TAXELE VAMALE

1. Definirea, clasificarea si functiile taxelor vamale

Taxele vamale sunt impozite analitice utilizate de stat pentru impunerea selectiva a marfurilor ce trec granitele vamale ale statului respectiv, cu scopul de a procura venituri fiscale dar si de a proteja economia nationala de concurenta straina. Totodata ele reprezinta un mijloc de stimulare a exportului si de largire a cooperarii economice cu alte state ale lumii.

Rezulta deci, ca taxele vamale reprezinta un instrument de politica comerciala, de natura fiscala, constituind o sursa de venit pentru bugetul statului cu un impact direct asupra pretului produselor care fac obiectul comertului exterior.

Taxele vamale pot fi percepute de catre stat asupra importului, exportului sau tranzitului de marfuri.

Taxele vamale de export se intalnesc sporadic, deoarece statele sunt interesate in incurajarea exportului de marfuri care reprezinta principalul mijloc de procurare a resurselor valutare. Atunci cand se percep, totusi, astfel de taxe ele au fie un scop fiscal, fie unul economic. |arile ce detin monopolul natural asupra unor resurse minerale sau materii prime, taxeaza exportul acestora pentru a determina prelucrarea lor in tara, in timp ce tarile ce detin monopolul tehnologic (de fabricatie) la unele produse, taxeaza exportul acestora.

Taxele vamale de tranzit se intalnesc asupra marfurilor ce fac obiectul comertului exterior, cu ocazia trecerii lor pe teritoriul unei terte tari. Se practica si ele tot mai rar, intrucat statele incurajeaza tranzitul de marfuri pentru a realiza incasari in valuta sub forma tarifelor pentru folosirea cailor ferate, taxe pentru utilizarea drumurilor publice etc. Se au, totodata, in vedere anumite avantaje indirecte, care nu au caracter fiscal, decurgand din utilizarea retelei hoteliere, vanzari de bunuri catre straini, activitati de antrepozitare, activitati desfasurate in zone libere etc.

Taxele vamale de import sunt cele mai raspandite si se platesc de importator, in momentul in care marfurile trec frontiera tarii importatoare. In raport de obiectivul urmarit, ele pot sa aiba caracter fiscal sau protectionist.

Taxele vamale cu caracter fiscal pur sunt cele care vizeaza marfuri din import care nu sunt realizate si in tara importatoare, deci nu poate fi vorba de a proteja productia nationala.

Cel mai adesea, insa, pe langa rolul lor financiar, taxele vamale au un important rol economic (protectionist).

In raport cu gradul de protectie a pietei nationale, taxele vamale sunt :

liberale, in care nivelul pretului extern al unui produs se va majora cu o taxa care sa permita insa ca pretul intern al produsului importat sa fie totusi mai mic decat pretul de productie intern al produsului respectiv ;

egalizatoare, in care taxa vamala va determina un pret unic pentru produsele importate si cele de productie interna ;

restrictive, in care taxa vamala va determina ca nivelul pretului intern al produsului importat sa fie mai mare decat pretul unui produs similar de productie interna ;

prohibitive, in care taxa vamala determina cresterea exagerata a pretului intern al produsului importat, incat prezenta sa pe un anumit teritoriu vamal devine lipsita de interes.

Fiind incluse in pretul marfurilor importate, taxele vamale se suporta, ca si taxele de consumatie, de consumatorul final.

Spre deosebire de alte taxe si impozite, instituite ca forme de prelevare a unei parti din venitul national la bugetul de stat, taxele vamale nu pot fi tratate doar ca simple venituri fiscale. Stabilirea si aplicarea acestora pot influenta fie relatiile economiei nationale, pot reprezenta ori nu bariere in fata liberei circulatii a marfurilor si persoanelor etc. Toate acestea solicita analiza atenta a functiilor taxelor vamale, deci a scopului instituirii lor si a principiilor care stau la baza politicii vamale a unui stat.

Functiile taxelor vamale:

Taxele vamale sunt instituite in primul rand cu scopul de a contribui la formarea veniturilor statului. Resursele bugetare provenite din taxele vamale pot fi mai mari sau mai mici, de la o perioada la alta, in functie de necesitatile concrete ale bugetului ori de politica vamala promovata de stat in raporturile cu tertii sau cu agentii economici importatori.

Taxele vamale reprezinta un instrument de coordonare statala a activitatii de comert exterior. Aceasta este, poate, cea mai importanta functie, intrucat prin intermediul resorturilor de politica vamala pot fi incurajate anumite importuri, descurajate altele, se favorizeaza exportul, se pot promova sau nu relatiile comerciale cu anumite piete (nationale sau regionale), pot fi protejate anumite activitati ale agentilor economici interni impotriva concurentei partenerilor din exterior, de natura sa impiedice dezvoltarea unui sector al productiei.

Taxele vamale pot reprezenta un instrument de negociere politica in relatiile internationale. Astfel, se pot obtine avantaje de ordin politic din partea unui stat in schimbul unor masuri de liberalizare a comertului cu statul respectiv prin intermediul tarifului vamal.

Procesul de reforma declansat in tara noastra dupa decembrie 1989 menit sa faciliteze tranzitia catre economia de piata a inclus si revizuirea reglementarilor in domeniul politicii comerciale si creearea unui nou cadru legislativ in domeniul vamal .

2. Sfera de aplicare si platitorii taxelor vamale

In calitate de platitori ai taxelor vamale apar agentii economici persoane juridice si persoane fizice, romane si straine, care introduc sau scot din tara bunuri ce intra sub incidenta codului vamal.

Sfera de aplicare a taxelor vamale este influentata de regimul vamal stabilit de autoritatea vamala la introducerea sau scoaterea din tara a marfurilor prezentate in vama.

Regimul vamal cuprinde totalitatea normelor ce se aplica in cadrul procedurii de vamuire, in functie de scopul operatiunii comerciale si de destinatia marfii. Regimurile vamale sunt definitive sau suspensive.

Din categoria regimurilor vamale definitive fac parte: importul, exportul, introducerea si scoaterea din tara de bunuri apartinand calatorilor sau altor persoane fizice, necomercianti.

Regimurile vamale suspensive sunt: tranzitul, antrepozitul, perfectionarea activa, transformarea sub control vamal, admiterea temporara si perfectionarea pasiva a marfurilor. Aceste regimuri se acorda numai de autoritatea vamala prin eliberarea unei autorizatii care precizeaza conditiile de derulare a regimului.

Marfurile destinate a fi plasate sub regim vamal fac obiectul unei declaratii vamale corespunzatoare acelui regim, care se depune la biroul sau punctul vamal impreuna cu documentele prevazute de reglementarile vamale, in vederea acceptarii regimului vamal solicitat.

Avand in vedere interesul pentru dezvoltarea exportului, tara noastra aplica numai taxe vamale de import.

Importul consta in intrarea in tara a marfurilor straine si introducerea acestora in circuitul economic. La importul marfurilor, autoritatea vamala realizeaza procedura de vamuire si de incasare a datoriei vamale aferente drepturilor de import (taxe vamale, TVA, accize si orice alte sume care se cuvin statului).

Fac obiectul taxelor vamale bunurile, marfurile, prestarile de servicii etc. importate, cu exceptia celor pentru care legea prevede in mod expres exceptari, scutiri, reduceri sau suspendari de la plata taxelor vamale.

Astfel sunt exceptate de la plata taxelor vamale de import produsele de pescuit maritim si oceanic si alte produse extrase din marea teritoriala a unei terte tari de navele inmatriculate in Romania si care navigheaza sub pavilion romanesc. Acelasi regim de exceptare il au si produsele obtinute la bordul navelor fabrica ce indeplinesc conditiile de mai sus.

Prin exceptie, se acorda scutiri de taxe vamale pentru importul urmatoarelor categorii de bunuri :

ajutoare si donatii cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic primite de organizatii si asociatii non-profit, ministere si alte organe ale administratiei publice, sindicate, partide politice, organizatii de cult, fundatii, asociatii sau cluburi sportive, unitati de invatamant;

Nu beneficiaza de regimul de scutire autovehiculele, altele decat ambulantele ori autovehiculele destinate mentinerii si restabilirii ordinii publice, primite din import sub forma de ajutoare si donatii.

bunurile straine care devin, potrivit legii, proprietatea statului ;

mostrele fara valoare comerciala, materialele de publicitate, de reclama, documentare ;

alte bunuri prevazute in legi sau hotarari ale guvernului.

Pentru ca aceste bunuri sa beneficieze de scutire de taxe vamale, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa fie trimise de expeditor catre destinatar fara nici un fel de obligatii de plata ;

sa nu faca obiectul unor comercializari ulterioare;

sa nu fie utilizate pentru prestatii catre terti aducatoare de venituri;

sa fie cuprinse in patrimoniul persoanei juridice si inregistrate in evidenta contabila proprie ;

sa fie utilizate numai in scopurile pentru care au fost importate.

De asemenea, este scutit de taxe vamale importul urmatoarelor categorii de bunuri :

a) bunuri de origine romana ;

b) bunuri reparate in strainatate sau bunurile care la inlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ, returnate partenerilor externi in perioada de garantie ;

c) bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate ;

d) bunurile de import, destinate a fi utilizate de asociatii familiale si unitati din sectorul mestesugaresc, agricol si al industriei mici, in cadrul unor programe si actiuni de ajutoare si dezvoltare a activitatilor finantate de guvernele straine in baza unor acorduri sau tratate incheiate cu Romania.

Totodata, trebuie aratat ca sunt scutite de la plata drepturilor de import bunurile importate prin serviciile postale si in regim de curierat rapid de catre persoanele juridice cu o valoare totala pe trimitere a echivalentului in lei de pana la 12 euro inclusiv.

Beneficiaza de reduceri sau exceptari de la plata taxelor vamale pe baza de reciprocitate, bunurile introduse in tara pentru dotarea si intretinerea reprezentantelor firmelor comerciale si ale organizatiilor economice straine care functioneaza legal in Romania.

In cazuri temeinic justificate, Guvernul poate aproba exceptari sau reduceri cu caracter temporar, de la plata taxelor vamale pentru unele categorii de marfuri, cu indicarea precisa a codului tarifar al acestora si fara discriminari fata de importatorii sau beneficiarii lor.

In ceea ce priveste suspendarea platii taxelor vamale ea intervine in cazul marfurilor pentru care au fost stabilite regimuri vamale suspensive, care sunt operatiuni de import-export cu titlul temporar.

Pot fi plasate in regimurile vamale suspensive marfuri, indiferent de felul, cantitatea, originea, provenienta sau destinatia acestora. Exceptie fac acele marfuri care sunt suspuse unor interdictii sau restrictii din motive de ordine sau morala publica, de protectie a sanatatii si vietii persoanelor, animalelor sau vegetalelor, de protectie a mediului inconjurator, de ocrotire a valorilor nationale, artistice, istorice sau arheologice.

Regimul vamal suspensiv se acorda de autoritatea vamala, la cererea scrisa a titularului operatiunii comerciale, prin emiterea unei autorizatii prin care se fixeaza conditiile de derulare a regimului.

Odata cu declaratia vamala pentru marfurile supuse unui regim vamal suspensiv, titularul operatiunii este obligat sa depuna la biroul vamal si o garantie care sa asigure plata taxelor vamale si a altor drepturi de import ce ar putea fi datorate.

Astfel de regimuri vamale suspensive sunt:

a) Tranzitul vamal care consta in transportul marfurilor straine de la un birou vamal la alt birou vamal, fara ca acestea sa fie supuse drepturilor de import sau masurilor de politica comerciala. Marfurile nevamuite la intrarea in tara pot fi transportate in tranzit vamal pe teritoriul Romaniei sub supraveghere vamala si cu garantarea taxelor vamale.

b) Antrepozitul vamal prin care se intelege locul aprobat de autoritatea vamala aflat sub controlul acesteia, in care marfurile pot fi depozitate, fara obligatia de plata a datoriei vamale, pana la acordarea unui nou regim vamal.

c) Regimul de perfectionarea activa consta in suspendarea taxelor vamale, pe teritoriul Romaniei, la una sau mai multe operatiuni de transformare a:

marfurilor straine destinate a fi reexportate in afara teritoriului vamal Romaniei, sub forma de produse compensatoare, fara a face obiectul incasarii drepturilor de import sau al masurilor de politica comerciala (perfectionare activa cu suspendare) ;

marfurilor importate, introduse in circuitul economic, daca ele sunt exportate in afara teritoriului Romaniei sub forma de produse compensatoare. In acest din urma caz, regimul de perfectionare activa se efectueaza cu incasarea drepturilor de import si restituirea acestora la efectuarea exportului (perfectionare activa cu restituirea taxelor vamale).

d) Regimul de transformare sub control vamal permite folosirea pe teritoriul Romaniei, fara plata drepturilor de import si fara aplicarea de masuri de politica comerciala, de marfuri straine pentru a fi supuse unor operatiuni care le transforma felul sau starea initiala. Produsele rezultate, numite produse transformate, se introduc in circuitul economic, cu plata drepturilor de import.

e) Regimul de admitere temporara permite utilizarea pe teritoriul Romaniei, cu exonerarea totala sau partiala de drepturi de import si fara aplicarea masurilor de politica comerciala, a marfurilor destinate a fi reexportate in aceeasi stare, cu exceptia uzurii lor morale.

f) Regimul de perfectionare pasiva permite exportul temporar de marfuri romanesti in afara teritoriului tarii, in vederea supunerii acestora unor operatiuni de transformare sau de prelucrare si ulterior, a importului produselor astfel rezultate, cu exonerarea totala sau partiala de drepturi de import.

3. Baza de calcul a taxelor vamale si cotele de impunere

Determinarea sumelor datorate bugetului de stat cu titlul de taxe vamale presupune cunoasterea a doua elemente : baza de calcul a taxelor vamale si cotele de impunere.

Baza de calcul a taxelor vamale o reprezinta valoarea in vama a marfurilor importate. Acestea se determina si se declara de catre importatori, direct sau prin reprezentantii autorizati ai acestora, care sunt obligati sa depuna la biroul vamal, impreuna cu celelalte documente necesare vamuirii, o declaratie pentru valoarea in vama, insotita de facturi sau alte documente de plata a marfii si a cheltuielilor pe parcurs extern aferente acesteia.

Valoarea in vama se determina pornind de la pretul extern in valuta efectiv platit sau de platit, conform facturii externe la care se adauga, in masura in care au fost efectuate, dar nu au fost cuprinse in pretul marfii, urmatoarele:

a)    cheltuieli de transport al marfurilor importate pana la frontiera romana (portul sau locul de import care se afla la frontiera) ;

b)   cheltuieli de incarcare, de descarcare si de manipulare, conexe transportului marfurilor importate, aferente parcursului extern ;

c)    costul asigurarii pe parcursul extern.

Deci, valoarea in vama reprezinta pretul platit efectiv sau de platit in moneda de facturare, respectiv plata totala efectuata de catre cumparator vanzatorului pentru marfurile importate, care fac obiectul unor tranzactii comerciale.

Transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb stabilit si comunicat de BNR, in fiecare zi de Joi. Acest curs se utilizeaza pentru toata durata saptamanii urmatoare, pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei saptamani.

In situatia in care determinarea definitiva a valorii in vama nu se poate efectua imediat, importatorul are dreptul de a ridica marfurile din vama, la cerere, cu conditia sa constituie o garantie baneasca sau bancara, acceptata de autoritatea vamala. Daca in termen de 30 de zile de la ridicarea marfii, importatorul nu prezinta documente concludente privind determinarea valorii in vama, autoritatea vamala procedeaza la executarea garantiei, operatiunea de vamuire fiind considerata incheiata.

In privinta cotelor de impunere, ele sunt prevazute in tariful vamal de import al Romaniei. Acesta este un tabel care cuprinde nomenclatura combinata a marfurilor, taxele vamale exprimate in procente, precum si cele rezultate din aplicarea masurilor tarifare preferentiale prevazute in reglementarile legale.

Cotele de impunere sunt asadar prevazute in tariful vamal de import al Romaniei si sunt exprimate in procente (diferentiate pe marfuri sau grupe de marfuri care fac obiectul taxarii : marfuri agroalimentare, industriale, produse finite, materii prime) aplicabile la baza de calcul exprimata in lei.

Tariful vamal este cel in vigoare la data inregistrarii declaratiei pentru stabilirea valorii in vama. Cotele cele mai frecvente sunt cuprinse intre 10-30%. In general, taxele vamale de import pentru produsele finite sunt mai mari decat cele pentru materii prime si semifabricate.

La propunerea justificata a Ministerului Industriei si Comertului, Ministerul Finantelor poate stabili suprataxe vamale de import cu caracter temporar, in cazurile in care importurile de marfuri pot prejudicia grav productia interna. Suprataxa vamala se calculeaza la valoarea in vama a bunurilor si se adauga la taxa datorata pentru aceste bunuri.

In cazul marfurilor plasate sub regim de admitere temporara cu exonerarea partiala de la plata taxelor vamale, cuantumul taxelor vamale reprezinta 3% din suma care se datora daca marfurile ar fi fost importate.

Marfurile si bunurile pentru care nu sunt indeplinite conditiile de vamuire la import se pastreaza in depozitele comisionarilor in vama la dispozitia titularilor timp de 120 de zile. Daca nu sunt ridicate din vama in acest interval de timp ele se valorifica de catre organele vamale, in care scop biroul vamal declara bilunar organelor financiare locale marfurile ce urmeaza a fi valorificate iar acestea au obligatia sa le preia in termen de 30 de zile si sa le valorifice.

4. Formarea si stingerea obligatiei vamale.

In cazul marfurilor importate pentru care legea prevede drepturi de import, precum si in cazul plasarii marfurilor intr-un regim de admitere temporara cu exonerarea partiala de drepturi de import, datoria vamala ia nastere in momentul inregistrarii declaratiei vamale.

Debitorul datoriei vamale este considerat titularul declaratiei vamale acceptate si inregistrate de autoritatea vamala.

Datoria vamala ia nastere si in urmatoarele cazuri:

neexecutarea unei obligatii care rezulta din pastrarea marfurilor in depozit temporar necesar, pentru care se datoreaza drepturi de import;

neindeplinirea uneia dintre conditiile stabilite prin regimul vamal sub care au fost plasate;

utilizarea marfurilor in alte scopuri decat cele stabilite pentru a beneficia de scutiri, exceptari sau reduceri de taxe vamale.

Cuantumul drepturilor import se stabileste pe baza elementelor de taxare din momentul nasterii datoriei vamale.

Pentru asigurarea platii datoriei vamale, autoritatea vamala are dreptul sa ceara constituirea unei garantii vamale. Garantia (vamala) se depune de catre debitorul vamal sau cu acordul autoritatii vamale, de catre o terta persoana.

Garantia poate fi constituita printr-un depozit banesc sau printr-o scrisoare de garantie bancara, emisa de o banca agreata de autoritatea vamala. Garantia se realizeaza prin depunerea sumei in lei sau prin remiterea unor instrumente de decontare si titluri de valoare, acceptate de autoritatea vamala.

Cuantumul garantiei reprezinta suma exacta a datoriei vamale, in cazul in care aceasta poate fi determinata in momentul in care este data garantia, iar in cazul in care acest cuantum nu poate fi determinat, se ia in considerare suma cea mai ridicata a datoriei vamale ce ar rezulta din operatiunea de vamuire. Se pot constitui si garantii globale, din care sa se asigure plata mai multor datorii vamale.

In cazul in care se face plata datoriei vamale din aceasta garantie depusa, iar dupa efectuarea platii mai raman sume disponibile, ele pot fi restituite debitorului vamal sau se pot folosi la achitarea altor drepturi vamale din operatiuni de vamuire.

Stingerea datoriei vamale se poate realiza prin:

plata sau achitarea acesteia ;

renuntarea la incasare, atunci cand se constata ca este nedatorata ;

anularea, ca o conscinta a anularii declaratiei vamale ;

implinirea termenului de prescriptie extinctiva;

insolvabilitatea debitorului, constatata pe cale judecatoreasca ;

confiscarea definitiva a marfurilor ;

distrugerea marfurilor din dispozitia autoritatii vamale sau abandonarea acestora in favoarea statului, inainte de acordarea liberului de vama;

distrugerea sau pierderea marfurilor, datorita fortei majore sau cazului fortuit, inainte de acordarea liberului de vama;

scaderea cantitativa a marfurilor, datorita unor factori naturali, pentru partea corespunzatoare procentului de scadere, numai daca aceasta s-a produs inainte de acordarea liberului de vama.

Datoria vamala se achita inainte de acordarea liberului de vama, in cazul regimurilor vamale definitive, precum si in cazul cand regimul vamal suspensiv se incheie in termen. Dupa ce datoria vamala a fost achitata, debitorul vamal poate solicita restituirea garantiei disponibile sau poate sa consimta ca aceasta sa fie folosita la alta operatiune de vamuire. Pentru regimul vamal suspensiv care nu se incheie la termen, datoria vamala devine exigibila si se stinge prin executarea de catre autoritatea vamala a garantiei constituite.

Plata taxelor vamale se face de catre importator sau de catre comisionarul in vama in contul unitatii care a efectuat vamuirea, prin folosirea formelor si instrumentelor de decontare care asigura cu anticipatie sumele necesare efectuarii platilor. Plata taxelor vamale constituie, de altfel, conditia obilgatorie pentru acordarea liberului de vama la import.

Termenul de prescriptie a dreptului de a cere plata taxelor vamale este de 5 ani si curge de la data acceptarii si inregistrarii declaratiei vamale de import.