Perfectionarea instrumentelor de asezare, urmarire si percepere a impozitelor si taxelor de la populatie

Perfectionarea instrumentelor de asezare, urmarire si percepere a impozitelor si taxelor de la populatie

1 Necesitatea perfectionarii cadrului normativ.

Tranzitia de la o economie planificat-centralizata spre una bazata pe actiunea mecanismelor pietei, impunea concomitent cu redefinirea dreptului de proprietate si crearea pietelor factorilor de productie, demararea unui ansamblu de reforme economice. Reforma fiscala trebuie aplicata simultan cu reforma preturilor, reforma sistemului de gestiune microeconomica, reforma sectorului financiar, reforma activitatii de comert exterior, pentru a sustine tranzitia.

Asigurarea informatiilor necesare gestionarii macroeconomice a economiei necesita reforma contabilitatii agentilor economici si introducerea sistemului economic al conturilor nationale in locul sistemului productiei materiale. Ritmul promovarii acestor reforme a influentat evolutia tranzitiei. Inconsecventa aplicarii decizilor a compromis rezultatele obtinute si a generat cresterea costurilor gestionarii reformei globale.

In cadrul sistemului fiscal corespunzator planificarii centralizate, se cunosteau anticipat caracteristicile economice ale tuturor contribuabililor, care erau controlate prin plan. Sistemul fiscal era subordonat planului, care reflecta politicile de planificare a preturilor, salariilor, ratei de schimb, dobanzilor, veniturilor. Liberalizarea acestora, garantarea dreptului de proprietate si a dreptului de a dispune de veniturile realizate conform deciziilor psihologice individuale, necesita inlocuirea fluxurilor planificate, in dublu sens, dintre subiectii de economie si buget.

Noile fluxuri trebuiau sa exprime optiunile membrilor societatii, exprimate prin intermediul institutiei parlamentare. Modul de prelevare a unei parti din venitul national si de alocare pe destinatii trebuia sa devina transparent si compatibil cu noile relatii economice-sociale.

Experienta tarilor cu sisteme fiscale evoluate este utila pentru restructurarea sistemului fiscal romanesc, dar nu suficienta. Structurile economico-sociale generau fluxuri de venituri incomparabile sub aspectul naturii, dimensiunii si stabilitatii. Structurile administratiei publice erau insuficient dezvoltate, lipsite de informatii si specialisti.

Pentru a nu se influenta negativ asupra evolutiei reformei globale, temporar trebuia asigurata cu prioritate finalitatea financiara a impozitelor si sacrificate finalitatile economico-sociale. Constituia o neceesitate armonizarea reformei fiscale cu reforma cheltuielilor publice si cu aceea a transferurilor sociale. Pentru sustinerea reformei economice si asigurarea protectiei sociale se impuneau actiuni directionate exact prin intermediul cheltuielilor publice si mai ales a transferurilor sociale.

Intr-o prima etapa, transformarea structurala a sistemului fiscal a necesitat, ca pe baza analizei cadrului institutional existent si a decizilor psiholoice care influenteaza asupra comportamentelor individuale, sa se promoveze tehnici de impunere mai simple, dar armonizate cu mecanismele pietei. Impunerea tuturor formelor de venit (realizat si consumat) si a averii, a trebuit sa evite multiplicarea impozitelor.

Finantarea unei parti din costurile tranzitiei prin buget trebuia sa implice deci toti contribuabilii, in conditiile reducerii costurilor gestionarii impozitelor la nivelul acestora si al administratiei publice aflate intr-o forma embrionara.

Ulterior, ca urmare a impactului celorlalte reforme asupra fluxurilor din economie si a structurii contribuabililor,tehnicile de impunere si structurile insarcinate cu gestionarea impozitelor au evoluat. Accentul s-a pus pe flexibilitatea structurala si transparenta sistemului fiscal.

Dorinta de integrare a Romaniei in structurile Uniunii Europene a decizia de armonizare a tehnicilor fiscale. Aderarea la piata unica, la spatiul economic si social comunitar, depinde de politicile economice promovate in economia de schimb, politica monetara, reforma economiei publice, politica sociala, politica de cercetare tehnologica, reglementarea concurentei pe piata (forme de cooperare admisibile si operatii de concentrare).

Desi politica fiscala constituie doar una din politicile care se impun a fi promovate in economie, sub aspect tehnic aceasta este influentata de impactul celorlalte asupra structurilor economico-sociale.

Caracteristicile tehnicilor de impunere au fost inflientate de evolutia structurilor economico-sociale, distributia veniturilor, nivelul unitatiilor publice de finantat si optiunile decidentului public. Complexitatea acestora a generat existenta unor intervale de timp necesare fie pentru modificarea, fie pentru elaborarea unor noi produse fiscale destinate inlocuirii celor existente, la care s-a adaugat timpul necesar aprobarii parlamentare si pregatirii implementarii.

