Evaziunea fiscala in Romania - Metode de combatere

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea de Finante,Asigurari, Banci si Burse de Valori

Evaziunea fiscala in Romania.

Metode de combatere

Introducere

Evaziunea fiscala constituie un fenomen economico-social extrem de nociv, iar permisivitatea legislativa, precum si cea a autoritatilor competente, coroborate cu un grad fiscalitatii extrem de ridicat, mai ales pentru o tara in tranzitie catre economia de piata autentica, viabila, reala au condus la crearea unui mediu propice dezvoltarii practicilor evazioniste. Coruptia institutionalizata, premisa a evaziunii fiscale nu doar ca ofera protectie acestei maladii economice si sociale, ba chiar o sustine, o incurajeaza, profita de pe urma ei, obtinand atat foloase materiale, cat si castigand capital electoral, amanand masuri drastice in privinta unor societati cu datorii extrem de mari numai pentru a inabusi eventualele proteste sindicale sau pentru a satisface clientela politica. Oportunitatile oferite de procesul schimbarii, coroborate cu insuficienta controlului legal, au favorizat mai ales criminalitatea orientata spre profit, care are tendinta de a dobandi un caracter global, exploziv si organizat, prejudiciind societatea in ansamblul sau, structurandu-se si multiplicandu-se neincetat, concretizandu-se in fapte penale de o mare complexitate si diversitate sub aspectul numarului de participanti, metodelor folosite, prejudiciilor cauzate si institutiilor vizate. Dintre cauzele care au dus la proliferarea evaziunii fiscale fac parte intarzierile, tergiversarile adoptarii unor acte normative moderne, eficiente impotriva acestui flagel; aparitia tarzie a Legii evaziunii fiscale; lipsa unui cod fiscal; o legislatie, care, desi tardiva ca moment de aparitie si permisiva, a condus la nenumarate neintelegeri ale sale si ambiguitati ; o fiscalitate ridicata relativ la posibilitatile contribuabilului roman obisnuit; existenta unui sistem de prevenire a ilegalitatilor, de control si de sanctionare, avand oameni slab pregatiti, prost informati, echipati, remunerati si, implicit corupti insuficienta educatiei cetatenesti si fiscale

Definire si caracterizare

Evaziunea fiscala a devenit un fenomen omniprezent in plan economic si social. Amploarea pe care a luat-o evaziunea fiscala este ingrijoratoare deoarece in lipsa masurilor de combatere poate atenta in viitor la stabilitatea economiei nationale. In plan economic o situatie echilibrata a bugetului de stat ar conduce la echilibrarea macroeconomica si la asigurarea conditiilor unei dezvoltari economice. Pentru combaterea evaziunii fiscale nu este necesar sa se impuna niste sanctiuni drastice, ci ar trebui realizat un control fiscal eficient, un sistem legislativ viabil si poate in primul rand o educatie fiscala a cetatenilor.

Evaziunea fiscala are un efect direct si neintarziat asupra nivelurilor incasarilor fiscale, fapt ce conduce nemijlocit la dezechilibre in mecanismele pietei, precum si la imbogatirea, in mod ilicit, a practicantilor acestei metode de inselaciune ce afecteaza statul si contribuabilii.

Evaziunea fiscala a fost definita ca fapta penala de art.1 din Legea nr.87/1994 si consta in sustragerea prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare, de catre persoane fizice si persoane juridice romane sau straine, denumite contribuabili. Astfel, in art.2-3, se prevede ca desfasurarea de activitati permanente sau temporare, generatoare de venituri impozabile va avea loc numai pe baza unei autorizatii emise de organul competent sau a unui alt temei prevazut de lege dar, si obligatia declararii organelor de control a bunurilor sau valorilor impozabile. De asemenea, potrivit art.4-5, contribuabilii sunt obligati sa evidentieze veniturile realizate si cheltuielile efectuate din activitatile pe care le-au desfasurat prin intocmirea registrelor sau a oricaror alte documente prevazute de lege si sa le declare cu sinceritate, reluandu-se reglementarile cuprinse in Legea nr.82/1991, privind contabilitatea.

Motivele pentru care in Romania acest fenomen este greu de impiedicat si cuantificat sunt complexe si numeroase, printre ele putand fi amintite: multiplele imperfectiuni si particularitati in domeniul legislatiei fiscale, organizarea activitatii fiscale, nefolosirea metodei contabilitatii nationale pentru evidenta macroeconomica, evaziunea masiva realizata de diferite grupuri de interese si agenti economici aparuti doar pentru a beneficia de lacunele legilor, lipsa unui cod fiscal, principiul confidentialitatii bancilor s.a.

In Romania acest fenomen este o urmare a situatiei economice, a permisivitatii si ambiguitatii continutului legilor, a nivelului de trai al majoritatii cetatenilor, a gradului de civilizatie, cultura si constiinta civica, si mai ales, a politicilor fiscale agresive si chiar exagerate uneori duse de catre autoritati. Nu degeaba s-a constatat, in timp, prin intermediul experientei, ca un sistem fiscal nu este eficient ori potrivit in functie de nivelul mare al incasarilor ci de gradul in care acesta este acceptat de contribuabil, fie el persoana fizica ori juridica. S-au dezvoltat in timp numeroase mijloace pentru a ocoli plata obligatiilor fiscale, insa cei ce le utilizeaza pot fi impartiti in doua categorii: cei care exploateaza insuficientele actelor normative din domeniu si cei care utilizeaza procedee ilicite. Evaziunea fiscala legala este o actiune a contribuabilului de a ocoli legea, recurgand la o combinatie neprevazuta de lege si deci "tolerata" prin scapare din vedere. Suportul legal al acestora este dat de principiul ca ceea ce legea nu interzice este permis. Art.983 din Codul Civil Roman de exemplu prevede: "conventiile trebuie interpretate in sensul cel mai favorabil debitorului". Faptele de evaziune fiscala bazate pe interpretarea favorabila a legii cel mai frecvent folosite sunt:

Investirea unei parti a profitului realizat in achizitii de bunuri pentru care statul acorda facilitati, desi utilitatea acestora nu este aceeasi cu cea gandita de legiuitor, in scopul cresterii economice si dotarii cu tehnologie moderna(exemplu: autoturismele) Folosirea in anumite limite a prevederilor legale cu privire la donatiile filantropice, indiferent daca acestea au avut loc sau nu;

Scaderea din venitul impozabil a cheltuielilor de protocol, reclama si publicitate - mult mai mari decat cele care rezulta din aplicarea cotelor legale;

Unii agenti economici constituie fonduri de amortizare sau de rezerva mult mai mari decat ar fi justificat din punct de vedere economic, diminuandu-se astfel cuantumul venitului impozabil

Intocmirea unor acte de plata a unor sume de bani din venituri pentru achizitionarea unor utilaje, masini, materii prime sau alte bunuri, neprimite in realitate, pentru ca dupa expirarea perioadei de impunere sa-i fie returnate sumele platite fictiv, cu consecinta diminuarii impozitului;

Evaziunea fiscala ilicita se poate defini ca fiind o actiune constienta a contribuabilului ce violeaza o prescriptie legala cu scopul de a nu plati obligatiile fiscale cuvenite. In acest scop se recurge la diminuarea obiectului impozabil sau folosirea altor cai de sustragere. Frauda fiscala presupune o incalcare directa si deliberata a regulilor impuse pentru stabilirea si plata impozitului. Astfel, este cazul disimularii materiei impozabile prin absenta declaratiei de impunere sau prin operatii fictive ori de creare de societati fictive. Determinarea tuturor procedurilor prin care se poate savarsi evaziunea fiscala frauduloasa nu este posibila, dar din experientele acestui gen de cazuri se pot enumera, intre altele:

Inregistrarile in contabilitate efectuate astfel incat rezultatele sa fie micsorate;

Introducerea in tara prin intermediul firmelor fantoma de marfuri din import fara acte de provenienta pentru a fi sustrase de la plata obligatiilor fiscale;

Nedeclararea tuturor marfurilor in vama sau prin subevaluarea acestora, urmata de valorificarea lor la preturile pietiei si sustragerea astfel de la plata in intregime a taxelor vamale;

Inregistrarea partiala a veniturilor realizate fie prin neintocmirea documentelor de evidenta primara, fie prin inscrierea in acestea a unor date nereale cu privire la pret, cheltuieli, cantitati etc;

Inscrierea unor preturi/valori, chirii, dobanzi, garantii materiale mai mici decat cele reale in diferite contracte incheiate de contribuabil ( de vanzare-cumparare a unor bunuri mobile sau imobile, de furnizare de marfuri, de sponsorizare a unor activitati, de inchiriere ori concesionare la sau de la alte persoane fizice sau juridice a unor fonduri de comert de imprumut sau de credit cu o anumita dobanda sau in anumite conditii oneroase etc);

Necuprinderea unor operatiuni ce intra in sfera TVA in baza de calcul a taxei sau necuprinderea in TVA a tuturor facturilor;

Neevidentierea si nevirarea TVA aferenta avansurilor incasate de la clienti;

Sustragerea de la plata TVA aferenta importului de bunuri prin prezentarea in vama a unor acte fictive de donatie ori facturi externe subevaluate precum si neincluderea in deconturi a TVA amanata la plata in vama;

Infiintarea de conturi pasive cu nomenclaturi fictive;

Nejustificarea cu documente legale a inregistrarilor in evidenta contabila;

Inregistrarea in conturi personale a unor parti din beneficiu;

Frauda fiscala este un fenomen in primul rand social, ea reflectand prin procedeele sale atat structura societatii cat si nivelul tehnic al sistemului fiscal al acesteia. Indiferent de locul ocupat pe scara sociala, contribuabilul evazionist foloseste cele mai diverse tehnici de la cele elementare, pana la cele mai sofisticate. Multitudinea de impozite si taxe pe care trebuie sa le suporte contribuabilul - persoana fizica ori juridica - dar mai ales marimea exagerata a acestora, a condus de-a lungul timpului la identificarea de cai pe cat de ingenioase si de eficiente pentru practicant, pe atat de nocive pentru colectori, dar si pentru noi toti, in ultima instanta (pentru societate si pentru piata interna in general).

Am mentionat mai sus modalitatiile prin care poate avea loc evaziunea fiscala, considerand acest lucru necesar pentru a putea intelege care sunt cele mai bune metode de a preveni eveziunea fiscala si cum pot si aplicate aceste metode.

Asa cum in orice stiinta teoria trebuie sa fie relationata natural si eficient cu practica, tot asa si in acest domeniu elementul legislativ si cel institutional trebuie sa fie intr-o interdependenta profesionista si productiva. Este necesara unificarea legislatiei financiar-fiscale prin elaborarea si adoptarea unui Cod Fiscal, in care sa fie reglementate unitar obligatiile fiscale, procedura de stabilire si impunere a lor, obligatiile si drepturile contribuabililor, precum si ale organelor fiscale, contraventiile si infractiunile, precum si alte sanctiuni in concordanta stricta cu prevederile constitutionale.

Gradul ridicat de specializare al infractiunilor de evaziune fiscala reclama pentru prevenirea si combaterea lor efortul concertat al mai multor institutii ale statului: Garda Financiara, administratiile financiare, serviciile secrete, precum si formatiunile specializate din cadrul Politiei Romane.

Printre masurile ce se pot lua sau elemente ce ar putea fi continute de viitoare acte normative in domeniu se pot inscrie:

v     Corelarea sistemului fiscal cu realitatile socio-economice si eventual realizarea unor strategii fiscale de minimum 4 ani, perioade pentru care cuvantul de ordine sa fie stabilitatea;

v     Micsorarea numarului cheltuielilor nedeductibile atunci cand se calculeaza profitul impozabil, in mod gradual;

v     Redimensionarea bazei impozabile in ceea ce priveste contributiile la fondurile speciale care in prezent creaza dificultati in directionarea reformei impozitului pe profit, deoarece sunt numeroase si nu tin cont de situatia economica a platitorilor.

v     Utilizarea unor modalitati de rambursare a TVA mai eficiente pentru vanzarile de bunuri si prestarile de servicii in favoarea persoanelor fizice nerezidente;

v     Eliminarea tratamentelor preferentiale in ceea ce priveste obligatiile de plata catre bugetul de stat si orice alt fel de obligatii fiscale;

v     Organizarea unui sistem informatic integrat privind contribuabilii de orice fel si istoricul lor fiscal (inclusiv locurile de munca anterioare, salariile obtinute, impozitele platite, codul fiscal personal)

v     Introducerea aceluiasi sistem informatic in stare sa coreleze activitatile de colectare de fonduri cu cele ale trezoreriilor; elaborarea prevederilor necesare pentru implementarea dosarului fiscal pentru persoanele fizice; toate aceste masuri vor conduce la descurajarea muncii la negru;

v     Asigurarea unui sistem de pedepse/recompense pentru toti cei care lucreaza in domeniul fiscal de stat, precum si realizarea unui sistem de salarizari satisfacator si suficient pentru a indeparta tentatiile;

v     infiintarea unui organ administrativ, aflat in subordinea Parlamentului, care sa aiba atributiile si logistica suficiente astfel incat sa poata depista si trimite direct in judecata pe oricine a infaptuit o frauda.

v     Unificarea legislatiei fiscale si o mai buna sistematizare si corelare a acesteia cu ansamblul cadrului legislative din economie

v     Eliminarea acelor prevederi din actele normative care pot favoriza evaziunea fiscala si o mai buna corelare a facilitatilor fiscal

v     In legislatia fiscal trebuie sa se regaseasca in mai mare masura, pe langa prevederile punitive, si cele care pot determina un comportament economic normal, care sa conduca la limitarea ariei evaziunii fiscal

v     Eliminarea paralelismelor si suprapunerilor care mai exista in activitatea organelor de control financiar si fiscal, in ceea ce priveste supravegherea fiscala, controlul fiscal si combaterea evaziunii fiscal, si asigurarea coordonarii unitare in profil territorial si la nivel central a tuturor activitatilor de control

v     Utilizarea in mai mare masura a controlului prin exceptie(sondaj) si trecerea pe un plan mai secundar a controlului permanent si excesiv

v     Urgentarea finalizarii codului fiscal si codului de procedure fiscal, care va facilita interpretarea unitara a cadrului normativ si va veni in sprijinul identificarii si combaterii evaziunii fiscal

v     Stabilirea unui raport care sa tinda spre optim intre salariu si stimulente pentru cointeresarea aparatului fiscal

Concluzie

In concluzie, adoptarea si aplicarea unui cadru legislativ modern si transparent, impreuna cu motivarea personalului din institutiile respective ar fi de natura sa diminueze efectele nocive ale acestui adevarat flagel economic al lumii contemporane dar si sa creeze premise pentru o mai buna cooperare cu fiecare contribuabil, dar si pentru dezvoltarea constiintei civice a acestuia in ce priveste obligatiile fata de stat.

Evaziunea fiscala e unul din fenomenele economico - sociale complexe de maxima importanta cu care statele de astazi se confrunta si ale carei consecinte nedorite cauta sa le limiteze cat mai mult, eradicarea fiind practic imposibila. Statul trebuie sa se preocupe sistematic si eficient de preintampinarea si limitarea fenomenului evaziunii fiscale. Pentru combaterea evaziunii fiscale nu este necesar sa se impuna niste sanctiuni drastice, ci ar trebui realizat un control fiscal eficient, un sistem legislativ viabil si poate in primul rand o educatie fiscala a cetatenilor. Legile fiscale trebuie sa fie simple, clare, precise si relativ stabile, sa se faca o deosebire intre cazurile cand legile sunt incalcate cu intentie de frauda sau cand sunt incalcate din culpa, din neglijenta, sau din cauze independente de vointa contribuabilului. Este necesar sa se reorganizeze controlul si verificarile fiscale, sa se elaboreze de catre B.N.R. norme clare cu privire la conditiile ce trebuie indeplinite si documentele ce trebuie prezentate de persoanele fizice.
Tara noastra a avut unul dintre cele mai bune coduri de procedura fiscala, dar care a fost abrogat de regimul de dictatura instaurat dupa cel de al doilea Razboi Mondial.

Putem concluziona astfel ca, pe de o parte, prin incriminarea faptelor de evaziune fiscala sunt aparate relatiile sociale care asigura desfasurarea normala a unei activitati reglementate prin lege, cea de formare a bugetului de stat (si nu numai) pe calea taxelor si impozitelor, iar pe de alta parte, prin incriminari sunt aparate si relatiile sociale privitoare la patrimoniul statului ca patrimoniu public.

Bibliografie

1. CIOPRAGA A., UNGUREANU A-Bugetul statului si agentii economici.Editura Lumina Lex Bucuresti, 1996

2. BARBU V. Teodora - Bugetul statului si agentii economici.EDP Bucuresti1997

3. HOANTA N. - Evaziunea fiscala.Editura Tribuna Economica, Bucuresti 1997

4. MREJEU T., SAFTA D. - Evaziunea fiscala, Editura Tribuna Economica, Bucuresti,2000

5. VACAREL &colectivul - Finante publice. EDP, Bucuresti, 2000

6. CLOCOTICI D., GHEORGHIU GH. - Evaziunea fiscala, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1995

7. https://www.antievaziune.ro/

Lege nr. 241 din 15/07/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale