Salariul - plata fortei de munca

Salariul - plata fortei de munca

Salariul reprezinta "expresia baneasca a valorii fortei de munca", "pretul fortei de munca", "plata fortei de munca". Mai simplu, salariul este definit ca "plata, de regula in forma baneasca, a unei activitati depuse", "pretul muncii", "plata muncii".

Pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani.Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri.Salariile se platesc inaintea oricaror alte obligatii banesti ale angajatorului.

Pentru angajatori salariul reprezinta o cheltuiala, ca orice alta cheltuiala, impusa de necesitatea desfasurarii activitatii. Angajatorul, care face "plata muncii" sub forma de "salarii", are obligatia din punct de vedere fiscal:

-de a se inregistra pe cheltuieli cu salariile acordate, care reprezinta o "cheltuiala cu salariile", inregistrata in debitul contului 641 "Cheltuieli cu remuneratiile personalului", care este o cheltuiala deductibila la calcului profilului impozabil (adica admisa a sa scadea din veniturile impozabile in scopul determinarii profitului impozabil);

-de a se inregistra in evidenta financiar-contabila cu "salariile platite", respectiv cu "salariile si alte drepturi cuvenite personalului", in creditul contului 421 "Personal - remuneratii acordate", si de a calcula si retine, prin stopaj la sursa, obligatiile bugetare (contributia pentru somaj, pensie,

sanatate si impozitul).

Din punct de vedere strict fiscal, sensul si continutul notiunii de salariu se vor intelege corect si pe deplin numai daca este privit atat din punct de

vedere al celui care il acorda (al angajatorului, care este platitorul de salarii), cat si din punct de vedere al celui care il primeste (al salariatului, care este beneficiarul veniturilor din salarii).

Salariatul este o persoana incadrata cu contract individual de munca,

cu timp integral sau partial de munca, pe o perioada nedeterminata sau determinata. Atat timp cat nu exista un contract individual de munca, nu se poate vorbi de salariat sau salariu.. calitatea de salariat se capata numai si numai prin incheierea unui contract individual de munca, care genereaza intocmirea documentului "carte de munca", numita mai nou "carnet de munca".

Contractul reprezinta "Un acord incheiat intre doua sau mai multe

persoane spre a asigura un rezultat din care fiecare urmareste un beneficiu"

Prin Codul Muncii (Lege nr. 53/2003) se prevede:

- Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru el si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu ;(anexa 1)

- Clauzele contractului individual de munca nu pot contine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de munca ;

-Contractul individual de munca se incheie pe durata nedeterminata.

- Prin exceptie, contractul individual de munca se poate incheia si pe durata determinata, in conditiile expres prevazute de lege ;

-In sensul prezentului cod, prin angajator se intelege persoana fizica sau juridica ce poate, potrivit legii, sa angajeze forta de munca pe baza de contract individual de munca ;

-Munca prestata in temeiul unui contract individual de munca ii confera salariatului vechime in munca ;

-Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea ;

-Contractul individual de munca pe durata determinata nu poate fii incheiat pe o durata mai mare de 18 luni ;

-Angajatorul poate incadra salariatii cu program de lucru corespunzator unei fractiuni de norma de cel putin doua ore pe zi, prin contracte individuale de munca pe durata nedeterminata sau pe durata determinata, denumite contracte individuale de munca cu timp partia ;

-Contractul individual de munca cu timp partial se incheie numai in forma scrisa ;

-Durata saptamanala de lucru a unui  salariat angajat cu contract individual de munca cu timp partial este inferioara celei a unui salariat cu norma intreaga comparabil, fara a putea fi mai mica de 10 ore ;

-Pentru salariatii angajati cu norma intreaga, durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana ;

-Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca .