B = R_e (C + D) - i D

Þ

Pe langa rentabilitatea economica avem si rentabilitatea financiara, care se calculeaza ca fiind raportul dintre beneficiu si capitalul intreprinderii:

Daca datoriile sunt egale cu zero rentabilitatea financiara este egala cu rentabilitatea economica.

Daca datoriile sunt mai mari decat zero, rentabilitatea economica va fi diferita de rentabilitatea financiara.

Urmarind optimizarea rezultatelor economice societatile comerciale pot folosi si indicatorul "beneficiu/actiune" in locul rentabilitatii financiare, rezultatele fiind identice daca se promoveaza aceiasi politica de indatorare.

In stransa legatura cu alegerea structurii financiare trebuie analizata capacitatea de indatorare. Capacitatea de indatorare a unei intreprinderi (C_i) reprezinta posibilitatea acesteia de a primi credite care sa fie garantate si a caror rambursare, inclusiv plata dobanzilor sa nu creeze greutati financiare de nesuportat.

In stabilirea capacitatii de indatorare sunt interesati atat agentii economici respectivi cat si banca. Astfel agentii economici trebuie sa-si comensureze cat mai exact atat garantiile disponibile cat si fluxurile financiare pozitive viitoare, astfel rambursarea creditelor si plata dobanzilor sa poata fi posibila. Pe de alta parte banca este si ea interesata intrucat, acordand credite ea isi asuma anumite riscuri (de incapacitate de plata, de neplata a dobanzii, de devalorizare a monedei) si de aceea este direct interesata sa cunoasca situatia financiara a viitorului debitor pentru a putea aprecia daca accepta cererea de credit sau o respinge.

Pentru aprecierea situatiei in care se poate afla intreprinderea banca utilizeaza anumiti indicatori denumiti uzual CIG (coeficient indatorari globale) si CIT (coeficient indatorari la termen).

Daca societatea comerciala aduce valori maxime ale indicatorilor inseamna ca are capacitatea de indatorare saturata si nu mai poate primi credite. Este suficient ca numai unul din indicatori sa fie depasit pentru ca operatiunea de creditare sa nu se realizeze.

Structura financiara a intreprinderii

Examinarea structurii pasivului intreprinderii pune in evidenta cvasitotalitatea resurselor de forme financiare variate:

actiuni ordinare

actiuni preferentiale

imprumuturi

obligatiuni.

Sunt foarte rare intreprinderile care sunt finantate 100% din capitalul propriu si nu au nevoie de datorii. Problema care se pune este de a sti modul de utilizare a unui mijloc financiar si impactul sau asupra costului unei alte surse financiare. De asemenea trebuie apreciat atent efectul contractarii de datorii asupra capitalului intreprinderii.

Cand se analizeaza structura financiara se urmaresc trei aspecte:

structura financiara comparativ cu structura de capital

parghiile financiare

costul capitalului in realizarea structurii financiare.

Structura financiara este desemnata de structura intregului bilant al intreprinderii.

Structura capitalului desemneaza structura financiara pe termen lung si cuprinde actiuni, obligatiuni, imprumuturi.

Pasivul bilantier cuprinde:

structura capitalului capital propriu

datorii de termen mediu si lung

structura financiara capital propriu

datorii pe termen mediu si lung

datorii pe termen scurt

Alegerea unei structuri financiare implica, in primul rand stabilirea datoriilor pe termen lung si a datoriilor pe termen scurt, proportia acestor fonduri in ansamblul intreprinderii fiind dependenta de natura activelor intreprinderii si, pe de alta parte alegerea proportiei fiecarei resurse de capital permanent in totalul pasivului.

Parghiile financiare au ca efect posibilitatea de apreciere a influentei indatorarii asupra rentabilitatii intreprinderii.

In ceea ce priveste costul capitalului acesta este determinat in primul rand de dobanda pe care banca o percepe (cand capitalul este imprumutat) si de comisioanele pe care banca le percepe pentru operatiuni (care fac ca dobanda efectiva sa fie mai mare decat dobanda nominala).

Aplicatii

1. Sa se calculeze efectul de indatorare si randamentul financiar al capitalului propriu stiind ca:

capitalul propriu = 10.250.000 u.m.,

capitalul imprumutat = 5.000.000 u.m;

R_e = 25%

R_d = 27,5%.

Rezolvare

R_df = R_e + E_i = 25% - 1,21% = 23,79%

2. Sa se calculeze efectul de indatorare si randamentul financiar al capitalului propriu stiind ca:

capitalul propriu = 5.000.000 u.m.,

capitalul imprumutat = 15.000.000 u.m;

R_e = 12%

R_d = 8,5%.

Rezolvare

R_df = R_e + E_i = 12% + 10,5% = 22,5%

Trei societati comerciale sunt identice din toate punctele de vedere cu exceptia politicii de indatorare. Prima societate financiara se finanteaza integral cu capital propriu, deci rata de indatorare este 0. A doua societate are o rata de indatorare de 50%, iar a treia societate de 75%.

Sa se stabileasca incidenta indatorarii asupra rentabilitatii financiare in ipoteza in care rentabilitatea economica se modifica de la 3% in primul an la 3,75% in anul 2 si 7,5% in anul   Beneficiile sunt 24.000 u.m. in primul an, 30.000 u.m. in al doilea an, 60.000 u.m. in al treilea an. Impozitele totale sunt 38%.

Rezolvare

4. Pasivul bilantului unei societati comerciale se prezinta astfel:

C_p = 1.400.000 u.m.

Datorii la termen = 700.000 u.m.

Datorii termen scurt = 950.000 u.m.

Sa se stabileasca capacitatea de indatorare maxima.

Rezolvare:

C_p = 1.400.000

Datorii termen = 700.000 cap. permanent = 2.100.000

Datorii pe termen scurt = 950.000 datorii totale = 1.650.000

Total pasiv = 050.000 u.m.

;

; .

Datorii totale = 2.800.000 Þ CIG = 2

Cim = 2.800.000

Inou = 1.150.000 Þ datorii la termen = 700.000

datorii termen scurt = 450.000

5. Pasivul balantei unei societati comerciale este:

capital propriu = 250.000 u.m.

datorii termen = 200.000 u.m.

datorii termen scurt = 300.000 u.m.

Societatea doreste un credit bancar nou de 100.000 u.m.

Rezolvare:

Cap indatorat = 450.000 u.m. (250.000 + 200.000)

Datorii totale = 500.000 u.m. (200.000 + 300.000)

Total pasiv = 750.000 u.m. (250.000 + 200.000 + 300.000)

;

; .

Datorii totale maxime = 2

6. Capitalul propriu al unei societati comerciale este 420.000. datoriile la termen = 280.000. datoriile pe termen scurt = 500.000. Societatea doreste sa imprumute 350.000 lei.

Rezolvare:

Cap indatorat = 700.000 u.m. (420.000 + 280.000)

Datorii totale = 780.000 u.m. (280.000 + 500.000)

Total pasiv = 1.200.000 u.m. (420.000 + 280.000 + 500.000)

;

; .

Datorii totale maxime = 2

Datorii la termen = 280.000 + 350.000 = 630.000

Cap indatorat = 1.050.000 u.m. (420.000 + 630.000)

Datorii totale = 1.130.000 u.m. (630.000 + 500.000)

Total pasiv = 1.550.000 u.m. (420.000 + 630.000 + 500.000)

;

; .

Notam cu x minimul de capital propriu si cu y maximul de datorii.

Cap indatorat = 1.050.000 u.m. (420.000 + 96.667 + 516.667)

Datorii totale = 1.03333 u.m. (280.000 + 25333 + 500.000)

Total pasiv = 1.550.000 u.m.

;

; .

Datorii la termen = 516.667

Cap indatorat = 1.03334 u.m.

Datorii totale = 1.03334 u.m.

Total pasiv = 1.550.001 u.m.

;

; .

7. Pasivul bilantier al unei intreprinderi este:

capital propriu = 1.200.000

datorii termen = 520.000

datorii termen scurt = 650.000

Se doreste un credit de 1.600.000 lei.

Rezolvare:

Cap indatorat = 1.720.000 u.m.

Datorii totale = 1.170.000 u.m.

Total pasiv = 2.370.000 u.m.

;

; .

Datorii termen = 520.000 + 1.600.000 = 2.120.000.