Impozitul pe cladiri

Impozitul pe cladiri

Impozitul pe cladiri este instituit asupra cladirilor aflate in proprietatea persoanelor fizice si juridice precum si asupra cladirilor proprietate publica si privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale, aflate in administrarea sau folosinta contribuabililor.

Prin cladire, in acceptiunea legii, se intelege orice constructie care serveste la adapostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalatii si alte asemenea.

Impozitul vizeaza deci cladirile de orice fel, situate in municipii, orase, comune, sate, indiferent de modul cum sunt folosite si de destinatia acestora.

Cad sub incidenta impozitului atat cladirile apartinand persoanelor juridice aflate in functiune cat si cele in rezerva sau in conservare, inclusiv cele a caror valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii.

In cazul in care o cladire se afla in proprietatea comuna a doua sau mai multe persoane, pot aparea urmatoarele situatii:

a) cladirea este proprietate comuna, dar fiecare dintre contribuabili au determinate cotele-parti din cladire, caz in care impozitul pe cladiri se datoreaza de fiecare contribuabil proportional cu partea din cladire corespunzatoare cotelor-parti respective;

b) cladirea este proprietate comuna, dar fara sa aiba stabilite cotele-parti din cladire pe fiecare contribuabil, caz in care impozitul pe cladiri se imparte la numarul de coproprietari, fiecare dintre acestia datorand in mod egal partea din impozit rezultata in urma impartirii.

Fac exceptie de la plata impozitului urmatoarele categorii de cladiri si constructii:

a) cladirile proprietate a statului, a unitatilor administrativ-teritoriale sau a oricaror institutii publice, cu exceptia incintelor care sunt folosite pentru activitati economice;

b) cladirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, precum si de folosinta acestora;

c) cladirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult, apartinand cultelor religioase recunoscute de lege;

d) cladirile institutiilor de invatamant preuniversitar si universitar, autorizate provizoriu sau acreditate;

De mentionat, faptul ca nu beneficiaza de scutirea de impozit incintele apartinand celor patru categorii de cladiri mentionate anterior, dar care sunt folosite pentru activitati economice.

e) cladirile unitatilor sanitare de interes national care nu au trecut in patrimoniul autoritatilor locale;

f) cladirile aflate in domeniul public si privat al statului si in administrarea Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat";

g) constructiile si amenajarile funerare din cimitire;

h) cladirile sau constructiile din parcuri industriale, stiintifice, tehnologice etc.

i) constructiile speciale, precum: sondele de titei, gaze, sare; platforme de foraj marin; centrale hidroelectrice, termoelectrice, nuclearo-electrice; cai de rulare; puturi de mina; baraje si constructii accesorii; poduri, viaducte, apeducte, tuneluri si altele.

Impozitul pe cladiri nu se datoreaza pentru cladirea unei persoane fizice in situatia in care:

cladirea este o locuinta noua realizata in conditiile legii;

- cladirea este realizata pe baza de credite.

Aceste scutiri se acorda pe baza de cerere, incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care persoanele beneficiare prezinta la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale originalul si copia actelor care le atesta aceasta calitate, respectiv contractul de construire a unei locuinte cu credit, contractul de vanzare-cumparare cu plata in rate a locuintei sau contractul de dobandire a locuintei, dupa caz, si procesul-verbal de predare-primire/preluare a locuintei in cauza, numai pentru o cladire.

In calitate de subiecti sau platitori ai impozitului pe cladiri apar de regula persoanele fizice sau juridice care au in proprietate cladirile respective. Pentru cladirile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale, concesionate, inchiriate, date in administrare ori in folosinta, dupa caz, impozitul pe cladiri reprezinta sarcina fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinta, dupa caz.

Baza de calcul a impozitului o reprezinta valoarea impozabila a cladirii care difera in functie de proprietarul cladirii care poate fi o persoana fizica sau juridica.

In cazul persoanelor fizice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei de impozitare la valoarea impozabila a cladirii.

Astfel, pentru cladirile apartinand persoanelor fizice (inclusiv celor asimilate) valoarea impozabila a cladirii se determina avandu-se in vedere suprafata construita desfasurata, normele de evaluare stabilite pe metru patrat si coeficientii de corectie pe ranguri de localitati si zone in cadrul acestora.

Suprafata construita desfasurata se determina insumand suprafetele sectiunilor tuturor nivelurilor, inclusiv subsoluri si mansarde, cu exceptia podurilor, treptelor si teraselor neacoperite.

Normele de evaluare pe metru patrat sunt diferentiate in raport de felul, destinatia si locul unde sunt situate cladirile, structura de rezistenta si materialele din care sunt construite, gradul de confort oferit de instalatiile de apa, canalizare, electrice, de incalzire cu care sunt sau nu echipate.

Valorile impozabile pe metru patrat se indexeaza anual prin hotarare a Guvernului, in luna aprilie a fiecarui an, pe baza ratei inflatiei prognozate pentru anul urmator, in cazul in care cresterea acesteia depaseste 5%.

In functie de perioada in care a fost realizata cladirea se acorda o anumita reducere a valorii impozabile (cu 15% pentru cladirile realizate inainte de 1950 si cu 5% pentru cele realizate in perioada 1951-1977).

Pentru cladirile structurate in blocuri cu mai mult de trei niveluri si opt apartamente acesti coeficienti se diminueaza cu 0,10.

Daca o persoana fizica are in proprietate doua sau mai multe cladiri utilizate ca locuinta, care nu sunt inchiriate unei alte persoane, impozitul pe cladiri se majoreaza dupa cum urmeaza:

a) cu 15% pentru prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;

b) cu 50% pentru cea de-a doua cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;

c) cu 75% pentru cea de-a treia cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;

d) cu 100% pentru cea de-a patra cladire si urmatoarele in afara celei de la adresa de domiciliu.

In cazul detinerii a doua sau mai multe cladiri in afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se determina in functie de ordinea in care proprietatile au fost dobandite, asa cum rezulta din documentele ce atesta calitatea de proprietar.

Persoanele fizice care au in proprietate doua sau mai multe cladiri utilizate ca locuinta, au obligatia sa depuna o declaratie speciala la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in raza carora isi au domiciliul, precum si la cele in raza carora sunt situate celelalte cladiri ale acestora.

Pentru cladirile apartinand persoanelor juridice baza de calcul a impozitului o constituie valoarea de inventar a cladirilor.

Valoarea de inventar a cladirii este valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu, inregistrata in contabilitatea proprietarului cladirii, conform prevederilor legale in vigoare. In legatura cu valoarea de inventar a unei cladiri se fac urmatoarele precizari:

- in cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii, valoarea impozabila se reduce cu 15%;

- pentru cladirile care au fost reevaluate conform prevederilor legale in vigoare, valoarea de inventar a acestora este valoarea inregistrata in contabilitatea proprietarului imediat dupa reevaluare;

In cazul unei cladiri ce face obiectul unui contract de leasing financiar se aplica urmatoarele reguli:

a) impozitul pe cladire se datoreaza de proprietar;

b) valoarea care se ia in considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea cladirii inregistrata in contractul de leasing financiar.

Mentionam ca impozitul pe cladiri se aplica pentru orice cladire detinuta de o persoana juridica aflata in functiune, in rezerva sau in conservare, chiar daca valoarea sa a fost recuperata integral pe calea amortizarii.

Cotele de impozit sunt si ele diferentiate in raport de statutul contribuabilului (persoana fizica sau juridica) si de mediul in care sunt amplasate cladirile (urban sau rural).

Astfel, impozitul pe cladirile proprietatea persoanelor fizice se calculeaza prin aplicarea cotei de 0,2% in mediul urban si 0,1% in mediul rural asupra valorii impozabile a cladirii.

In cazul contribuabililor persoane juridice stabilirea cotei de impozit pe cladiri este data in competenta consililiilor locale dar ea trebuie sa fie cuprinsa intre 0,5% si 1 % din valoarea din inventar a cladirii, actualizata si inregistrata in contabilitatea acestora.

In cazul unei cladiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta, cota impozitului pe cladiri se stabileste de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucuresti intre 5% si 10% si se aplica la valoarea de inventar a cladirii inregistrata in contabilitatea persoanelor juridice, pana la sfarsitul lunii in care s-a efectuat prima reevaluare. Fac exceptie cladirile care au fost amortizate potrivit legii, in cazul carora cota impozitului pe cladiri este cuprinsa intre 0,5% si 1%, inclusiv..

Cuantumul impozitului se determina inmultind valoarea impozabila a cladirii, determinata asa cum am aratat anterior, cu cota corespunzatoare de impozit.

Calculul impozitului pe cladiri se efectueaza de catre organele fiscale pentru cladirile apartinand persoanelor fizice si direct de catre contribuabili pentru celelalte cladiri.

In vederea stabilirii impozitului contribuabilii sunt obligati sa depuna o declaratie de impunere la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale pe a caror raza teritoriala se afla bunurile impozabile, in termen de 30 de zile de la dobandirea acestora sau de la data cand au intervenit schimbari care duc la modificarea impozitului. Contribuabilii persoane juridice calculeaza impozitul si depun declaratia de impunere pana la 31 ianuarie la aceleasi organe.

Cladirile dobandite in cursul anului se impun incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care au fost dobandite, impozitul calculaandu-se proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului.

In cazul dezafectarii, demolarii, dezmembrarii sau distrugerii precum si in cazul transferului dreptului de proprietate sau locatiune, scaderea de la impunere se face cu data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a produs aceasta situatie, proportional cu partea de cladire supusa acestei situatii si cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal.

Impozitul pe cladiri se calculeaza anual si se plateste trimestrial, in patru rate egale, scadente pana la 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie.

Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri, datorat pentru intregul an de catre persoanele fizice, pana la data de 15 martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local.