Controlul bugetar

Controlul bugetar

Executia bugetara se infaptuieste de catre executiv sub controlul unor organe imputernicite in acest sens.

Formele controlului bugetar se pot clasifica in functie de natura organelor imputernicite de control si in functie de momentul de exercitare a controlului astfel:

Figura nr.3.3.

Controlul politic este exercitat de catre Parlament cu prilejul examinarii si aprobarii proiectului bugetului si a contului de executie bugetara, precum si pe parcursul executiei bugetului aprobat.

Guvernul are obligatia de a prezenta periodic Parlamentului rapoarte cu privire la executia bugetului, iar acesta prin comisiile sale permanente sau prin comisii special constituite de ancheta, poate efectua actiuni de control si poate audia membrii Guvernului sau alte persoane care administreaza sau gestioneaza fonduri publice.

Prin controlul politic se urmareste, in principal, respectarea de catre executiv a prevederilor autorizatiei parlamentare in materie de buget si a modului in care au fost gestionate fondurile bugetare.

Controlul jurisdictional este efectuat de un organism specializat, denumit Camera sau Curte de Conturi care are ca principala sarcina controlul complet al executiei bugetului. In acest sens se pronunta asupra legalitatii actelor justificative si da anual descarcarea de gestiune pentru conturile contabile, atunci cand acestea sunt gasite in ordine. Neregulile constate se prezinta prin rapoarte sefului statului si Parlamentului.

Controlul administrativ se refera, pe de o parte, la controlul exercitat de organele specializate ale Ministerului Finantelor, iar pe de alta parte, la controlul ierarhic exercitat de catre ordonatorii principali de credite asupra modului cum sunt consumate creditele bugetare de catre subordonatii acestora.

Controlul preventiv se exercita inainte de efectuarea operatiilor de executie ale veniturilor si cheltuielilor bugetare si este cea mai eficienta forma a controlului bugetar, deoarece poate opri operatiile nelegale, neoportune sau neeficiente.

Controlul concomitent, efectuat in momentul platii marfurilor achizitionate sau a serviciilor prestate, are o valoare limitata, deoarece se concentreaza asupra legalitatii platii. Cheltuiala deja angajata, prin contractele incheiate, chiar daca este neoportuna sau neeficienta, plata nu poate fi oprita, daca este legal datorata.

Controlul posterior (ulterior sau postoperativ) urmareste identificarea cazurilor de nerespectare a legilor, a neregulilor in executia bugetului, stabilirea persoanelor vinovate si sanctionarea acestora, recuperarea prejudiciilor aduse statului si prevenirea producerii in viitor a abaterilor de natura celor constatate.

Trebuie subliniat faptul ca organizarea si exercitarea controlului bugetar prezinta particularitati de la o tara la alta, atat datorita dezvoltarii teoriei despre finantele publice, cat si evolutiei istorice a raportului dintre puterea executiva si cea legislativa din fiecare tara.

In Romania, controlul politic se executa de catre Parlament, controlul jurisdictional se realizeaza de catre Curtea de Conturi, iar controlul administrativ se efectueaza de catre Ministerul Finantelor Publice si celelalte ministere (agentii guvernamentale) si organe centrale.

Ministerul Finantelor Publice exercita, in numele statului, controlul in intreaga economie asupra administrarii si utilizarii fondurilor de la buget, a realizarii veniturilor bugetare, precum si pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale.

Organele specializate de control ale Ministerului Finantelor Publice sunt Agentia Nationala de Administrare Fiscala si Garda financiara, care la nivel judetean sunt reprezentate de Structuri de inspectie fiscala si Comisariate regionale ale Garzii financiare.

Controlul administrativ asupra legalitatii, oportunitatii si eficientei utilizarii fondurilor bugetare se exercita si la nivelul fiecarui minister si al celorlalte organe centrale si locale ale administratiei de stat, prin organe specializate ale acestora.

La nivelul Guvernului functioneaza un corp de control al primului-ministru, care poate desfasura actiuni de control, si in domeniul executiei bugetului.

In concluzie, pentru tara noastra, etapele procesului bugetar[1] pot fi schematizate astfel:

Figura nr.3.4.

Asa cum se observa, in fiecare din fazele procesului bugetar in Romania sunt implicate anumite institutii cu atributii in procesul bugetar, sintetizate astfel:

Figura nr.3.5.

In final, se constata ca modul de organizare si desfasurare a procesului bugetar in Romania este adaptat practicilor in materie din tarile cu economie de piata dezvoltata.