CATEGORII DOCUMENTE |
Analiza activitatii bancare
Indicatorii de performanta bancara
1.Marja neta din dobanzi
-exprima raportul dintre venitul net din dobanzi(dobanzi incasate-dobanzi platite) pe de o parte, si activele valorificate, pe de alta parte.
Activele valorificate reprezinta, ca notiune, diferenta dintre toatlul activului bilantier si urmatoarele elemente de activ:
Casa
Mijloace fixe, obiecte de inventar
Decontari si debitori
Alte active
unde:
RVD-rata veniturilor din dobanzi;
Di-dobanzi incasate,
Dp-dobanzi platite;
AV-active valorificate.
AV-=TA-AN,
unde TA-total active
AN-active nevalorificate.
O valoare mare a acestui indicator, deci un venit net din dobanzi cat mai mare la acelasi nivel al activelor exprima o activitate profitabila (colectare si redistribuire de capital), deci un bun management al activelor si pasivelor. De asemenea o marja neta de dobanzi ridicata poate fi obtinuta si pe seama angajarii unor activitati riscante.
Un nivel redus al marjei poate reflecta cheltuieli mati cu dobanzile (dependenta de pasive volatile, pe termen scurt), dar si o atitudine mai prudenta a bancii, care conduce la venituri din dobanzi mai mici.
Marja de dobanzi ridicata este caracteristica bancilor de detaliu, care au o larga retea de sucursale, filiale, agentii in teritoriu, deci isi procura resursele la un nivel scazut, in timp ce bancile cu ridicata au o marja mai scazuta, datorita unui cost al procurarii fondurilor mai ridicat.
2. Rata profitului se calculeaza ca expresie a raportului dintre profitul net si veniturile totale:
Rpr=;
Rpr-rata profitului;
Pn-profitul net;
TV-total venituri.
Marimea acestui indicator depinde in primul rand de raportul intre veniturile si cheltuielile bancare si in al doilea rand de structura veniturilor si cheltuielilor bancare.
3. Rata utilizarii activelor este un indicator al performantelor bancare asociat cu rata profitului. Marimea acestui indicator depinde de structura dobanzii pe piata si de structura activelor bancare.
;
RUA-rata utilizarii activelor
TV-total venituri;
TA-total active.
Maximizarea indicatorului se realizeaza pentru un anumit nivel dat al ratei dobanzii prin cresterea ponderii activelor care aduc cele mai mari venituri. Aceste active sunt, insa, si cele mai riscante, deci cresterea ponderii lor determina si cresterea riscului bancar. Aceasta crestere nu poate fi nelimitata pentru ca si posturile de active nevalorificate sunt necesare pentru desfasurarea normala a activitatii bancare. Rata utilizarii activelor reda ponderea veniturilor din activitatea bancara in totalul activelor bilantului.
Rata rentabilitatii economice- reflecta efectul capacitatii manageriale de a utiliza resursele bancii pentru a obtine profit; mai este denumit profit la active.
;
Rre-rate de rentabilitati economice.
Prn-profitul net;
Ta-total active.
Se apreciaza ca rata rentabilitatii economice este cel mai relevant indicator al eficientei bancare, deoarece exprima rezultatul-profitul net in functie de modul specific al procesul intermedierii bancare de optimizare a operatiunilor active, in conditiile unui volum dat al resurselor.
5. Efectul de parghie exprima raportul dintre activele totale si capital. Este un indicator de structura care se exprima in unitati de masura absolute si are in general valori mai mari decat 10.
.
Reflecta gradul in care utilizarea resurselor suplimentare serveste cresterii rentabilitatii capitalului propriu (a rentabilitatii financiare). Acest indicator variaza invers proportional cu ponderea capitalului in totalul pasivelor bancare. Cu cat ponderea capitalului este mai mare, cu atat riscul bancar este mai mic si efectul de parghie de asemenea. O pondere mai mica a capitalului semnifica un risc bancar si un efect de parghie mai mare.
6. Rata rentabilitatii financiare este un indicator sintetic care exprima raportul dintre profit net si capital.
Rrf=.
Este cea mai semnificativa expresie a profitului care masoara rezultatele managementului bancar in ansamblul sau si arata pentru actionari efectul angajarii lor in activitatea bancii.
Este de dorit ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare decat rata medie a dobanzii pe piata pentru a face atractive actiunile bancii si a creste cursul lor bursier.
Aplicatii rezolvate:
Se cunoaste situatia patrimoniului bancii X:
Activ |
N-1 |
N |
Operatiuni interbancare | ||
Casa | ||
Cont curent la BNR | ||
Conturi de compensare la bancile comerciale | ||
Depozite la bancile comerciale | ||
Credite acordate la bancile comerciale | ||
Valori primite in pensiune | ||
Creante restante | ||
Creante atasate | ||
Operatiuni de creditare | ||
Credite acordate clientilor | ||
Credite comerciale | ||
Credite de trezorerie | ||
Credite pentru export | ||
Credite pentru echipamente | ||
Credite pentru bunuri imobiliare | ||
Credite restante | ||
Credite atasate | ||
Operatiuni de trezorerie | ||
Titluri de investitii | ||
Valori imobiliare | ||
Credite subordonate | ||
? in cadrul societatilor comerciale legate | ||
Imobilizari | ||
Total activ |
pasiv |
N-1 |
N |
Operatiuni interbancare | ||
Imprumuturi de refinantare la BNR | ||
Conturi corespondente ale bancilor comerciale | ||
Depozite ale bancilor comerciale | ||
Imprumuturi primite de la bancile comerciale | ||
Valori date in pensiune | ||
Datorii atasate | ||
OC | ||
Conturi curente creditoare | ||
Conturi de factoring | ||
Conturi de depozite la termen | ||
Certificate de depozit | ||
Carnete si librete de economii | ||
Datori atasate | ||
OT | ||
Titluri de pe piata interbancara | ||
Obligatiuni | ||
Datorii atasate | ||
Capitaluri proprii, asimilate si provizioane | ||
Capital | ||
Prime legate de capital | ||
Rezerve | ||
Fonduri | ||
Datorii subordonate | ||
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli | ||
Provizioane reglementate | ||
Rezultat reportat | ||
Rezultatul exercitiului | ||
Total pasiv |
indicatori |
N-1 |
N |
Venituri din activitatea de exploatare | ||
Venituri din OTIB | ||
Dobanzi si comisioane | ||
Venituri din OC | ||
Dobanzi si comisioane | ||
Venituridin OT Dobanzi la titlurile in pensiune Venituri din titlurile tranzactionate Venituri din titlurile de plasament Venituri din titlurile de investitii Dobanzi Prime Comisioane | ||
Venituri din operatiuni de leasing, locatie simpla, ?? venituri din credite subordonate, parti in cadrul societatilor comerciale legate, titluri de participare, titluri ale activitatii de portofoliu | ||
Venituri din operatiuni de schimb | ||
Venituri din operatiuni in afara bilantului | ||
Venituri din prestari servicii financiare, comisioane alte venituri din exploatare venituri diverse din exploatare venituri din provizioane si recuperari de creante venituri din reluarea rezervelor generate?? de riscul de credit | ||
Total venituri curente | ||
Venituri exceptionale | ||
Total venituri | ||
Cheltuieli de exploatare | ||
Cheltuieli cu OTIB | ||
Dobanzi | ||
Comisioane | ||
Chelutieli OC | ||
Dobanzi si comisioane | ||
Cheltuieli OT | ||
Cheltuieli cu personalul Impozite si taxe Cheltuieli cu materiale, lucrari, servicii executate de terti cheltuieli diverse de exploatare cheltuieli cu amortizare chelutieli cu provizioanele | ||
Total cheltuieli | ||
Rezultat curent | ||
Rezultat exceptional | ||
Rezultat brut | ||
Impozit pe profit | ||
Rezultat net |
Av=A-casa-imobilizari
Av=19476-150-1700=17626
Av=17392-85-2200=15107
Vd
Venituri din
dobanzi= venituri din dobainzi la OTIB+venituri din dobanzi la OC+ venituri din
dobanzi la OT+venituri din datorii subordonate+titluri de participare
Vd=1500+4075+1025=6600
1997 Vd=2800+2525+2475=7800
Cd
cheltuieli
privind dobanzile= cheltuieli privind dobanzile la OTIB+ cheltuieli privind
dobanzile la OC+ cheltuieli privind dobanzile la OT+dobanda la creditele
subordonate
Cd=1660+2510+30=4200
Cd=320+3680+400=4400
MNd=(
MNd=
Evolutia marjei nete a dobanzii este rezultatul structurii resurselor si plasamentelor bancii. S-a reusit o crestere substantiala fata de anul de baza N-1, desi ponderea activelor valorificabile a scazut:
N-1:
N:
In anul N banca nu a mai facut apel la resurse de la BNR si au scazut imprumuturile interbancare (pentru care costul de procurare a resurselor este ridicat), atragand intr-o proportie mai mare resurse de la clientela:
N-1:
N:
Cresterea veniturilor din dobanzi nu s-a realizat pe seama unor activitati mai riscante, iar ponderea creditelor si cea a clientelei au scazut fata de anul de baza.:
N-1:
N:,
Crescand plasamentele in titluri emise de stat. A avut loc, insa, cresterea dobanzilor solicitate, realizata pe fondul unui proces inflationist intens.
1996:
1997:.
Rata profitului inregistreaza o evolutie nesatisfacatoare, ca urmare a cresterii chelutielilor legate de activitatea de creditare-provizioane, cheltuieli materiale, cheltuieli cu personalul, altele.
1996
1997
Usoara reducere a utilizarii activelor poate fi pusa pe seama scaderii activelor valorificabile(90.50% in 1996, 86,86% in 1997) si a plasamentelor in credite(47% in 1996, 30% in 1997). Un management defectuos al plasmentelor este evidentiat si de suma prea mare inscrisa in contul curent la BNR, mai mare in 1997 decat in 1996, desi valoarea absoluta a depozitelor s-a redus. Scaderea ar fi fost mai importanta daca nu ar fi fost compensata de o crestere a ratei dobanzii pe piata.
Rre=
Rre=
Rre=
Factorii prezentati mai sus(reducerea resurselor, modificarea structurii plasamentelor, cresterea cheltuielilor) am intalnit si la reducerea ROA, cu efecte negative si asupra lui ROE.
,
ude CPR- capital propriu.
CPR=capital+prime +rezerve+fonduri+rezultatul reportat
=capitaluri proprii,as???, provizioane+rez?? Ex-provizioane
1996: Efp=
1997: Efp=
Atitudinea defensiva(prudenta) de care a dat dovada banca in 1997 este scoasa in evidenta de scaderea efectului de parghie, crescand capitalul propriu pe fondul unei reduceri a activelor, deci o imbunatatire a solvabilitatii bancii.
RRf=
1996: RRf=
1997: RRf=.
Din compararea rentabilitatii capitalului propriu cu rata inflatiei si cu rata medie a dobanzii pe piata:
N-1 |
N |
|
Dobanda medie | ||
Rata inflatiei | ||
ROE |
se constata ca in anul 1997 actionarii au pierdut ca urmare a faptului ca ROE inregistreaza un nivel mai mic decat rata dobanzii pe piata. Mai mult castigul acestora este puternic erodat de inflatie.
Nivelul nesatisfacator al ROE in 1997 este consecinta reducerii ratei utilizarii activelor si a reducerii efectului de parghie.
ROE=Rpr*Rua*Efp=ROA*Efp.
Descompunerea ROE in mai multe rate serveste managementului bancii sa intreprinda masurile care se impun pentru atingerea unui nivel convenabil, care in conditiile unei economii inflationiste in tranzitie este aproape imposibil sa depaseasca rata dobanzii pe piata.
Se pot lua decizii pentru atragerea clientilor, promovarea produselor si serviciilor (pentru cresterea Efp), reducerea cheltuielilor de operare, administratie, cresterea calitatii portofoliului de credite(pentru cresterea ratei profitului), o mai buna orientare a plasamentelor spre activitati ce aduc o remunerare corespunzatoare.
A. Rate de structura si activitate
A1. Rate de structura
Rata distributiei creditului=operatiuni cu clientela(P)/total bilant
1996: RDc=a
1997: RDc=
Se observa o reducere a creditarii clientelei nebancare.
Rata de colectare a depozitelor
RCD=operatiuni cu clientela(P)/total bilant
1996: RCD=
1997: RCD=
Se imbunatateste activitatea de atragere a resurselor de la clientela.
Rata situatiei trezoreriei
RST=
1996: RST=
1997: RST=.
Echilibrarea activitatii zilnice a bancii se realizeaza prin plasarea resurselor excedentare din OC,OT,imobilizari, capitaluri pe piata interbancara. Valoarea ridicata din 1997 poate fi justificata de reducerea intermedierii financiare determinate de inrautatirea situatiei agentilor economici, pe de o parte si de conditiile avantajoase de plasament pe piata interbancara.
Rata situatiei clientelei
RSC=
1996: RSC=
1997: RSC=
Se constata prin aceasta scadere ca resursele atrase nu mai sunt indreptate intr-o proportie ridicata spre clientela, ci pe alte destinatii- OTIB, OT.
Rata fondului de rulment
RFR=,
unde cperm sunt capitalurile permanente.
Necunoscand marimea datoriilor pe termen lung vom considera capitaluirile permanente capitaluri proprii si asim
Vezi CPR la efectul de parghie.
1996: RFR=
RFR=
Cele doua valori supraunitare semnifica degajarea unor capitaluri pe termen lung pentru finantarea activitatii curente.
A2. Rate de activitate
Se poate observa cu ajutorul specializarii bancare pe tipuri de credite acordate sau pe tipuri de depozite atrase:
1)Tipuri de credite:
a)credite comerciale/OT(A)
1996:
1997:
b)Alte creante asupra clientilor/OC(A)
1996:
1997: .
Se pot calcula pe fiecare tip de credit.
2) Tipuri de depozite
a) conturi de depozite la vedere/OC(P), unde cheltuieli cu depozitele la vedere=cont curent creditor+fact
1996:
1997:
b) conturi de depozite la termen/OC(P), unde conturi de depozite la termen= certificate de depozit+conturi de depozit+carnete si librete de economii
1996:
1997:
Se observa o activitate mai eficienta in anul N fata de anul de baza din punct de vedere al colectarii resurselor la termen.
B. Ratele de exploatare
In calculul acestor rate se folosesc angajamentele si resursele medii, pornind de la situatii trimestriale, lunare sau chiar zilnice.
Consideram valoarea medie: .
B.1 Costul mediu al depozitelor= cheltuieli cu dobanda platita clientilor/volumul mediu al depozitelor.
Depozitele=conturi curente creditoare+conturi de fac+ conturi de depozit+certificate de depozit+carnete si librete de economii.
1996:D= 3000+100+4000+1500+700=9300
1997:D=1800+120+3750+2780+550=9000
=(9300+9000)/2=9150
CMD=.
Comparativ cu ratele dobanzilor la depozite practicate in anul 1997 de banca (40-100%), se poate aprecia o activitate de colectare a resurselor eficienta, realizata printr-o larga raspandire in teritoriu (sucursale, filiale, agentii), banca fiind aproape de detinatorii de resurse.
B2. Randamentul mediu al creditelor
RMc=venituri din creditele acordate clientilor/volumul mediu al creditelor
Volumul creditelor acordate clientilor=credite acordate+credite restante
1996: C= 5600+550=6150
C=3000+600=3600
=
1997: RMc=.
Fata de dobanda la creditele practicate pe piata (50-115%), dobanzile colectate au fost reduse, prevaland in fata realitatii pietei, relatiile traditionale existente intre banca si clientii sai.
B.3 Marja credite-depozite
Mcd=randamentul mediu al creditelor-costul mediu al depozitelor
Mcd=55,19%-40,21%=14,98%.
Avand in vedere ordinul de marime al dobanzii(zeci), putem considera o marime convenabila a Mcd.
B.4 Costul mediu al folosirii imprumuturilor
CMFI=cheltuieli cu dobanzile/fonduri imprumutate
Fondurile imprumutate= OC+OTB+OT
=11860
CMFI=
B.5 Randamentul mediu al creditelor
Rmc=(venituri din credite(clienti, interbancare)+leasing+.)/(credite clienti+credite interbancare+leasing+.)
venituri din credite(clienti, interbancare)+leasing+.
credite clienti+credite interbancare+leasing+.
=11257,5
RMc=
B.6 Marja globala= randamentul mediu al creditelor-costul mediu al fondurilor imprumutate
MG=47,3-37,09=10,21%
B.7 Randamentul final al fondurilor imprumutate
RfFi=(venituri din credite+venituri din tiluri)/fonduri imprumutate
Fonduri imprumutate=11860
RfFi=
B.8 Randamentul final al fondurilor utilizatorilor
=14749
Rffu=
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1345
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved