PROBELE DE AUDIT

PROBELE DE AUDIT

Definitie, scop, tipuri de probe de audit.

Cerinte si modalitati de obtinere a probelor de audit.

Justificarea opiniei de audit se bazeaza pe probele de audit colectate de auditor in acest scop. Termenul de "probe de audit" se refera la informatiile acumulate si evaluate de auditor cu scopul de a determina daca datele supuse auditului sunt in conformitate cu anumite criterii prestabilite. Pentru auditor este important sa determine tipurile de probe si cantitatile de probe adecvate, pe care trebuie sa le colecteze pentru a putea convinge ca elementele situatiilor financiare sunt adecvat prezentate. Probele de audit cuprind informatii concludente si mai putin concludente bazate pe documente, raspunsuri la intrebari, documente primare si inregistrari contabile care stau la baza situatiilor financiare.

Probele de audit sunt obtinute printr-o combinatie adecvata a testelor de control si procedurilor de fond.

Testele de control reprezinta testele efectuate pentru a obtine probe de audit privind proiectarea adecvata si respectiv modul efectiv de functionare a sistemului contabil si a celui de control intern.

Procedurile de fond reprezinta testele efectuate pentru a obtine probe de audit in scopul detectarii erorilor semnificative din situatiile financiare si sunt de doua tipuri:

a) teste de detaliu al tranzactiilor si soldurilor ; si

b) proceduri analitice

Tipuri de probe de audit .

a) In functie de natura probelor de audit , acestea pot fi :

probe documentare , respectiv documente justificative obtinute de la entitatea auditata dar si de la terti direct de catre auditor. Aceste probe sunt considerate cele mai credibile pentru auditor in ceea ce priveste decizia de audit

probe vizuale care se refera la participarea auditorului la unele operatiuni cu valori semnificative pentru situatiile financiare si care presupun confirmarea existentei bunurilor, a creantelor etc.

probe verbale cel mai putin utilizate de auditor din cauza credibilitatii, se refera la afirmatii, declaratii verbale. De regula aceste declaratii trebuie sa fie sustinute cu documente .

b) Din punct de vedere al sursei de obtinere, probele pot fi :

obtinute din interiorul entitatii auditate;

obtinute din afara entitatii auditate;

obtinute direct de auditor.

Cerintele probelor de audit si nivelul de incredere

Probele colectate de auditor in scopul fundamentarii opiniei de audit trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

T    Competenta - Se considera a fi competenta acea proba de audit care indeplineste cerintele de suficienta din punct de vedere cantitativ si adecvata din punct de vedere calitativ. Auditorul trebuie sa colecteze probe de audit suficiente si temeinice pentru a justifica opinia exprimata in raportul de audit. Suficienta reprezinta masura cantitatii probelor de audit iar gradul de adecvare este masura calitatii, a relevantei si credibilitatii acestora. Calitatea elementelor probante depinde de pregatirea, capacitatea, aptitudinile auditorului, sursa din care este obtinuta .

o       Temeinicia probelor se refera la masura in care probele pot fi considerate plauzibile sau demne de incredere. Daca probele sunt considerate foarte concludente, auditorul va formula afirmatii favorabile privind situatiile financiare. Temeinicia probelor se aplica numai procedurilor de audit alese.

o       Relevanta, adica proba de audit este pertinenta se refera la obiectivele auditului. Relevanta poate fi analizata numai prin prisma obiectivelor specifice ale auditului. Un set de probe poate fi relevant pentru un anumit audit , dar nerelevant in alte cazuri.

T    Independeta surselor . O proba de audit obtinuta din surse externe entitatii auditate poate fi mai fiabila decat daca ar fi fost obtinuta din interior. De exemplu : o polita de asigurare furnizata de compania de asigurari.

Probele de audit obtinute din interiorul entitatii auditate sunt mai credibile daca sistemul contabil si de control intern sunt functionale.

T    Calificarea personalului care furnizeaza informatii. Chiar daca sursa de informatii este independenta, proba de audit nu poate fi fiabila decat daca persoana care furnizeaza informatia respectiva este calificata sa faca acest lucru.

• Obiectivitate. Probele obiective sunt mult mai fiabile decat probele care necesita un rationament substantial pentru a determina daca sunt corecte sau nu.

Exemplu: Probe obiective: contracte, inventare titluri de creanta, ordine de plata , cecuri

Probe subiective: proocese verbale ale consiliului de administratie, procese verbale de control, note de constatare.

Oportunitatea obtinerii probelor se refera la momentul in care probele sunt colectate de auditor.

Exemplu: In cazul rambursarii unui credit, probele referitoare la inchiderea conturilor sunt mult mai fiabile cand sunt colectate la inchiderea exercitiului financiar. Suficienta probelor este determinata de cantitatea de probe si dimensiunea esantionului selectat de auditor.

• Caracter rezonabil .Proba de audit rezonabila presupune ca, costul obtinerii acesteia comparativ cu relevanta ei se dovedeste a fi economic, eficient si eficace. Caracterul adecvat al dimensiunii esantionului de audit este influentat de doi factori importanti : erorile probabile, respectiv erorile de audit pe care auditorul se asteapta sa le descopere si eficacitatea controlului intern al clientului .

Nivelul de incredere al probelor de audit este dat de :

• Sursele obtinerii probelor. Proba de audit obtinuta din sursa externa independenta este mai credibila decat cea obtinuta din interiorul entitatii auditate Proba de audit obtinuta direct de auditor este mai credibila decat cea furnizata de entitatea auditata .
• Tipul de proba. Documentele originale sunt mai credibile decat copiile xerox.
• Functionarea sistemului contabil si de control intern .

Tehnici de obtinere a probelor de audit : etape, tehnici.

Probele de audit se obtin printr-o combinare adecvata a testelor de control si procedurilor de fond in mai multe etape:

• Stabilirea procedurilor de audit
• Dimensionarea esantionului pentru aplicarea procedurii;
• Stabilirea elementelor ce urmeaza a fi selectate din esantion;
• Momentul desfasurarii procedurii;
• Programul de audit.

Testele de control reprezinta testele efectuate pentru a obtine probe de audit cu privire la organizarea si functionarea sistemelor de contabilitate si de control intern.

Procedurile de fond reprezinta testele efectuate pentru obtinerea probelor de audit in scopul detectarii erorilor semnificative din situatiile financiare si cuprind:

• Teste de detaliu ale tranzactiilor si soldurilor
• Procedurile analitice

O procedura de audit se realizeaza printr-un set de instructiuni detaliate privind colectarea unui tip de probe de audit care urmeaza a fi obtinute la un anumit moment pe parcursul auditului denumite teste de audit.

Lista procedurilor de audit definite pentru un anumit domeniu supus auditului este denumit program de audit. Auditorul poate obtine probe de audit prin una sau mai multe proceduri cum ar fi :

- examinarea fizica,

confirmarea,

documentarea,

observarea,

calculul,

chestionare de audit,

reconstituirea,

proceduri analitice.

Examinarea fizica reprezinta inspectarea sau inventarierea de catre auditor a unui ansamblu de active corporale, materiale. Se aplica titlurilor de valoare, efectelor comerciale, mijloacelor banesti si nu numai. Prin acest procedeu se obtin cele mai fiabile probe de audit.

Confirmarea consta in primirea unui raspuns scris/oral din partea unei terte parti independente care confirma acuratetea informatiilor care au fost solicitate. Confirmarile sunt probe foarte apreciate pentru ca provin din surse independente, dar in unele cazuri pot fi costisitoare pentru auditor.

Astefel de confirmari se solicita pentru solduri ale conturilor bancare, stocurilor, datoriilor catre furnizori, creditori, acordare de imprumuturi.

Documentarea consta in examinarea de auditor a documentelor clientului cu scopul de a justifica informatiile care sunt, sau ar trebui sa fie in situatiile financiare. Documentele examinate de auditor sunt evidentele contabile care furnizeaza informatii despre gestionarea activitatilor entitatii auditate si constituie singurele tipuri rezonabile de probe aflate la dispozitia auditorului.

Documentele pot fi : interne si externe. Documentele externe sunt considerate mai fiabile dacat cele interne avand o mai mare valoare.

Observarea reprezinta utilizarea anumitor simturi pentru evaluarea unor activitati. Exemplu: vizitarea unui sediu nou de banca construit -achizitionat care este inregistrat pe baza de documente in patrimoniul bancii, este utila pentru auditor pentru confirmarea unor opinii.

Chestionarea reprezinta posibilitatea obtinerii unor informatii scise sau orale de catre auditor ca raspuns la unele intrebari puse pe baza unor chestionare formulate de acesta in vederea intelegerii mai bine a anumitor actiuni sau inactiuni. Nu este o tehnica concludenta pentru ca informatiile obtinute de auditor nu provin dintr-o sursa independenta si pot fi manipulate in favoarea clientului auditat dar ajuta la formarea unei opinii.

Reconstituirea presupune revizuirea unui esantion de calcule, transferuri de informatii facute de mana in perioada supusa auditului. Reconstituirea cuprinde procedeul de revizuire a unor calcule de dobanda, commisioane, provizioane. Auditorul face testari pentru a se convinge ca informatiile incluse in documente sunt corecte.

Calculul consta in verificarea acuratetii aritmetice a documentelor si a inregistrarilor contabile sau in efectuarea de calcule independente.

Procedurile analitice constau din analiza indicatorilor si a tendintei semnificative si presupun investigarea fluctuatiilor si a relatiilor care sunt inconsecvente fata de alte informatii relevante. Procedurile analitice utilizeaza comparatii si indicatori cu scopul de a determina daca soldul conturilor sau alte date par rezonabile. Exemplu se compara anul curent cu anul precedent . In unele cazuri procedurile analitice pot constitui singura proba necesara deciziei de audit.

Conform standardelor de audit, procedurile analitice sunt obligatorii in fazele de planificare si finalizare ale tuturor auditurilor .

Tehnicile specifice utilizate ca proceduri analitice includ:

studierea schimbarilor intervenite intr-o balanta sintetica si analitica, a elemntelor din situatiile anterioare celei de raportare;

studierea evolutiei rezultatelor financiare;

studierea legaturilor dintre informatiile financiare si cele non-financiare.

Pentru a obtine in mod direct informatii suplimentare despre anumite valori din situatiile financiare, auditorii participa efectiv la unele operatiuni cum ar fi : inventarierea stocurilor, confirmarea creantelor, investigatii privind litigiile, investitiile pe termen lung.

Daca creantele sunt semnificative pentru situatiile financiare, auditorii isi vor planifica obtinerea unor confirmari directe sau a unor inregistrari contabile intr-un anumit cont. Despre litigii auditorii pot efectua investigatii asupra conturilor de cheltuieli cu taxe de timbru si cheltuieli judiciare si obtine declaratii din partea conducerii in acest scop. Atunci cand investitiile pe termen lung sunt semnificative pentru situatiile financiare auditorul trebuie sa obtina probe adecvate si suficiente asupra realitatii, conformitatii corectitudinei evaluarilor, achizitiilor etc.

Ex.. In functie de ceea ce asteapta banca sa realizeze de pe urma creditarii, se apreciaza si riscul de creditare.

Analiza veniturilor din dobanzi pune in evidenta efectul politicilor de creditare, a managementului bancar, influenta pietei bancare. Analiza veniturilor, prin compararea veniturilor realizate din anul curent cu cele din anul precedent atat in lei cat si in valuta

V= V1- Vo

Factorii care influenteaza marimea si structura veniturilor :

• Portofoliul de credite

Influenta volumului de credite

C = Cr1 x Rdo- Cro x Rdo

din care :

C= volum de credite

Cr1 - credite perioada curenta

Cro - credite perioada precedenta

• Rata dobanzii aferenta creditelor

Influenta ratei dobanzii

R = Crox Rd1- Cro x Rdo

Unde :

R d - rata dobanzii( 0 - peroada precedenta, 1- perioada curenta)

STANDARDELE DE AUDIT aplicabile : standardul 500- PROBE DE AUDIT si 520- PROCEDURI ANALITICE