CATEGORII DOCUMENTE |
ANALIZA DIAGNOSTIC A SC ASTADASA
1. Analiza diagnostic a domeniului financiar
1.1. Analiza dinamicii si structurii patrimoniului firmei
Tip situatii financiare depuse |
BILANT COMPLET CONFORM ORDINULUI 1752/2005 |
Indicatori din BILANT 2006 |
lei |
Active imobilizate TOTAL | |
Active circulante TOTAL, din care | |
Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.) | |
Casa si conturi la banci | |
Creante | |
Capitaluri - Total, din care | |
Capital social subscris si varsat | |
Patrimoniul regiei | |
Patrimoniul public | |
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli | |
Datorii Total | |
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE |
|
Cifra de afaceri | |
Venituri totale | |
Cheltuieli totale | |
Profitul brut al exercitiului | |
Pierderea bruta a exercitiului | |
Profitul net al exercitiului | |
Pierderea neta a exercitiului | |
Indicatori din DATE INFORMATIVE |
|
Numar mediu de salariati | |
Tipul de activitate,
conform clasificarii |
Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si |
Tip situatii financiare depuse |
BILANT COMPLET CONFORM ORDINULUI 1752/2005 |
Indicatori din BILANT 2007 |
lei |
Active imobilizate TOTAL | |
Active circulante TOTAL, din care | |
Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.) | |
Casa si conturi la banci | |
Creante | |
Capitaluri - Total, din care | |
Capital social subscris si varsat | |
Patrimoniul regiei | |
Patrimoniul public | |
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli | |
Datorii Total | |
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE |
|
Cifra de afaceri | |
Venituri totale | |
Cheltuieli totale | |
Profitul brut al exercitiului | |
Pierderea bruta a exercitiului | |
Profitul net al exercitiului | |
Pierderea neta a exercitiului | |
Indicatori din DATE INFORMATIVE |
|
Numar mediu de salariati | |
Tipul de activitate,
conform clasificarii |
Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si |
Bilantul este documentul contabil principal care prezinta situatia patrimoniala a unei intreprinderi la un moment dat. In activul bilantului sunt integistrate toate drepturile de proprietate si de creante ale intreprind in ordinea inverse a lichiditatii, iar in pasiv toate obligatiile , respective angajamentele asumate, aranjate in ordinea crescatoare a exigibilitatii. Pentru a putea determina situatia financiara a intreprinderii este necesar sa se calculeze urmatorul indicator:
Situatia neta poate fi atat pozitiva cat si negative, insa in cazul nostru rezultatul este pozitiv ceea ce reflecta o gestiune economica sanatoasa. Aceasta metoda de determinare a situatiei firmei reflecta faptul ca ritmul activelor totale devanseaza ritmul datoriilor totale.
De asemenea, bilantul mai semnifica si echilibrul financiar al intreprinderii la un moment dat. Patrimoniul firmei mai poate fi determinat si ca suma a elementelor capitalului propriu. Ce-a de-a doua modalitate pusa in practica economica se pot intalni situatii in care dinamica cea mai accentuate o inregistreaza sursele constituite pe seama rentabilitatii firmei: rezervele legale, fondurile proprii etc.
In consecinta , patrimoniul net poate sa creasca pe seama surselor interne (rentabilitatea intreprinderii) sip e baza unor surse externe ( aporturi, primirea cu titlu gratuit a unor active, conversia unor datorii in capital social etc.)
1.2. Analiza dinamicii si structurii veniturilor si cheltuielilor
Pentru a determina stuctura veniturilor so cheltuielilor vom calcula uramtorii indicatori:
Se constata ca procentul venuturilor este mai mare decat al cheltuielilor,insa in cazul cheltuielilor la inceputul anului sunt mai mici decat la sfarsitul anului de unde si acest procent de 90,29%.
1.3. Analiza fondului de rulment
Fondul de rulment reprezinta partea din capitalul permanent utilizata pentru finantarea activelor circulante, impusa de diferentele dintre sumele de incasat si sumele de platit, precum si de decalajul dintre termenul mediu de transformare a activelor circulante in lichiditati si durata mediein care datoriile pe termen scurt devin exigibile.
Modalitatile de calcul sunt urmatoarele:
FR = Capital permanent- Active imobilizate =43.908.231-84.380.889 = -40.742.658
Fondul de rulment poate fi descompus in fondul de dulment propriu(FRp) si fondul de rulment imprumutat(FRi).
Datorii pe termen mediu si lung= 30.618.217
In aceasta situatie , fondul de rulment reflecta corelatia dintre lichiditatea activelor circulante si exigibilitatea datoriilor pe termen scurt. Ca urmare, fondul de rulment este un indicator foarte important al echilibrului financiar lichiditate-exigibilitate, care permite aprecierea pe termen scurt a riscului de incapacitate de plata.
Trezoreria neta exprima corelatia dintre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment, reflectand situatia financiara a intreprinderii atat pe termen lung si mediu cat sip e termen scurt.
TN= FR-NFR
NFR= Alocari temporare - Surse temporare = (creante+stocuri)-datorii de exploatare =
= 40255398-30618217= 9637181
Nevoia de fond de rulment poate fi si aceasta pozitiva sau negative insa in cazul nostrum NFR este pozitiva.
TN= -40.742.658- 9637181 = -50379839
Trezoreria neta pozitiva semnifica un excedent monetar al exercitiului financiar insa, in cazul nostrum TN este negative ceea ce semnifica un dezechilibru financiar.
1.4. Analiza vitezei de circulatie a activelor circulante
1.5. Analiza lichiditatii si solvabilitatii
Lichiditatea reprezinta proprietatea elementelor patrimoniale de a se tranfostma in bani.
Solvabilitatea este capacitatea intrerinderii de a-si onora obligatiile de plata la scadenta.
Capacitatea de plata semnifica sovabilitatea imediata, respective exprima capacitatea mijloacelor banesti la un moment dat sau pentru o perioada scurta de timp, de a acoperi obligatiile scadente pentru acelasi interval de timp.
Cele mai utilizate rate de rentabilitate sunt:
Se apreciaza ca situatia lichiditatii generale este satisfacatoare intrucat aceasta trebuie sa se incadreze intre 1.2 si 1.8.
Potrivit teoriei nord-americane , aceasta rata este cunoscuta si sub denumirea de "test acid". Aceasta rata este de regula subunitara .Intervalul considerat ca satisfacator este 0.65- iar in cazul meu aceasta rata a lichiditatii este de peste 1 , respective 1,36-nesatisfacator.
In teoria economica , aceasta rata este cunoscuta si sub denumirea de rata solvabilitatii immediate. Interpretarea acestuia trebuie facuta cu mare grija. Astfel, un nivel ridicat al acesteia indica o solvabilitate mare , dar poate fi consecinta unei utilizari mai putin performante a resurselor disponibile. Valoare ridicata a acestui indicator nu constituie in acelas timp o garantie a solvabilitatii , daca restul activelor au un grad redus de lichiditate.
Din contra, o valoare redusa a lichiditatii immediate poate fi compatibila cu mentinerea disponibilitatilor sale, detinand in schimb , valori de plasament, creante, stocuri cu un grad mare de lichiditate etc.
Solvabilitatea se poate exprima cu ajutorul mai multor indicatori, dintre care cei mai importanti sunt:
Nivelul indicatorului cuprins intre 35% si 40% este satisfacator pentru firma. In cazul meu,nivelul acestui indicator nu este satisfacator pentru firma intrucat nu se incadreaza intre 35-40%.
O rata de solvabilitate de 35-50% este un indiciu al efortului propriu depus de intreprindere pentru utilizarea corespunzatoare a capitalului propriu.In cazul meu, rata solvabilitatii este de 33, 46% ceea ce indica ca intreprinderea nu foloseste propriul effort pentru gestionarea corespunzatoare a capitalului.
