Cambia - instrument de plata si de creditare

Cambia - instrument de plata si de creditare

1. Cambia - notiuni generale

2. Obligatiile cambiale

3. Biletul la ordin

1. Cambia - notiuni generale

a) definitie si trasaturi;

b) rolul cambiei;

c) formele cambiei: trata, elemente, operatiuni, biletul la ordin.

a) Definitie si trasaturi.

Cambia = un instrument de plata care exprima obligatia asumata de un debitor de a plati la scadenta o suma determinata in favoarea unu beneficiar.

Trasaturile cambiei

transferabilitatea = ea poate fi transmisa de la o persoana la alta ceea ce inseamna ca

obligatia platitorului ramane valabila in timp ce creditorul se schimba pe masura ce cambia trece din diferite motive de la un posesor la altul;

Transferul de creante de la o persoana la alta, de la un creditor la altul (are caracter oneros) se realizeaza pe baza interesului nemijlocit al fiecarei parti implicate in contract.

negociabilitatea = noul creditor accepta cambia platind sau rambursand o anumita valoare

a acesteia la data consimtamantului; Deci pentru cambia negociata se practica un anumit pret acceptat de cei doi contractanti.

cesiunea creantelor = reprezinta actul prin care un creditor transfera altei persoane

drepturile de creanta, fie in mod gratuit, fie cu titlu oneros;

raspunderea solidara a persoanelor implicate in circuitul cambial = persoanele implicate in

calitate de beneficiari, raspund solidar privind plata la scadenta a datoriilor pe care le genereaza circuitul cambial.

b) Rolul cambiei.

Lipsa de lichiditate impune utilizarea acestui instrument de plata pentru inlocuirea

monedei efective din circuitul monetar.

Utilizand si acceptand cambia ca mijloc de plata, agentii economici pot pe baza propriilor lor inscrisuri sa inlocuiasca intr-un moment al schimbului lipsa de lichiditati.

Transferabilitatea cambiei, posibilitatea utilizarii sale ca mijloc de plata pe termenul

transferului, acest instrument conduce la utilizarea aceleiasi cambii ca mijloc de plata in mai multe cazuri succesive. Acest caracter are ca efect sporit eficienta utilizarii sale ca mijloc de plata. Prin aceasta, cambia reprezinta un instrument de promovare a comertului intern si international.

Cambia are rol si de instrument de credit - ea exprima o relatie de credit (o relatie intre

debitor si un creditor).

Platitorul desemnat in cambie se obliga sa plateasca suma inscrisa la un anumit termen (scadenta). Acest fapt reprezinta o amanare a platii.

In unele situatii procesul cambial se inchide odata cu plata cambiei la scadenta. In alte cazuri el poate continua avand loc numeroase transferuri ale cambiei de la un creditor la altul, ca urmare a utilizarii sale succesive ca mijloc de plata.

Trecerea creantelor la un nou creditor reprezinta de fapt plasarea capitalului disponibil al acestuia.

Concluzie

Transferurile succesive sunt determinate de interesele participantilor la circuitul cambial, respectiv la valorificarea capitalurilor monetare dispuse in economie, operatiune in care un rol important revine intermediarilor financiari.

c) Formele cambiei:

Trata = forma predominanta a cambiei si utilizata cu prioritate ca instrument de plata si credit pentru operatiunile comerciale.

Participantii initiali la circuitul platii sunt:

tragatorul = are semnificatia celui ce se obliga (el da ordin sa se plateasca);

trasul = este obligat sa plateasca (prin aceasta dispozitie data de tragator) o suma de bani

in favoarea unei terte persoane -beneficiar;

beneficiarul = sunt situatii in care poate fi chiar tragatorul.

Elementele cambiei (obligatorii)

denumirea de cambie = lipsa denumirii duce la nulitatea ei;

ordinul neconditionat de a plati la scadenta = o suma determinata;

Obligatia cuprinsa in cambie nu poate fi afectata nici in conditii de suspendare a obligatiilor, nici de cea de anulare.

numele trasului (platitorului);

scadenta = stabilirea termenului de plata la emiterea cambiei este obligatoriu. Daca nu este

prevazuta scadenta se considera la vedere, adica se plateste la cererea beneficiarului, si la termenul convenit intre parti.

locul unde se face plata = daca nu este prezentat un anumit loc atunci este domiciliul

trasului;

numele beneficiarului

data si locul emiterii cambiei = se concretizeaza data la care se calculeaza dobanda ce se

datoreaza de partile implicate;

Asigura de asemenea constatarea capacitatii legale a semnaturilor si permite determinarea valabilitatii drepturilor care decurg din acest instrument.

semnatura tragatorului

alte elemente obligatorii in functie de natura cambiei: financiara, comerciala, cu garantii

nesuficiente, bancabile, nebancabile, etc.

Elementele facultative

Q - in anumite situatii se poate trece pe cambie si rata dobanzii. Acest element este necesar si valabil numai cambiei cu scadenta la vedere;

Q - domicilierea cambiei - tragatorul poate stabili domicilierea cambiei in momentul in care o intocmeste, iar trasul poate actiona in acest sens in momentul acceptarii;

Q - in cambie se poate inscrie si participarea unui mandatar care sa efectueze incasarea cambiei in calitate de imputernicit al beneficiarului de drepturi;

Q - cambiile in alb - cuprind numai semnatura tragatorului si numai o parte din mentiunile obligatorii.

2. Operatiunile cambiale

1. Operatiunea de gir - este operatiunea prin care posesorul titlului numit girant transfera unei alte persoane numita giratar toate drepturile pe care le genereaza acest instrument.

El presupune 3 elemente semnatura girantului;

numele giratarului;

data girarii.

Are urmatoarele caracteristici:

a)      girul este neconditionat;

b)      transferul prin gir priveste intreaga suma incasata pe cambie. Girul partial se considera

nul.

Efectele operatiunii de gir asupra procesului cambial → prin gir se transfera toate drepturile ce decurg din cambie. El insa nu implica si raporturile materiale care au dat nastere initial cambiei. Deci ceea ce se transmite este doar dreptul de a incasa o suma de bani la o anumita data.

Cambia devine autonoma de conditiile economice care au generat-o; se manifesta ca un instrument independent, acceptat ca atare de catre toti cei care sunt si vor fi implicati in circuitul ei.

Girantul ramane obligat fata de giratar sau fata de posesorul cambiei la momentul platii, de a da suma prevazuta daca debitorul initial, respectiv trasul nu poate face plata respectiva. Se naste deci o raspundere solidara care sporeste credibilitatea cambiei si implicit sfera ei de atractie.

Fiecare nou semnatar va aduce prin implicarea sa directa in circuitul cambial o noua garantie. Aceasta garantie este reprezentata de marimea resurselor sale financiare, respectiv de capacitatea sa de plata.

Cu cat transferul cambiei prin gir este mai intens cu atat posibilitatea de a recupera sumele inscrise in cambie sunt mai mari.

2. Operatiunea de scontare → scontarea este operatiunea prin care cambia este vanduta bancii.

Beneficiarul cambiei - nevoit sa obtina mijloc de plata initiaza aceasta operatiune, respectiv vinde cambia bancii sau o poate gaja pentru a obtine de la o banca credit.

In cazul in care banca o accepta inseamna ca o preia la valoarea ei actuala.

Valoarea actuala = Valoarea nominala a cambiei - scontul.

Scontul = reprezinta dobanda bancii pe o perioada de la o scadenta la alta.

Caracteristici ale scontului:

a)      scontarea - este operatiunea de credit pe termen scurt prin care bancile comerciale (in

calitatea lor de intermediar financiar) plaseaza resursele pe care le mobilizeaza, respectiv capitalurile monetare disponibile in economie;

b)      la nivelul lor bancile comerciale isi pot procura resursele pe baza cambiilor detinute avand

de data aceasta, calitatea de beneficiar.

Pentru aceasta ele se adreseaza altor banci (de scont) sau direct Bancii Centrale.

Concret banca comerciala revinde o parte (in totalitate) din cambiile lor aflate in portofoliu Bancii Centrale.

Prin aceasta operatiune - numita operatiune de rescontare - ele primesc imprumuturi de la Banca Centrala, isi sporesc resursele si deci capacitatea de a distribui credite clientilor sai.

Cambiile care nu prezinta suficiente garantii nu sunt admise la rescontare.

3. Operatiunea de acceptare a cambiei - este actul prin care trasul se obliga in scris sa plateasca la scadenta suma aratata in cambie.

Acceptarea intervine ca un moment in care, pe de o parte, trasul accepta plata in principiu si consimte sa o efectueze la termenul stabilit (asa cum este scris in cambie), iar pe de alta parte, da asigurare beneficiarului cambiei cu privire la cunoasterea si consimtamantul acestei obligatii de catre tras.

Semnatarii cambiei, tragatorul si girantii stabilesc de fapt regimul acceptarii.

Astfel, tragatorul sau girantii stabilesc in cambie termenul de acceptare si obligativitatea acestei actiuni. Acceptarea devine astfel obligatorie.

Dar tragatorul si girantii pot interzice prezentarea la acceptare.

Acceptarea este hotaratoare in cazurile in care cambia are stabilita scadenta la un anumit timp de la vedere.

Prin acceptare se precizeaza astfel momentul vederii si se da posibilitatea celor implicati in cambie sa se orienteze cu privire la conditia reala a cambiei.

Termenul stabilit de lege pentru prezentarea la acceptare este de maxim 1 an. In cazul in care beneficiarul nu face aceasta operatiune timp de 1 an, trasul este eliberat de raspundere.

Se poate spune ca aceasta reprezentare, in termen, la acceptare este un mijloc de a-l ierta pe tras de datoria respectiva.

Formularea mentiunii de acceptare trebuie scrisa pe cambie fie pe fata, fie pe verso.

Cand mentiunea se face pe fata, este suficienta semnatura trasului. Cand mentiunea se face pe verso trebuie sa se exprime obligatia certa a trasului prin una din formulele (acceptat, voi plati, voi onora) urmata de semnatura.

Datarea acceptarii este necesara pentru a se dovedi inscrierea in cadrul termenului de acceptare.

Datarea acceptarii este deosebit de necesara, atunci cand cambia are scadenta la un anumit timp de la vedere. Prin data acceptarii se stabileste indirect scadenta. Acceptarea are ca efect consolidarea pozitiei trasului ca obligat principal in cambie.

4. Operatiunea de aval. Garantia bancara

Avalul - este garantia personala prin care o persoana denumita avalist garanteaza efectuarea platii de persoanele obligate in cambie.

In principiu raporturile dintre avalist (cel care garanteaza) si avalizat (cel care este garantat) nu decurg din cambie, ci sunt raporturi personale, si prin urmare toata lumea este interesata sa pastreze discretie.

De cele mai multe ori avalurile se acorda de catre banci pe cale oneroasa, prin plata unui comision.

Avalul poate fi dat si de alte persoane implicate in cambie, cu sublinierea ca nu pot da aval nici tragatorul, nici acceptantul cambiei, trasul.

Prin natura sa, avalul are un caracter strict personal, fiind legat numai de persoana avalizata. In mod real, disparitia persoanei avalizate, determina incetarea valabilitatii avalului.

De aceea avalistul trebuie sa nominalizeze cu precizie persoana pe care o garanteaza. In lipsa acestei mentiuni se considera ca aceasta garantie este valabila pentru tragator.

Avalul poate fi integral sau partial, situatie in care se delimiteaza cu precizie obligatia asumata de avalist. Avalistul poate fi la randul sau garantat prin aval. Apare astfel situatia de co-avalist ceea ce inseamna co-debitor angajat in raspunderea cambiala.

La randul sau, avalistul se poate adresa prin actiune de regres catre toti participantii la cambie, sau numai la unul din ei, pentru a-si recupera sumele angajate.

Prin natura sa, avalul a dat o larga posibilitate de includere a bancilor in procesul cambial, care au inceput sa aiba un rol tot mai puternic in derularea comertului intern si international.

Vanzarea marfurilor pe credit intre partenerii aflati la distante mari creeaza dificultati in legatura cu informatiile exacte privind potentialul economic si capacitatea de plata a partilor, in special a cumparatorului.

In asemenea cazuri s-a simtit nevoia unui mijlocitor garant. Un asemenea rol l-au asumat bancile care acorda pe scara larga garantie bancara, in principal sub forma avalului. Acordand avalul bancile percep sume considerate de unii relativ ridicate. De fapt lucrurile nu stau chiar asa. Alaturi de comision, care inseamna remunerarea bancii pentru serviciul efectuat, bancile incaseaza o prima de acoperire a riscului neplatii.

5. Operatiuni de scadenta si plata cambiei.

Scadenta trebuie sa fie certa,  sa rezulte cu precizie din text, unica, posibila.

Practica cunoaste multiple feluri de formulare a scadentei:

la vedere - are semnificatia la intalnirea celor doua parti, iar pentru beneficiar, are

intelesul de prezentare (termenul stabilit de lege pentru incasarea cambiei este de 1 an);

la un anumit timp de la vedere - este stabilita de tragator, dar girantii ulteriori au calitatea

de a modifica perioada de timp, fie in sensul departarii scadentei, fie in sensul apropierii sale;

la termen (la un anumit timp de la emitere) - poate fi precizata printr-un numar de zile,

saptamani, luni sau chiar ani;

la o data fixa - se prevad elementele componente: ziua / luna / anul.

Plata cambiei - este exigibila la scadenta.

Daca trasul plateste cu anticipatie, el o plateste pe contul sau.

Plata se face fie prin compensare, fie prin varsarea sumelor in contul beneficiarului.

In vederea efectuarii platii trasul are dreptul sa verifice identitatea posesorului cambiei si sa verifice succesiunea girantilor.

Trasul care plateste cambia la scadenta este eliberat de obligatia din cambie.

Momentul legal de plata este una din urmatoarele doua zile lucratoare, ulterioare scadentei.

Confirmarea platii are loc obligatoriu prin mentiunea de "achitat" pe care o face posesorul cambiei si o semneaza. Cambia este restituita trasului (suma de plata poate fi exprimata si in valuta).

Recuperarea prin exceptie a cambiei

Circuitul cambial firesc pe care l-am descris pana in prezent poate fi incheiat fortat daca intervine opozitia trasului prin neacceptare sau prin neplata.

In aceste cazuri posesorul cambiei pentru a validiza recuperarea valorilor angajate trebuie sa parcurga anumite etape:

sa obtina contestarea neplatii prin protest;

sa se adreseze prin actiune directa asupra obligatilor principali din cambie;

sa se adreseze prin actiune de regres celorlalti obligati din cambie;

sa procedeze la executare silita.

Protestul - este constatarea printr-un act autentic al rezultatului negativ al prezentarii cambiei la acceptare sau plata.

Actul de protest cuprinde urmatoarele mentiuni:

data (ziua, luna, anul, ora);

numele persoanei care a cerut protestul;

numele persoanei impotriva careia s-a intocmit protestul;

locul unde se intocmeste protestul;

transcrierea cambiei (daca protestul nu se intocmeste pe cambie);

modul de intampinare a somatiei de plata;

semnatura executorului judecatoresc.

Actul de protest se inregistreaza in registrul special de la judecatorie. Judecatoria saptamanal remite tabele informative Camerelor de Comert.

Actiunea cambiala de regres - este declansata de purtatorul cambiei impotriva celor obligati sau avalistilor (cei care au avalizat).

Actiunea de regres este conditionata de:

depunerile in termen de oportunitate;

constatarea refuzului de plata sau a situatiilor de indreptatire.

Termenele de deschidere a actiunii de regres depind de faptele care le genereaza:

refuzul de acceptare;

refuzul sau incapacitatea de plata;

falimentul trasului;

falimentul tragatorului unei cambii care nu a fost acceptata.

In conditiile regresului, obligatului ii revine sarcina de plata pentru:

suma prevazuta in cambie;

dobanda cuvenita de la scadenta pana la incasare;

cheltuielile de protest.

Executarea silita cambiala - alternativa a infaptuirii recuperarii valorii cambiei

alta decat actiunile in justitie studiate pana acum.

Cambia prin lege, are valoare de titlu executoriu si aceasta calitate se refera la:

suma prevazuta in cambie;

dobanzile si cheltuielile de protest aferente * executarea silita cambiala este preferata de

banci.

3.Biletul la ordin

- reprezinta instrumentul prin care emitentul se angajeaza sa plateasca la un anumit termen o suma determinata de bani in favoarea beneficiarului sau celui care-l detine.

Spre deosebire de o trata, care presupune existenta a cel putin trei persoane, biletul la ordin, in calitate de instrument de credit comercial, pune in legatura doar doua persoane: emitentul (debitorul) si beneficiarul ( creditorul).

Biletul la ordin este emis la cererea creditorului ca o recunoastere a datoriei debitorului.

In calitate de beneficiar, creditorul are mai multe posibilitati de a-si exercita drepturile ce decurg din continutul biletului la ordin si anume:

a)      daca scadenta este la un anumit timp de la vedere, prezinta biletul la ordin emitentului

pentru avizare deoarece dupa aceasta procedura decurge termenul de scadenta;

b)      prezinta trasului biletul la ordin;

c)      gireaza biletul la ordin in favoarea unei alte persoane inscriind pe verso-ul biletului la

ordin urmatoarele date: numele girantului, numele giratarului, data girarii, semnatura girantului;

d)      sconteaza la banca biletul al ordin inainte de scadenta si primeste suma inscrisa, mai putin

comisionul bancii pentru astfel de operatiuni.

Principalele elemente obligatorii pe care trebuie sa le contina biletul la ordin sunt:

data si locul emiterii;

numele emitentului;

denumirea bancii si numarul de cont al emitentului;

scadenta si locul de plata;

suma de plata;

numele beneficiarului;

numele si semnatura avalistului;

felul biletului la ordin.

Biletul la ordin - reprezinta o promisiune de plata: " voi plati in schimbul acestui bilet la ordin suma de ..".