Necesitatea perfectionarii cadrului normativ rezulta din evolutia economica la nivel micro si macroeconomic, in mod deosebit in perioada de aplicare a masurilor stabilite de stat pentru realizarea reformei : descentralizarea structurilor economice si privatizarea lor, eficientizarea tuturor activitatiilor economice din perspectiva principiilor fundamentale ale economiei de piata si nu in ultimul rand este impusa din perspectiva unor masuri de protectie sociala. In tot acest proces, un rol aparte il are sistemul financiar-bancar, aspect evidentiat cu precadere de evolutiaimpozitelor si taxelor in perioada de dupa Revolutie. Fata de alte segmente ale economiei, in sistemul financiar s-a manifestat o mobilitate sub aspectul perfectionarii cadrului legislativ impus atat de evolutia proceselor economice, cat si de situatia sociala din Romania.

Exemplific prin adoptarea unor acte normative de maxima importanta: Legea finantelor publice, Legea contabilitatii, aplicarea noului sistem contabil aplicarea TVA-ului, accizelor, adoptarea noii Legii a impozitelor si taxelor locale (vechea lege a functionat timp de 14 ani), Legea impozitului pe profit Legea sponsorizarii, Legea impozitului pe salariu, si Legea somajului.

Toate acestea s-au realizat in procesul tranzitiei catre economia de piata, fiind impuse de noile realitati economice, iar la randul lor, ele au avut implicatii asupra proceselor economico-sociale, impunand cu necesitate modificarea prevederilor normative initiale.

Au fost adoptate astfel o multime de ordonante de urgenta, care au imbunatatit cadrul normativ, chiar de mai multe ori pe an. De exemplu : la Legea privind impozitele si taxele locale (Legea nr. 27/1994) au fost adoptate alte 6 acte normative de modificare si perfectionare a ei.

In acest context se inscrie si adoptarea Legii impozitului pe venitul global.

Situatiile noi aparute in economia tarii si pe plan social, au impus gasirea unor noi surse de venituri la Bugetul Publuic National.

Exemplu :

plata ajutorului de somaj (la cei peste 1.000.000 de someri).

ajutoarele sociale.

cresterea exagerata a numarului pensionarilor in structura populatiei active.

Oricate guverne ar veni, cadru normativ fiscal-bancar va avea aceeasi mobilitate rapida fata de alte domenii ale vietii economico-sociale. Daca in planul privatizarii fostelor unitati de stat s-a inregistrat o intarziere si un ritm lent, sub aspectul innoirii sistemul fiscal, ritmul a avut o evolutie mai rapida.

2 Aplicarea impunerii pe venitul global.

2.1 Introducerea impozituliui pe venitul global in Romania.

Introducerea impozitului pe venitul global incepand cu 1 ianuarie 2000 a necesitat o perioada premergatoare in cadrul careia s-au informat contribuabilii asupra acestui impozit, s-au instruit si pregatit organele fiscale de impunere si nu in ultimul rand s-a pus la punct formularistica si modalitatile de evidentiere a platitorilor. In reforma sistemului fiscal din Romania, o alta etapa, distincta si deosebit de importanta, o constituie fara indoiala, asezarea impozitului pe veniturile persoanelor fizice, pe principiile economiei de piata, caracterizata prin impunerea tuturor veniturilor realizate de cetatenii romani, precum si a persoanelor fizice nerezidente, pentru veniturile realizate pe teritoriul Romaniei.

Cu alte cuvinte, introducerea impozituliui pe venitul global va avea in vedere ca principiu esential, cumularea tuturor veniturilor, respectiv a castigurilor realizate in tara si in strainatate de o persoana fizica intr-o perioada de un an si supunerea venitului global unui singur impozit, determinat in conformitate cu prevederile legii. Acest lucru ar permite pe de o parte adaptarea sistemului fiscal romanesc la practicile fiscale comunitare, iar pe de alta parte, crearea premiselor favorabile reconsiderarii impozitului pe profit sub forma impozituliui pe veniturile societatiilor in Romania.

Specific acestui tip de impozit este faptul ca el pretinde perfecta cunoastere a principiilor contabilitatii, competenta si corectitudine in administratia fiscala, precim si desavarsita organizare a activitatii economice. Aceste cerinte nu sunt greu de satisfacut avand in vadere avantajele generate de impozitele pe venitul personal, dintre care putem mentiona :

- eliminarea evaziunii fiscale si repartitia egala pe cat posibil a venitului.

- corectitudinea metodologiei de calcul comparativ cu cele ale altor impozite.

- flexibilitatea metodologiei de calcul referitor la posibilitati de calcul a impozitului.

- influenta acestor impozite asupra preturilor este mai mica decat a altor impozite, reprezentand deci un element de stabilizare macroeconomica.

Aceste avantaje explica de ce tariile cu un venit mare pe locuitor au tendinta de a se baza pe impozitul pe venitul personal.

Prin reforma fiscala care se afla in plin proces de aplicare s-a urmarit eliminarea multiplelor impozite care se percepeau in mod separat pentru diferite categorii de venituri, asa cum de altfel s-a procedat si in cazul impozitului pe profit. In locul impozitelor existente s-a legiferat introducerea impozitului pe venitul global.

S-a urmarit totodata, revizuirea si armonizarea legilatiei fiscale care trebiue pusa de acord cu cerintele impuse de trecerea treptata la economia de piata si pentru a se realiza o apropiere de fiscalitatea intalnita in tarile Comunitatii Europene.

Armonizarea legislatiei fiscale a fost impusa si de Acordul European de Asociere intre Ronania si Comunitatiile Europene prin statele membre ale acestora.

In cadrul politicii fiscale si a reformei fiscale in plina desfasurare se urmareste reglarea corespunzatoare a veniturilor populatiei si participarea la formarea resurselor generale necesare dezvoltarii economiei romanesti in raport cu sporirea permanenta a veniturilor statului. Se urmareste permanent, ca prin masurile cuprinse in cadrul sitemului fiscal sa se asigure stimularea activitatiilor care satisfac nevoile sociale ale populatiei si cresterea continua a veniturilor obtinute prin munca.

Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit sunt :

venituri din activitati independente ;

venituri din salarii, inclusiv indemnizatiile pentru :

incapacitate temporara de munca ;

maternitate ;

concediu platit pentru ingrijirea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani ;

venituri din cedarea folosintei bunurilor ;

venituri din dividente ;

venituri din dobanzi ;

alte venituri ;

avantaje in bani sau in natura primite de o persoana fizica cu titlu gratuit sau cu plata partiala, ca urmare a unei relatii contractuale directe intre parti ;

Includerea dobanzilor in baza de impunere poate fi stimulativa pentru

activitatea economica daca avem in vedere faptul ca este neeconomica obtinerea unei rate a profitului mai mare prin constituirea unor depozite bancare decat din investirea banilor intr-o activitate productiva sau din desfasurarea unei activitati productive.

Pe de alta parte, se apreciaza ca acest lucru poate influenta atitudinea persoanelor care incaseaza dobanzi de a lichida depozitele banesti existente cu unele consecinte asupra circulatiei monetare. Acest aspect ar putea fi insa depasit daca s-ar urmari de exemplu numai dobanda real pozitiva.

In legatura cu pensiile din sistemul asigurarilor de stat, acestea sunt neaparat separate din fonduri care au fost deja impuse, neputand fi deduse din

baza impozabila la nivelul persoanei fizice.Pentru solutionarea acestei probleme pot fi avute in vedere doua variante :

- fie scutirea de impozit a pensiilor acordate prin sistemul de asigurari sociale,ceea ce ar contraveni principiului general de a impozita toate veniturile personale.

- fie includerea acestora in baze impozabile, ceea ce ar necesita ca nivelul acestora in sume brute sa fie stabilit astfel incat prin aplicarea sistemului de impunere sa nu se afecteze nivelul pensiilor platite.

Includerea veniturilor agricole in venitul total impozabil trebuie sa fie privita din punctul de vedere al eficientei imozitului, respectiv al cheltuielilor necesare stabilirii si administrarii lui in noile conditii, din cel al completarii declaratiei de impunere precum si al facilitatilor acordate, prin deducerile efectuate pentru achizitionarea unor bunuri de capital de catre cei care lucreaza in agricultura.

In ceea ce priveste impunerea castigurilor din capitalul imobiliar subliniem faptul ca in prezent, prin sistemul de asezare a taxelor de timbru se preia o parte din venitul realizat de persoana fizica din tranzactiile de aceasta natura.Prin urmare, prin includerea castigurilor de capital in baza impozabila,va trebui revazut sistemul de percepere a taxelor de timbru,in sensul diminuarii acestora pana la nivelul acoperirii serviciului de transcriere a dreptului de proprietate.

O adevarata modificare se va putea produce in cazul persoanelor fizice care au calitatea de asociati in societatile in nume colectiv, in societatile cu raspundere limitata si in societatile in comandita simpla, ce realizeaza venituri in acest mod, care vor putea fi supusi, binenteles in urma exercitarii optiunii lor, la plata impozitului pe venitul global.Prin urmare ar apare situatia in care, acestia sa nu mai fie priviti din punct de vedere fiscal ca entitati obligate la plata impozitului pe profit, putand opta ca obligatia de plata a impozitului pe profit sa fie transferata asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social, in vederea impozitarii personale.

O alta problema de fond necesara a fi rezolvata, este aceea a deducerilor din baza impozabila,adica din venitul global. Aceste deduceri pot avea caracter stimulator pentru dezvoltarea spiritului de economie,de stimulare a investitiilor in bunuri de capital,in politica de protectie sociala precum si in combaterea evaziunii si fraudei fiscale.

Administrarea unitara a impozitului pe venitul global pe intreg teritoriul tarii,avand in vedere particularitatile acestuia si necesitatea verificarii unui numar mare de declaratii pentru determinarea impozitului de plata la nivelul unui centru de prelucrare a informatiilor, nu se poate concepe fara o prelucrare computerizata.

Elementele de baza in stabilirea acestui impozit pot fi cuprinse in declaratiile de impunere colectata, respectiv : declaratii individuale depuse de

contribuabili, declaratii centralizatoare privind veniturile si impozitele retinute la sursa, transmise de agentii economici pe diferite suporturi la organele fiscale.

Schitarea unui optim al impozitului pe venit este important,deoarece nu exista egalitate intre obligatia de a plati impozit si eficienta incasarii acestuia.Decizia, care constituie un obiectiv prioritar,apartine societatii.Cum impozitul optim pe venit are, firesc, caracteristici de impozit proportional cu veniturile, pornind de la un nivel de baza cu rate progresive, acest sistem optim de impozitare poate conduce la redistribuirea impozitului si la influentarea variatiei cotelor medii de impozitare.

Fisa fiscala

Platitorii de salarii au obligatia sa solicite organului fiscal, pe baza de cerere, pana la data de 30 noiembrie a fiecarui an, pentru anul urmator formularul tipizat al fiselor fiscale, pentru salariati si pentru persoanele fizice care obtin venituri asimilate salariilor.

Platitorii de salarii vor completa fisele fiscale cu :

datele personale ale contribuabilului ;

mentiunile referitoare la deducerile personale ;

veniturile din salarii obtinute ;

impozitul retinut si virat in cursul anului ;

rezultatul regularizarii impozitului platit pe venitul anual sub forma de salarii.

Pana la completarea fisei fiscale cu datele personale necesare acordarii deducerilor personale suplimentare, salariatii vor beneficia de deducerea personala de baza, urmand ca angajatorii sa efectueze regularizarea veniturilor salariale.

Platitorii de salarii au obligatia ca pe durata platii salariilor :

sa completeze fisele fiscale ;

sa recalculeze si sa regularizeze anual impozitul pe salarii.

Platitorul de salarii este obligat sa pastreze fisa fiscala pe intreaga durata a angajarii si sa transmita cate o copie, pentru fiecare an, organului fiscal competent si salariatului, pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat.

Datele personale din fisele fiscale se vor completa pe baza de documente justificative. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele in intretinere se acorda pe baza de declaratie pe proprie raspundere a contribuabilului.

Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face, pe baza informatiilor cuprinse in fisa fiscala, astfel :

la locul unde se afla functia de baza, pe baza fisei fiscale 1 (FF1) ;

pentru celelalte cazuri pe baza fisei fiscale 2 (FF2) ;

Fisa fiscala 1 (FF1)

se intocmeste de angajatori in trei exemplare ;

pentru veniturile din salarii la functia de baza ;

se transmite cate un exemplar la organele fiscale si la angajat, pana la finele lunii februarie pentru anul anterior ;

formularele se solicita (pe baza de cerere) de la organele fiscale, pana la 30 noiembrie pentru anul urmator ;

Fisa fiscala 2 (FF2)

se intocmeste de angajatori in trei exemplare ;

pentru veniturile din salarii, altele decat cele de la functia de baza ;

se transmite cate un exemplar la organele fiscale si la angajat, pana la

finele lunii februarie pentru anul anterior ;

formularele se solicita pana la 30 noiembrie pentru anul urmator pe baza unei cereri. ( Vezi anexa )

Procedura de globalizare a veniturilor, plata si colectarea

impozitului, sanctiuni fiscale.

Determinarea venitului net global impozabil si a impozitului

pe venit.

Venitul net global al contribuabilului reprezinta suma veniturilor nete determinate sau evaluate separat potrivit regulilor proprii fiecarei categorii de venituri, cu exceptia veniturilor sub forma dividendelor sau dobanzilor si reduse cu contributia pentru asigurari sociale de sanatate si pierderile categoriale. In situatia in care un venit nu este inclus in venitul net golbal, atunci din acel venit net se deduce contributia pentru asigurari sociale de sanatate.

Venitul net global impozabil reperzinta diferenta dintre venitul net global

realizat de contribuabil intr-un an fiscal si pierderea neta gslobala reportata.

Impozitul pe venit se calculeaza asupra venitului net global impozabil al contribuabililului, cu exceptia veniturilor a caror impunere se realizeaza prin retinere la sursa si este impozit final.

Pierderea categoriala reprezinta diferenta nefavorabila realizata intr-o categorie de venituri ca urmare a aplicarii regulilor proprii de determinare a venitului net categorial.

Pierderile categoriale se compenseaza cu rezultatele pozitive ale celorlalte categorii de venituri ale aceluiasi an. Ele nu se pot compensa cu fractiunea venitului net global ce corespunde venitului net al categoriei "venituri din salarii si pensii".

Pierderile de capital se compenseaza cu castigurile de capital, oricare le-ar fi natura, realizate in cursul aceluiasi an sau in urmatorii cinci ani. Nu va fi admisa compensarea pierderilor de capital realizate din transferul dreptului de proprietate intre persoane inrudite, pana la gradul IV de rudenie.

Pierderile categoriale provenite din strainatate ale persoanelor fizice rezidente, se compenseaza cu veniturile de aceeasi natura, pe fiecare tara, realizate in cursul aceluiasi an sau in urmatorii cinci ani.

Pierderea neta globala reprezinta excedentul pierderilor categoriale compensabile peste venitul net global definit anterior al contribuabilului, realizat in acelasi an. Pierderea neta globala se reporteaza asupra venitului net global al urmatorilor cinci ani.

Reportul pierderilor nete globale aferente anilor anteriori se supune urmatoaerelor reguli:

a)      reportul se efectueaza cronologic, in functie de vechimea pierderii.

b)      reportul este obligatoriu de indata ce apare un rezultat pozitiv ca urmare a cumularii veniturilor nete categoriale.

c)      dreptul la report este personal si netransmisibil.

d)      pierderea neta globala reportata necompensata dupa expirarea limitei de report reprezinta pirederea definitiva a contribuabilului, si nu poate fi reintegrata sub nici o forma ca pierdere.

Impozitul pe venit este calculat prin aplicarea baremului legal asupra venitului net global impozabil, sub rezerva dreptului de control al organului fiscal. Impozitele retinute si calculate anterior sau platite anticipat devin credite fiscale interne pentru impozitul pe venit calculat conform declaratiei de venit global.

Prin credit fiscal se intelege deducerea sau compensarea unor sume din impozitele datorate, acordat ca facilitate la plata impozitelor sub forma recunoasterii in Romania a sumelor platite, atat in tara cat si in strainatate, cu titlu de impozite.

Obligatiile declarative ale contribuabilului.

Obligatiile declarative ale contribuabilului se stabilesc in raport cu organul fiscal in a carei raza teritoriala isi are domiciliul contribuabilul.

Cand contribuabilul isi schimba domiciliul, obligatiile declarative, cat si controlul, se stabilesc fata de organul fiscal in a carei raza teritoriala contribuabilul isi are noul domiciliu, atat pentru anul in care s-a produs schimbarea, cat si pentru anii anteriori, in limita prescriptiei.

Contribuabilii au obligatia sa completeze si sa depuna la organul fiscal in raza caruia isi au domiciliul o declaratie de venit global, precum si declaratii speciale, in mod esalonat pana la 31 martie a anului urmator celui de realizare a venitului.

Declaratiile speciale se completeaza pentru fiecare categorie de venit si pe fiecare loc de realizare a acestuia si se depun la organul fiscal unde se afla sursa de venit.

Contribuabilii care realizeaza venituri dintr-o singura sursa, sub forma de salarii, nu sunt obligati sa depuna declaratie de venit global. De asemenea, nu se va depune declaratie speciala pentru acele venituri a caror impunere este finala.

Contribuabilii, precum si asociatiile fara personalitate juridica, care incep o activitate in cursul anului fiscal, sunt obligate sa depuna la organul fiscal competent o declaratie referitoare la veniturile si cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac exceptie de la prevederile acestui alineat contribuabilii care realizeaza venituri pentru care impozitul se percepe prin retinere la sursa.

Contribuabilul care inceteaza sa mai aiba domiciliul in Romania are obligatia sa depuna la organul fiscal competent o declaratie a veniturilor impozabile cuprinzand veniturile realizate pana la acel moment.

Declaratiile prevazute anterior se supun reglementarilor in vioare privind procedura de intocmire si depunere a declaratiilor de impozite si taxe.

Plata si controlul impozitului.

Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente si din cedarea folosintei bunurilor sunt obligati sa efectueze plati anticipate cu titlul de impozit, in baza deciziei de impunere emise de organul fiscal competent, exceptandu-se cazul retinerilor la sursa.

Platile anticipate se stabilesc de organul fiscal, luand ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul din decizia de impunere pentru anul fiscal precedent. Daca impunerea definitiva se realizeaza dupa expirarea termenelor de plata prevazute, contribuabilul va plati cu titlul de impozit anticipat o suma

egala cu cuantumul impozitului aferent trimestrului IV al anului precedent.

Platile anticipate se efectueaza in patru rate egale,repartizate pe urmatoarele termene de plata :

a)      15 martie.

b)      15 iunie.

c)      15 septembrie.

d)      15 decembrie.

Contribuabilul are dreptul sa solicite, in forma agreata de organele fiscale, inainte de data de 1 septembrie, o diminuare a impozitului anticipat de plata, in functie de nivelul efectiv realizat de venit pentru primul semestru, tinand cont de platiile anterioare.

Contribuabilii care determina beneficiul net impozabil sunt obligati la plata unui impozit anticipat, in patru rate egale, determinat asupra beneficiului net comercial pentru anul fiscal curent, la termenele de plata pervazute anterior.

Constatarea, controlul, urmarirea si incasarea impozitului si a majorarilor de intarziere aferente, contestarea amenzilor si a altor sanctiuni, sunt reglementate de dispozitiile legale in materie.

Impunerea venitului global are ca avantaje :

se realizeaza un sistem fiscal rational, prin cuprinderea tuturor veniturilor, atat in bani cat si in natura.

are loc o aplicarea a principiului echitatii, al justitiei sociale in sistemul fiscal, prin aplicarea unitara pentru toate categoriile de contribuabili (se elimina diferentierile existente acum, ca de exemplu scutirile).

contribuie la instituirea unui sistem fiscal coerent, eficient si echitabil in ansamblul reformei fiscale.

Obtinerea pe cale fiscala si nu administrativa (in sensul prelevarilor) a veniturilor necesare indeplinirii functiilor statului si a drepturilor fundamentale ale cetatenilor-invatamant, sanatate, cultura, ocrotire sociala, protectie ecologica, finantarea de obiective de interes national.

Evaluarea forfetara.

Aparitia metodei a constituit un pas inainte fata de evaluarea pe baza semnelor exterioare sau prin prezumtie, intrucat elementele nu mai sunt exterioare materiei impozabile.

Aceasta constituie rezultatul discutiilor asupra echitatii fiscale, intrucat venitul si averea impozabila pot suferi modificari, in timp ce semnele exterioare

raman constatate si prin urmare prelevarea fiscala este izolata de consecintele fluctuatiilor economice si a capacitatii contributive.

Evaluarea forfetara se realizeaza in functie de un numar de elemente economice prestabilite, specific activitatilor desfasurate de contribuabili, care sunt in relatie directa cu materia impozabila reprezentata de venit sau avere si care sunt considerate ca influentand capacitatea contributiva a acestora.

Dezavantajul major al metodei consta in faptul ca, indiferent de numarul elementelor revelatoare utilizate, se ajunge la o subevaluare generala a materiei impozabile.

Aceasta tendinta este stimulata de existenta a doua influente, una dinspre cadrul legislativ si alta dinspre contribuabili.

Prin cadrul legislativ se poate stabili tipul forfetei pentru fiecare impozit in parte. O grupare a acestora este totusi posibila.

In acest sens, se pot identifica :

forfete legale.

forfete conventionale.

forfete colective.

In cazul forfetei legale, prin cadrul legislativ se stabilesc elementele revelatoare ale venitului, valabile pentru toti contribuabilii care realizeaza venituri din aceeasi sursa si in aceleasi conditii. Deci baza de referinta este stabilita apriorc prin lege. De exemplu, chiriile practicate pe piata pentru stabilirea valorii locative a imobilelor.

Valoarea materiei impozabile este determinata semi-automat, intrucat administratia fiscala dispune de regula de o anumita libertate de apreciere.

Forfeta conventionala sau individuala se stabileste pe baza discutilor dintre contribuabili si administratie. Aceasta cauta sa tina seama de particularitatiile activitatiilor desfasurate de fiecare contribuabil. Administratia utilizeaza in acest scop baza informationala de care dispune si informatiile

furnizate de contribuabili. Prin lege se stabilesc subiectii economici care fac obiectul forfetei individuale (cum ar fi persoanele care exercita o profesie liberala, micii comerciantii).

Forfeta colectiva combina evaluarea pe baza de declaratii cu cea forfetara. Veniturile sunt evaluate conform declaratiei iar cheltuielile forfetare conform prevederilor legale. De exemplu, in functie de salarii estimeaza cheltuielile profesionale cand nu se tine evidenta acestora.

Pentru contribuabili metoda forfetara este comoda, prezinta avantajul simplificarii evidentei si a diminuarii sau eliminarii costurilor cu tinerea acestora.

La randul sau, administratia este scutita de a controla in mod repetat un numar mare de subiecti economici cu o contabilitate fie sumara, fie prost organizata. Prin urmare, numarul actelor de control scade, acestea limitandu-se la momentul stabilirii forfetei si a verificarii ulterioare, influentand pozitiv asupra costurilor facute de administratia publica.

Imbunatatirea instrumentelor de procedura fiscala.

Reforma impozitelor asupra venitului si patrimoniului.

Impozitul pe venitul liber-profesionistilor, meseriasilor si

altor persoane fizice.

In ansamblul prelevarilor fiscale si asimilate, ponderea (in medie 0,20%) acestui impozit care a finantat bugetele administratiilor locale (pana la 31.XII.1997) s-a mentinut la un nivel relativ stabil. In cadrul procesului de trecere la impunerea globala a veniturilor, incepand cu 1.I.1998 veniturile care au intrat sub incidenta acestui impozit devin una din cedulele de venituri din cadrul impozitului pe veniturile realizate de persoanele fizice.

Sub incidenta sa au intrat veniturile realizate de persoanele fizice sau asociatiile familiale care produc, livreaza, comercializeaza produse, executa lucrari sau presteaza servicii in baza unei autorizatii legale. Sub aspect tehnic, veniturile au fost impartite pe transe, asupra carora s-au aplicat cote progresive de impunere, in conditiile existentei unei transe exonerate (minimum neimpozabil).

Cuantumul obligatiei fiscale anuale in raport cu venitul impozabil al persoanelor fizice care realizeaza venituri din meserii, practicarea unei profesii libere autorizate, activitati de prestari de servicii, alte activitati organizate si autorizate in mod individual sau in diverse forme de asociere, nu a putut depasi o anumita limita maxima, care este stabilita legal (prevedere care a fost

mentinuta dupa 1997 in conditiile diminuarii nivelului acesteia numai pentru veniturile agricole).

Pentru veniturile impozabile realizate in primul an de activitate, contribuabilii au beneficiat de o reducere a obligatiei fiscale. In limitele prevazute de lege, consiliile locale au beneficiat de dreptul de a majora (cu maxim 30%) impozitul.

Impozitul pe cladiri platit de populatie.

Desi contribuie la finantarea bugetelor locale intr-o proportie extrem de redusa, prin tehnica de impunere s-a mentinut un ansamblu de discriminari fiscale. Initial, cotele de impunere aplicate asupra valorii de asigurare au fost diferentiate in functie de:

- amplasamentul spatial al imobilului. Aceasta a generat o presiune fiscala diferita asupra persoanelor fizice care detin cladiri situate in municipii si orase, comparativ cu cele ale caror cladiri sunt situate in comune si sate.

- destinatia imobilului. Presiunea fiscala a fost sporita pentru constructiile utilizate in scop profesional de micii meseriasi si liber-profesionisti

- numarul de camere si categoria sociala a contribuabilului. In situatia in care numarul depaseste numarul membrilor de familie, presiunea fiscala creste. Totusi, aceasta este usor mai redusa pentru personalul muncitor si asimilat acestuia, comparativ cu celelalte categorii sociale.

In scopul stimularii construirii sau cumpararii din fondul locativ de stat a unor locuinte proprietate personala, s-au stabilit exonerari delimitate temporar. Acestea au fost extinse asupra familiilor militarilor in termen, pe perioada efectuarii stagiului militar.

In urma reajustarilor intervenite, s-au stabilit noi valori impozabile pe metrul patrat, diferentiate in functie de amplasamentul, destinatia, felul cladirilor. Asupra acestora se aplica o cota unica de impunere, stabilita de catre consiliile locale. Nivelul acesteia poate varia intre 1% si 1,5%. Concomitent, s-au redus taxele legate de autorizarea desfintarii partiale sau totale a unor constructii si amenajari provizorii, taxa pentru certificatul de urbanism, taxa pentru construirea de locuinte. Pentru constructiile utilizate exclusiv in agricultura, s-au acordat facilitati fiscale. Ansamblul acestor masuri a urmarit stimularea realizarii unor constructii noi.

Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoanele fizice.

Finantarea bugetelor locale pe seama prelevarilor fiscale, este nesemnificativa. In raport de natura mijloacelor de transport, taxele sunt stabilite fie in functie de capacitatea cilindrica, in mod diferentiat pe cateorii de autovehicule, fie in suma fixa.

In scop social, persoanele invalide care detineau mijloace de transport adaptate invaliditatii, au beneficiat initial de reducerea impozitului. Ulterior, acestea au fost exonerate de plata.

Aceeasi facilitate a fost acordata persoanelor din unele zone dunarene, pentru barcile si luntrele utilizate in scop profesional.

Concomitent, termenul de plata a obligatiei fiscale a fost redus, devenind semestrial.

Impozitul pe venitul agricol.

Principalele caracteristici tehnice ale impozitului pe venitului agricol, care incepand cu 1 iulie 1994 a inlocuit impozitul pe terenurile agricole ale populatiei, dar care ulterior (1997) a fost suspendat temporar, sunt:

a) veniturile agricole impozabile sunt reprezentate de:

- veniturile determinate pe baza de norme de venit, diferentiate pe zone de fertilitate si categorii de folosire a terenurilor (cultivate si necultivate).

- veniturile realizate in anul anterior din cultivarea (in sere, solarii, pepiniere si in sistem cultivat) si valorificarea legumelor, zarzavaturilor, florilor, plantelor decorative, pomilor, vitei de vie.

b)      exonerarea unor venituri in scopul realizarii unor:

- obiective economice destinate stimularii cresterii animalelor si pasarilor, apiculturii, sericulturii, recoltarii fructelor de padure si plantelor medicinale din flora spontana.

- obiective sociale prin scutirea veteranilor si vaduvelor de razboi.

c) reducerea obligatiei fiscale in scop:

- social, acordata persoanelor handicapate si asimilate gradelor de invaliditate prevazute legal, persoanelor in varsta (de peste 65 ani).

- economic, pentru veniturilor aferente productiei agricole (prevazute legal) contractate si livrate agentilor economici in industria alimentara si usoara.

- asigurarii echitatii fiscale, prin eliminarea din venitul impozabil a productiei calamitate, proportional cu ponderea acesteia in productia medie realizata (in ultimii trei ani cu productie normala).

d) cota de impunere care s-a aplicat asupra veniturilor impozabile a fost unica. Pentru anii 1994-1996 s-a prevazut si aplicat o cota unica redusa fata de cota normala.

e) incasarea s-a realizat in doua transe (septembrie si noiembrie) de catre bugetele locale.

Alte impozite.

Desi contribuie intr-o proportie nesemnificativa la finantarea bugetelor locale, aceasta grupa continua sa cuprinda o paleta extrem de diversificata de prelevari fiscale : taxe de timbru de la persoanele fizice, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor in domeniul constructiilor, taxa pentru detinerea de caini, taxa pentru sederea in statiuni balneo-climaterice, taxa pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectura si arheologie.

Impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice.

In vederea trecerii la impunerea globala a veniturilor personale, incepand cu 1.I.1998, tehnicile de impunere a 12 categorii de venituri in bani si natura constituie obiectul unei reglementari tranzilorii. Sub incidenta sa intra persoanele fizice romane si straine, asociatiile familiale, societatiile civile profesionale care realizeaza venituri din :

activitati desfasurate pe baza de libera initiativa si din practicarea unei profesii libere.

drepturi de autor, inclusiv drepturile conexe, din cesionarea, inchiderea, precum si din valorificarea unor astfel de dedrepturi dobandite prin mostenire.

inchirieri, din subinchirieri si din constituirea dreptului de uzufruct, uz sau abtinere.

diverse activitati : arendari, activitati agricole, artistice, distractive sau sportive, plasamente la banci (decizie ulterior anulata), drepturi pentru inventii si inovatii, alte venituri prevazute de lege, indiferent de caracterul acestora.

Prin excluderea din sfera de aplicare a unor venituri s-a urmarit :

a)      Eliminarea dublei impuneri : veniturile care intra sub incidenta impozitului pe salarii si a impozitului pe venitul agricol (temporar suspendat).

b)      Finantarea deficitului bugetar prin intermediul pietei de capital romanesti : dobanzile aferente titlurilor de stat.

c)      Stimularea pietei de capital si evitarea dublei impuneri a tranzactiilor cu titluri de stat : veniturile obtinute din tranzactionarea valorilor mobiliare.

d)      Obiective sociale : donatii, sponsorizari, pensii, alocatii de stat pentru copii, burse, persoanele in varsta, handicapate si invalizii care indeplinesc conditiile legale.

e)      Sustinerea agroturismului si a activitatilor destinate obtinerii unor produse in stare naturala.

f)        Recunoasterea unor merite : veniturile veteranilor si vaduvelor de razboi din activitatiile expres stabilite.

In functie de natura venitului impozabil, contribuabilii sunt impusi pe baza :

a) Venitului efectiv realizat, conform informatiilor din evidenta contabila stabilita prin legislatia in domeniu, pe baza careia se intocmeste declaratia anuala de impunere.

Pentru determinarea venitului impozabil anual rezultat din activitati desfasurate pe baza de libera initiativa, transporturi de persoane si activitati de instruire auto, se au in vedere :

veniturile incasate, cheltuielile efectuate si primele platite pentru asigurarile de bunuri conform documentelor justificative.

cheltuielile nedeductibile fiscal.

respectarea conditiilor si limitelor in care se admite deducerea unor cheltuieli (specifice fiecarei categorii de venit impozabil).

In cazul veniturilor reprezentand drepturi de autor (inclusiv drepturile conexe), cheltuielile care se scad din venitul brut, se stabilesc pe baza unor cote forfetare, diferentiate in functie de natura activitatii.

Obligatia fiscala se determina pe fiecare categorie si loc de realizare a venitului impozabil, prin aplicarea unor cote progresive compuse asupra transelor de venit. Impunerea prin cote progresive compuse se mai aplica pentru :

- veniturile care nu rezulta dintr-un contract individual de munca, obtinute de artisti, sportivi si alte persoane asimilate.

- sumele brute datorate persoanelor fizice care desfasoara activitati in afara unitatii la care sunt salariate.

Presiunea fiscala pentru aceste venituri este superioara celei stabilite pentru activitati desfasurate pe baza de libera initiativa. Aceasta constituie consecinta modului de dimensionare a transelor de venituri si a nivelului cotelor de impunere.

Veniturile din inchirieri si subinchirieri sunt impuse printr-o cota de tip proportional. Aceasta se aplica asupra venitului anual impozabil prin declaratia de impunere, determinat prin deducerea impozitului pe cladiri, a primelor de asigurare si a cotei forfetare de cheltuieli stabilite legal, din veniturile anual incasate. Nivelurile valorice ale veniturilor anuale incasate nu pot fi mai mici decat cele stabilite prin hotarari ale consiliilor locale.

Tehnica impunerii proportionale se aplica si asupra veniturilor provenite din dobanzi, drepturilor banesti pentru inventii si inovatii, veniturile obtinute prin vinderea in regim de consignatie.

b) Normelor de venit stabilite de Consiliile judetene si de Consiliul General al Municipiului Bucuresti pentru veniturile realizate de meseriasi. In functie de varsta, sex si grad de invaliditate, contribuabilii pot beneficia de o reducere diferentiata a normelor anuale de venituri. (vezi anexa nr. 1)

c) Evaluarii forfetare a veniturilor realizate de persoanele fizice care desfasoara activitati de taximetrie cu autoturisme proprii, de comert in puncte volante, de carausie si a veniturilor obtinute de maseriasi ambulanti.

Cu exceptia impozitului pe venitul realizat de avocati si respectiv, de notarii publici, care finanteaza bugetul de stat, restul prevederilor fiscale contribuie la finantarea bugetelor locale.