Acest indicator daca este cuprins intre 0 -0,50 arata o pondere corespunzatoare a capitalului propriu in cifra de afaceri. Solvabilitatea financiara in acest acest caz este de 0 ceea ce indica faptul ca nu se incadreaza intre acele intervale care sa arate aceea pondere corespunzatoare a CA.
Indicatorul este bun atunci cand rezultatul depaseste 30%, indicand o pondere satisfacatoare a surselor proprii in total pasiv.
1.6. Analiza rentabilitatii
Pentru determinarea rentabilitatii vom calcula urmatorii indicatori:
Marja de profir;
Rata rentabilitatii financiare;
Rata rentabilitatii economice;
Rata rentabilitaii activelor totale;
Rata rentabilitaii resurselor consummate;
Rata rentabilitatii generale.
Avandu-se in vedere ca in anul 2007 s-a inregistrat o pierdere de 5172062, rata rentabilitatii nu mai poate fi determinate.
1.7. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul financiar
Avandu-se in vedere faptul ca din contul de profit si pierdere pe anul 2007 cheltuielile sunt mai mari decat veniturile acest lucru duce la o pierdere in cadrul societatii agroalimentare ceea ce nu e tocmai bine pt firma.
Ca puncte slabe :
in cazul rentabilitatii intrucat avand o pirdere la sfarsitul anului, rentabilitatea nu este tocmai in avantajul firmei,
in urma calcularii lichiditaii si solvabilitatii rezultatele nu s-au incadrat in indicii care sa aduca satisfactie firmei,
in urma calcularii fondului de rulment acesta este negative
Ca puncte forte: situatia neta este pozitiva ceea ce reflecta o gestionare sanatoasa.
2. Analiza diagnostic a domeniului commercial
2.1. Piata
Piata este un element important pentru orice intreprindere agroalimentara deoarece pentru inceputul fiecarei activitati pe care o desfasoara in scopul obtinerii de produse se face un studiu de piata pentru a se vedea care este cererea efectiva si care sunt cerintele consumatorilor.
Avandu-se in vedere ca pe piata sunt foarte multe intreprinderi producatoare de ciocolata trebuie sa se tina cont de toate ofertele acestora , de preturile concurentei, de cerintele consumatorilor , de cunoasterea necesitatilor si multe astfel de argumente care conteaza foarte mult pentru cel care produce pentru public.
De asemenea, piate este locul unde are loc actul de vanzare-cumparare intre consummator si producator si care trebuie intotdeauna ales cu atentie astfel incat sa fie intr-o zona populate de indivizi.
La nivelul unei firme piata reprezinta spatial economico-geografic in care acesta este prezenta cu produsele si serviciile sale, unde potentialul sau uman , material si financiar ii confera o anumita influenta, un anumit prestigiu.Firma se prezinta pe piata ca ofertant(vanzator)de produse si /sau servicii dar si ca solicitant (comparator)de marfuri si servicii. Prin oferta sa, firma se poate adresa unei amse eterogene de agenti economici:consumatori finali, utilizatori, intermediari, institutii si organizatii publice etc.
In ceea ce priveste piata produselor zharoase respective, ciocolata piata este foarte diversificata avandu-se in vedere ca sunt multi consumatori care , pentru a-si satisface preferintele, nevoile cumpara ciocolata insa daca nu suntem atenti al detalii gen:calitate, prt, combinatie de arome etc clinetul se va duce sa isi achizitioneze produsul de la firma concurenta .
In concluzie, piata este un segment fiarte important pentru profitul unei intreprinderi agroalimetara deoarece sunt concurenti multi si trebuie facut tot timpul saondaje de piata pentru a putea fi in tema cu tot ce se cere si ce dorinte au consumatorii.
2.2.Produsele
In ceea ce priveste produsele,
intreprinderea ASTADAau o gama larga de produse, si anume: ROM, MAGURA, LAURA,
KANDIA, SILVANA , PAPY,
Societatea ASTADARomania SA detine o serie de produse facute dupa retete speciale astfel incat sa fie pe placul consumatorilor. Pornind de la clasica ciocolata cu lapte si cacao s-a ajuns la obtinerea unor produse cu diferite adaosuri. Ca exemplu, ciocolata Kandia se gaseste pe piata in noua formula cu lapte, cu crema de caramel , cu biscuite, ciocolata amaruie, cu alone si arahide, cu alone de padure si multe astfel de combiantii tocmai pentru ca aceasta este cererea pe piata . Pe langa bogata gama de produse Kandia se mai gasesc pe piata si batoanele papi, vis si fagarasi.
In cazul bomboanelor Silvana, acestea
sunt mai nou aparute intrucat reteta este adusa de undeva
din afara, fiind preluata aceasta societate de un strain care a adus reteta si
in
2.3. Pretul
In ceea ce priveste pretul, in functie de fiecare produs in parte au un anumit pret:
1. Pretul cicolatei Kandia:
KANDIA - ciocolata alune, 100g : 2,47 lei
KANDIA - ciocolata cu lapte si alune, 100g :2,47 lei
KANDIA - ciocolata crema cappuccino, 100g : 2,47 lei
KANDIA - ciocolata alba, 100g : 2,47 lei
KANDIA - cicolata amaruie cu crema de zmeura, 100g : 2,47 lei
KANDIA - ciocolata caramel, 100g : 2,48 lei;
KANDIA - ciocolata cu biscuiti si crema frisca, 105g : 3,23 lei
KANDIA - ciocolata amaruie cacao 55%, 100g : 2,47 lei
2. Pretul ciocolatei Laura:
Ciocolata Laura are o gama larga de sortimente respective, 9 la numar, si anume:
LAURA tableta fina cu lapte si crema de capsuni, 100g si 120g: 1,60 lei
LAURA tableta fina cu lapte si crema de visine, 100g si 120g: 1,60 lei
LAURA tableta fina cu lapte si crema de coniac, 100g si 120g: 1,60 lei
LAURA tableta fina cu lapte si crema de caramel, 100g si 120g: 1,60 lei
LAURA tableta fina cu lapte si crema de rom, 100g si 120g: 1,60 lei
LAURA tableta fina cu lapte si crema de cappuccino, 100g si 120g:1,60 lei
LAURA tableta fina cu lapte si crema de zmeura, 100g si 120g: 1,60 lei
LAURA tableta fina cu lapte si crema de lapte, 100g si 120g: 1,60 lei
LAURA tableta fina cu lapte, 100g si 120g : 1,60 lei
Pe langa aceste sortimente de tableta laura, se mai fabrica si specialitati in momentele mai importante ale anului, cum ar fi Pastele: Iepurasi din ciocolata Laura la pretul de 50Ron.
La sfarsitul anului 2006, compania Kandia-Excelent a decis rebranding-ul marcii Laura, cu scopul declarat de a transforma acest brand intr-unul extrem de stabil, in contextul in care piata de ciocolata a devenit foarte dinamica si competitiva, majoritatea jucatorilor din piata alocand tot mai multe resurse proceselor de marketing.
Magura- prajitura cu crema de iaurt, 38 g: 1,50 lei
Magura - prajitura cu jeleu de portocale si glazura de ciocolata amaruie: 1,5 lei
BrandTailors a dezvoltat designul de
ambalaj pentru noua extensie de linie Magura, produs din portofoliul ASTADA
"Brand-ul Magura al companiei ASTADA
Ins ape langa acestea doua care sunt produse noi aparute pe piata, mai sunt si alte sortimente de magura, cum ar fi:
Magura - prajitura cu lapte, 38g :1,5 lei
Magura -
Baton cu crema ROM, 32g: 1,50 lei
Bomboane Silvana lapte, 80g : 1m17 lei
Bomboane Silvana cu frisca si capsuni, 80g :1,17 lei
Bomboane Silvana cu frisca si cafea, 80g: 1,17 lei
Bomboane Silvana menta, 80g: 1,17 lei
Bomboane Silvana Visine si capsuni, 80g :1,17 lei
Bomboane Silvana fructe, 80g:1,17 lei
BrandTailors
finalizeaza re-brandingul si schimbarea de ambalaj pentru PAPI, batonul de
ciocolata pentru copii din portofoliul Kandia Excelent. Proiectul a fost
initiat in luna martie a anului 2005, finalizandu-se in toamna acestui an. "In
conditiile in care obiectivul de crestere a cotei de piata a fost de 25%",
declara Alexandra Chirica, Director Marketing - Ciocolata Kandia Excelent,
"parcursul lui PAPI intr-o piata aglomerata de jucatori nu a fost usor". Din
acest motiv, procesul de re-branding a durat un an si
jumatate si a fost gandit in mai multe etape, cea finala fiind schimbarea
identitatii si ambalajului.
Prima investitie importanta
in marca Papi a fost un upgrade
la nivelul comunicarii, la inceputul lui 2005.
Asistand clientul pe durata intregului proiect, echipa BrandTailors a inceput munca efectiva la noua strategie de marca dupa ce s-au incheiat toate demersurile de cercetare. Prilej cu care "intreaga echipa si-a dat seama ca e ingrozitor de dificil sa vorbesti copiilor mai mici de 6 ani fara sa isi piarda rabdarea; ca exista "Spioancele", un serial de desene animate despre care toate fetitele vorbesc; si mai ales ca personajele imaginate si desenate de baietii de 7 ani se pot lua lejer la intrecere cu filmele de groaza", declara Beatrice Danis, Managing Partner BrandTailors.
"PAPI avea inca de la inceput toate ingredientele pentru a fi iubit de copii - personaj, nume si produs bun. Insa totul era static. Nu invita la joaca. In felul acesta s-a conturat solutia BrandTailors. Era pana la urma o problema de atitudine. PAPI nu interactiona cu copii si nu era un model pentru ei. Noul PAPI are o personalitate distincta: e activ, energic, ingenios si are atitudine." - declara Beatrice Danis, Managing Partner BrandTailors.
Tipuri de sortimente :
Baton papi cu lapte,30g: 0,8 lei
Baton papi cu capsuni,30g: 0,8 lei
2.4. Furnizorii, beneficiarii si concurentii
In ceea ce
priveste lista furnizorilor este foarte larga, in sensul k fabrica de ciocolata
ASTADA
Beneficiarii sunt reprezentati de consumatorul final, indivizii care isi comercializeaza produsele ASTADApentru a-si satisface nevoile sale. De produsele acestei fabrici de ciocolata mai sunt si copii care sunt fascinati de modelele de craciun si paste care le scoate fabrica pentru ai atrage pe cei mici in acele momente ale anului.
De asemenea, lista concurentilor este
foarte larga, printer care amintim : Primola, Milka,
Poiana, Heidi, Toffiffi. Acesti sunt concurentii principali din
2.5. Activitatea promotionala
Legat de activitatea promotionala , fabrica de ciocolata ASTADAincearca sa aibe reclame reusite astfel incat populatia sa fie atrasi de produsele lor si nu de cele ale concurentei. De asemenea, trebuie sa se faca foarte multe investitie atat in activitatea promotionala care nu inseamna numai reclama TV ci si alte actvitati promotionale , cum ar fi : afisarea de panouri in locurile publice si foarte frecventate de toata lumea pentru a putea atrage atentia.
Pe langa reclama TV i panourile amplasate in zonele aglomerate , un alt tip de activitate promotionala mai poate fi si realizarea de concursuri care presupune castigarea anumitor bunuri prin tragere la sort astfel incat lumea sa fie captata sis a cumpere produsele respective pentru a putea trimite ambalajul si participa la concurs.
Intotdeauna firma trebuie sa isi organizeze activitatile promotionale in asa fel incat sa iasa in castig fata de celelalte firme concurente si sa atraga cat mai multi potentiali clienti.
2.6. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul comercial
Puncte Forte:
are o gama larga de produse pe piata;
este cunoscuta de toata lumea ;
vine intotdeauna cu ceva nou pe piata ;
satisface clientul prin produsele obtinute si destinate comercializarii;
distribuie produsele
sale peste tot in
pretul de pe piata al produselor este acceptabil pentru toti consumatorii.
Puncte slabe:
are foarte multi concurenti;
nu este exportata si in strainatate
3. Analiza diagnostic a domeniului ethnic si tehnologic
3.1. Amplasamentul S.C. ASTADARomania S.A.
Fabrica de ciocolata ASTADAeste
amplasata in
3.2. Caile de acces si mijloace de transport
Pentru a putea ajunge la fabrica de ciocolata ASTADAnu este foarte greu, fiind amplasata intr-o zona aproape de centru Bucurestiului. Astfel ca o data ajunsi cu metroul din orice colt al Bucurestiului, se ia tranvaiul 32 de la Unirii si se merge 3 statii .
Fiind asa de aproape de Unirii orice cetatean poate ajunge fara probleme la aceasta fabrica chiar daca nu a fost niciodata,nu este foarte greu de ajuns si nici complicat pentru nici un potential client care doreste sa cumpere direct de la producator.
3.3. Resurse enegetice si utilitati
Fabrica de ciocolata ASTADAeste in colaborare cu SC Electrica SA care ii furnizeaza energie necesare desfasurarii activitatii sale . De asemenea, mai este in colaborarea si cu REBU, astfle incat acesti preluandu-le resturile de care nu mai au nevoie, cu ROMTELECOM-ul pentru amplasarea telefoanelor fixe, cu Apa Nova pentru furnizarea de apa .
3.4. Descrierea procesului de productie
3.4.1. Oganizarea productiei
3.4.2. Echipamente si procesele de productie
3.4.3. Capacitatea de productie
In ceea ce priveste capacitatea de productie, Fabrica de ciocolata ASTADAproduce aproximativ 60t/zi/linie respective , 1800t/luna/linie iar pe an caapcitatea de productie este de 21600t/an/linie. Insa mai exista si exceptii cand se lucreaza 12 ore pe zi sau cand forta de munca este chemata si la munca sambata si duminica astfel incat sa se produca peste limita max de productie normala deoarece este cerere foarte mare si au nevoie de productie.
In medie productia pe an este de 21600t/an/linie.
3.4.4. Intretinerea si repararea utilajelor
Intretinerea utilajelor se face prin curatirea acestora dupa terminarea normei si dupa fiecare schimb astfel incat sa nu se lase mizerie si sa se produca tabletele de ciocolata in conditii neigienice. Repararea acestora se face pe loc insa nemaifolosind in aceea zi , dupa care se curata pentru a se putea pune din nou in functiune.
3.4.5. Igiena si protectia muncii
Cu privire la igiena si protectia muncii nu se face nici o exceptie de la regula. Forta de munca etse imbracata in halat alb, papuci albi purtati doar in incinta fabrici, fara bijuterii atat pe degete cat si la gat , urechi, exista un loc special de servit masa si nu langa aparatele de fabricat tableta de ciocolata, orele de mese sunt fixe si trebuiesc respectate, si nu se accepta parul sa fie nelegat.
In ceea ce priveste protectia muncii, aceasta este aplicata in incinta fabricii si toata lumeam trebuie sa se rezume la acel regulament de ordine interioara.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3290
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved