Reforma sistemului bancar Romanesc dupa 1990

Reforma sistemului bancar Romanesc dupa 1990

Reforma de facto a sistemului bancar Romanesc.

In perioada economiei cu planificare centrala, sistemul bancar romanesc a fost organizat, in linii mari, conform modelului sovietic de monobanca. In centrul sistemului s-a aflat BNR care exercita atat functii de banca de emisiune cat si functii de banca comerciala. Alaturi de BNR sistemul cuprinde si patru banci de activitate economica.[16]

In plus, patru banci straine erau autorizate sa efectueze o gama restransa de operatiuni in valuta. Mai existau aproximativ 860 de cooperative de credit si mai mult de 6000 de case de ajutor reciproc.

tabelul nr. 1.

Ca-si in alte tarii in tranzitie, bancile raman in continuare cei importantii intermediari financiari in Romania. La sfarsitul anului 2001, sistemul bancar romanesc detinea mai mult de 90% din totalul activelor sistemului financiar autohton ( tabelul nr. 1.)

Dominatia sectorului bancar este demonstrata si de rolul secundar pe care il joaca pietele de capital romanesti, la data de 31.12001, capitalizarea insumata acelor doua burse de valori din Romania ( Bursa de Valori Bucuresti pe piata RASDAQ )se cifra la nivelul de 30.219 miliarde lei, comparativ cu activele totale ale sistemului bancar in valoare de 233.254 miliarde lei.

Romania - Structura sistemului financiar (la sfarsitul anului 2001) tabelul nr.

Sursa : Cristian Bichi, Antohi (2001)

Reforma sistemului bancar in Romania a inceput '' de facto'' in decembrie 1990 prin sistemul monobancar specific economiei cu planificare centrala a fost inlocuit cu un sistem organizat pe doua niveluri: Banca Nationala a Romaniei si Bancile Comerciale. In procesul de organizare a unui sistem bancar modern de tip occidental.

Banca Nationala a Romaniei si-a asumat responsabilitatea de a conduce politica monetara si de a exercita alte functii specifice unei banci centrale, in timp ce activitatea comerciala, a fost transferate unei banci noi infiintate: Banca Comerciala Romana.

In aprilie 1991 Parlamentul Romaniei a adoptat Legea privind activitatea bancara ( Legea nr. 33/ 1991 ) si Legea privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei ( Legea nr. 34/1991). Aceste legii au consfintit " de jure" crearea unui nou sistem bancar orientat spre piata.

Bancile au fost autorizate sa opereze in calitate de banci comerciale, de tip universal, putand efectua o gama larga de autoritate de supraveghere bancara.

Incepand din 1994, odata cu promulgarea legislatiei privind valorile mobiliare si bursele de valori bancile numai pot opera direct pe pietele de capital .[17]

In prima parte a anului1998, legislatia bancara a fost sub instanta modernizata prin adoptarea de catre forul legislativ a trei noi legi bancare :

Legea bancara nr. 58/1998;

Legea nr.101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei;

Legea falimentului bancar nr. 83/1998.

Componenta sistemului bancar nu a cunoscut modificarii majore in semestrul intai 2003, singura schimbare comparativ cu finele anului anterior constand in eliminarea Bancii Columna, ca urmare a hotararii definitive a Tribunalului Bucuresti de declansarea proceduri falimentului.

Impactul acestei decizii asupra sistemului bancar a fost practic nul in conditiile in care banca incetase sa fie operationala inca din 1998, insa ea a marcat un moment important in evolutia acestuia in incheierea procesului de lichidare a entitatilor solvabile.

In ceea ce priveste structura actionariatului, se remarca o usoara restrangere ( cu 0,5 puncte procentuale) a ponderii detinute de capital strain, ca urmare a preluarii pachetelor majoritare de actiuni ale bancilor Daewoo si Libra de catre doua grupuri de firme romanesti, controlate insa de actionari straini.

Numar de banci. tabelul nr.3.

Printre masurile luate de Banca Nationala a Romaniei pe linia asigurarii unui mediu bancar capabil sa faca fata presiunilor concurentiale ulterior aderarii la UE sa numarat si adoptarea Normelor nr. 16/2002 care prevad majorarea graduala a limitei minime a capitalului social si a fondurilor proprii pana la valoarea de 370 miliarde lei. Prima etapa a acestui proces sa incheiat la 31.05.2003 astfel incat la finele lunii iunie nivelul de capitalizare a sistemului bancar era superior cu 8,2% ( valori nominale ) celui din decembrie 200

Capital social tabelul nr.4.

In pofida accelerarii activitatii de creditare activul net agregat a inregistrat in semestrul intai 2003 o crestere modesta ( doar 0,9% in termeni reali), contributia pozitiva a operatiunilor cu clientela fiind practic anulata de dinamica nesemnificativa sau chiar restrangerea celorlalte posturi de activ . Astfel, daca interesul bancilor pentru creditarea economiei reale a determinat majorarea pana la 44,1% a ponderii acestui tip de operatiuni ( fata de 38,1% la sfarsitul anului 2002 ), segmentul plasamentelor interbancare sa redus de la 41,9 la 35,7%, iar plasamentele in titluri de stat au scazut in termeni reali cu 0,8%, atingand o pondere de 8,8%. Disponibilitatea de a realiza plasamente cu un grad sporit de risc a fost stimulata atat de progresele realizate in ultimi doi ani pe linia macro stabilizarii, cat si de considerente de piata - diminuarea atractivitatii plasamentelor in titlu de stat si depozite la banca centrala sau operatiunilor de arbitraj pe piata valutara. Activ bilantier net tabelul nr.5.

Expansiunea activitatii de creditare este reflectata si de datele furnizate de Centrala Riscurilor Bancare, volumul creditelor si angajamentelor asumate de sistemul bancar crescand in iunie 2003 cu 30,5% in termeni reali fata de aceeasi perioada a anului anterior cu 12,5% fata de decembrie 2002 majoritatea resurselor financiare a fost in continuare canalizate catre industrie si servicii (45,9% si respectiv 38,3% din totalul activelor si angajamentelor asumate de sistemul bancar).

Sume acordate si angajamente asumate de sectorul bancar

sectoare de activitate -  tabelul nr. 6

Similar anului 2002, in prima jumatate a anului 2003 a continuat tendinta de majorare a scadentelor creditelor si angajamentelor asumate de sistemul bancar, ca urmare a efectului benefic pe care imbunatatirea

climatului macroeconomic si prin urmare predictibilitatea sporita a veniturilor si a nivelului dobanzilor, la exercitat atat solicitantilor, cat si asupra ofertantilor de credite, la finele primului semestru 2002, creditele si angajamentele pe termen lung detineau 14,1% din total, in crestere cu 0,5 procentuale fata de finele anului 2002 si cu 1,8 puncte procentuale fata de iunie 200

La aceasta evolutie au contribuit atat extinderea segmentului de retail, in principal a creditelor imobiliare ( plus 110% in termeni reali comparativ cu iunie 2002) cat si continuarea procesului de modernizare si retehnologizare, reflectata de majorarea cu 30, 9% in termeni reali a creditelor pentru echipamente .

Tendintele mentionate sunt puse in evidenta si de indicatori furnizati de bilantul monetar agregat al bancilor, credite pe termen lung acordate populatiei asimilate creditului imobiliar si ipotecar, au crescut in primul semestru 2003 cu 68% in termeni reali, in timp ce creditele pe termen mediu si lung angajate de agentii economici, considerate resurse atrase pentru finantarea institutiilor s-au majorat in acelasi interval cu 19,2% in termeni reali.

Trebuie remarcat totusi ca cel mai dinamic element al activelor bancare in semestrul intai 2003 s-a dovedit a fi creditul pe termen mediu acordat populatiei (plus 125,8 % in iunie 2003 fata de decembrie 2002, valori reale ), instrument utilizat in principal pentru finantarea achizitiilor de autoturisme si bunuri.[21]

Sume acordate si angajamente asumate de sectorul bancar

- destinatii -  tabelul nr.7.

Sursa: Banca Nationala a Romaniei.

Important de semnalat este faptul ca toleranta sporita la risc a bancilor, concretizata in expansiunea activitatilor de creditare, nu a imputat asupra solidaritatii sistemului bancar, indicatorii de prudentialitate:

rata de solvabilitate inalta ( peste 22% );

lichiditate ridicata( peste 1,4%);

nivel gestionabil al creditelor neperformante ( mai putin de 1% din portofoliul de credite al bancilor) - indicand o rezistenta considerabila la socuri.

Principali indicatori de prudenta bancara

procente tabelul nr.8.

Accentuarea competitiei dintre banci pe piata creditului, in special pe segmentul de retail ( al carui potential este inca insuficient exploatat ), a condus la diminuarea constanta a ecartului dintre ratele dobanzilor active si cele ale dobanzilor pasive aferente operatiunilor cu clienti nebancar neguvernamental de la 17,6 puncte procentuale in decembrie 2002 la 15 puncte procentuale in iunie 2003.

Indicatori de eficienta a sistemului bancar

tabelul nr.9.

Sursa : Banca Nationala a Romaniei

In aceste conditii diminuarea veniturilor din dobanzi ( cu 31% in termeni reali comparativi cu semestrul intai 2002 ) la care a contribuit si reducerea randamentelor oferite de titlurile de stat si de depozitele plasate la Banca Centrala a constituit unul dintre factorii care explica scaderea indicatorilor de profitabilitate ai sistemului bancar.

In acelasi sens au actionat si majorarea eforturilor de provizioane ale bancilor ca urmare a intrari in vigoare la 1.01.2003 a unor noi reglementari referitoare la constituirea provizioanelor, precum si institutiile in infrastructura realizate de majoritatea bancilor.[22]

Nu trebuie ignorat faptul ca restrangerea profitului net realizat de sistemul bancar in semestrul intai 2003 comparativ cu perioada similara anului anterior ( cu 21,7% in termeni reali ) a fost amplificata de faptul ca, incepand cu acest an, 9 banci raporteaza situatii financiare in conformitate cu standardele internationale de contabilitate.

Reforma de forma a sistemului bancar Romanesc.

Reforma sistemului de plati romanesc a continuat si anul 2002, urmarind realizarea unui sistem integrat modern, cu functionalitati multiple, menite sa faciliteze trecerea catre o economie in care sa se foloseasca preponderent instrumentele de plata in forma dematerializata si care sa asigure conectarea sistemului romanesc de platii la cel european in momentul aderarii Romaniei la UE.

Dupa ce in anul 2001 au fost parcurse etape importante in procesul de reforma prin operationalizarea TransFond SA, stabilirea caracteristicilor si arhitecturii noului sistem de platii si aprobarea acestora de catre participantii la viitorul sistem, pe parcursul anului 2002 sa derulat in conditii de totala transparenta procesul de selectie a furnizorului pachetului de programe informatice. Dupa aproape 12 luni a fost semnat contractul privind implementarea sistemului national de platii cu un consortiu condus de compania italiana SIA SpA. Implementarea efectiva a inceput in luna ianuarie 2003.

In cadrul procesului de reforma si modernizarea sistemului romanesc de platii se urmaresc atat schimbarea fundamentala a modului de procesare a platilor interbancare, cat si construirea unei platforme cu performante tehnice deosebite. Astfel noul sistem, va avea drept componente:

Sistemul cu decontare bruta in timp real (RTGS). Acesta va asigura procesarea platilor interbancare de mare valoare, a platilor aferente operatiunilor de politica monetara, a platilor aferente pietei valutare, operatiunilor cu titlu de stat. Este un sistem fara riscul de decontare asociat.

O data inregistrate in sistemul RTGS, platile sunt finale si irevocabile. BNR va asigura furnizarea de lichidate intraday pentru fluidizarea platilor. Perioada de decontare va fi maximum o zi, creditarea contului beneficiarului trebuind sa aiba loc pana la sfarsitul zilei bancare in care a fost ordonata plata.[23]

O casa de compensatii automata ( ACH). Acesta va asigura procesarea platilor de mica valoare si va efectua decontarea finala in sistemul RTGS a pozitiilor nete rezultate in urma compensarii. Programul de operare va cuprinde trei sesiuni pe zi, creditarea contului beneficiarului urmand a se face in aceeasi zi bancara sau, cel mai tarziu, in urmatoarea zi lucratoare. Casa automata de compensatii are, de asemenea, un risc de decontare zero, platile urmand a fi acceptate de sistemul in limita garantiilor constituite de participantii sub forma de titluri de stat sau lichiditatii rezervate voluntar in contul de decontare din sistemul RTGS.

Un sistem de inregistrare si decontare a operatiunilor cu titlu de stat(SID). Sistemul va avea functiuni multiple:

٭ de registru;

٭ de asigurarea decontarii in RTGS a fondurilor aferente titlurilor;

٭ functiuni conexe operatiunilor cu titluri de stat.

Toate operatiunile se vor realiza cu respectarea principiului "livrare contra plata ", conform BRI ( atat fondurile, cat si titlurile se deconteaza pe brut, bucata cu bucata).

Un pas important in implementarea sistemului de decontare bruta in timp real (RTGS) a fost deja facut.

Un alt pas important in implementarea proiectului amintit a avut loc in decembrie 2002, cand a intrat in functiune un nou regulament privind operatiunile cu titlu de stat. Acest regulament prefateaza noul sistem de implementare si inregistrare a titlurilor de stat(SID), facand trecerea de la un registru organizat, la un registru pe doua niveluri, impunand sistemul dealer - ilor primari si secundari, sistemul cotarilor obligatorii.

In anul 2002 a inceput o actiune de evaluare a sistemului romanesc de plati de catre Banca Central Europeana, alaturi de evaluarea sistemelor din tarile candidate la aderarea UE. Sistemul romanesc va raspunde in totalitate acestei cerinte dupa finalizarea implementarii proiectului PHARE mentionat. Calendarul de implementare a sistemului electronic de plati prevede intrarea in functiune in mod treptat a componentelor acestuia.

Receptia sistemelor centrale este programata a avea loc incepand cu trimestrul al doilea al anului urmator:

٭ sistemul RTGS si sistemul titlurilor de stat - in mai 2004,

٭ casa de compensatii automata - in iunie 2004.

Intrarea efectiva a acestora in functiune va depinde de pregatirea bancilor si a Trezoreriei statului.

3. Mutatii in sistemul bancar romanesc.

Mutatii calitative si cantitative in sistemul bancar romanesc dupa decembrie 1989.

Pregatirea mediului unui economii de piata presupune remodelarea si inlocuirea vechiului sistem economic cu unul nou, bazat pe un cadru institutional cu sisteme financiare, bancare, monetare si valutare specifice economiei de piata.

Procesul de remodelare a sistemului bancar a vizat, pe de o parte crearea unui sistem specific economiei de piata, iar pe de o alta parte, armonizarea legislatiei romanesti cu cea a tarilor din UE.

Remodelarea sistemului bancar romanesc a vizat in principal urmatoarele aspecte:

restructurarea sistemului bancar;

reglementarea, autorizarea si supravegherea activitatii bancare.

RESTRUCTURAREA SISTEMULUI BNCAR. Procesul de restructurare a sistemului bancar a debutat inca de la sfarsitul anului 1990, cand Banca Comerciala Romana nou infiintata a preluat functia comerciala pe care o desfasoara pana atunci Banca Nationala a Romaniei.

Fostele trei[24] banci de stat specializate au fost transformate in banci comerciale, putand efectua toate operatiunile bancare fara a mai tine cont de specializarea sectoriala avuta.

Odata cu adoptarea celor doua legi bancare - Legea privind activitatea bancara si Legea privind Statutul Banci Nationale, care au intrat in vigoare la 3.05.1991( modificate ulterior prin Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara si Legea nr. 1/1998 privind Statutul Banci Nationale a Romaniei ) sa consfintit crearea unui sistem bancar pe doua niveluri, de tip occidental, bazat pe principiul universalitatii bancilor.

Prin lege Banca Nationala a Romaniei a capatat autonomie fata de puterea executiva, astfel:

are personalitatea juridica;

este unicul organ de emisiune, elaboreaza, aplica si raspunde de politica monetara, valutara, de credit, de plata, precum si de autorizarea si supravegherea prudentiala societatii bancare;

este un organ consultativ in procesul de elaborare a actelor normative ale autoritatilor publice, care privesc direct politica monetara, activitatea bancara, regimul valutar si datoria publica;

conducerea Banci Nationale a Romaniei este asigurata de un Consiliu de administrare numit Parlament, membri Consiliului de Administratie nu pot fi parlamentari sau membrii unui partid politic.

Bancile Comerciale se pot constitui ca raport partial sau total de capital autohton privat sau strain. Bancile Comerciale sunt dependente, avand dreptul sa se implice in diverse operatiuni bancare cu, conditia respectarii reglementarilor bancare emise de Banca Nationala a Romaniei.

Procesul de privatizare o bancilor comercial cu capital de stat s-a dovedit a fi un proces anevoios, abia in anul 1997 a fost adoptata Legea privind privatizarea Bancilor Comerciale cu capital de stat.

In luna august 1998 s-a declansat procesul de privatizare a Banci Romane de Dezvoltare( proces incheiat in decembrie 1998 din actiuni de catre Societe Generale) si-a Bank Post urmand a fi privatizate Banca Agricola si Banca Comerciala.

Modernizarea sistemului de plati prin introducerea unor instrumente specifice economiei de piata: cambia, cecul si biletul la ordin a fost insotita de deschiderea Casei de Compensatii interbancara de catre Banca Nationala, prin care schimbul de plati interbancare este intermediat de catre Banca Nationala care coordoneaza si administreaza 41 de Case de Compensatie judetene si Centrul informatic al compensarii si decontarii interbancare prin cresterea vitezei de decontare, siguranta decontarilor si reducerea costurilor de operare.

Pentru eliminarea riscului in procesul de decontarii interbancare (emiterea de instrumente de plata fara acoperire sau cecuri fara autorizarea trasului, incasarea unor instrumente furate, anulate, pierdute) s-a organizat si functioneaza la Banca Nationala, Centrala Incidentelor de Plati (CIP) incepand cu luna februarie 1997.

Ca urmare a recomandarilor UE in cursul anului 1996 s-a infiintat Fondul de garantare a depozitelor populatiei in sistemul bancar.

Incepand cu anul 1998 s-a introdus un nou plan de costuri bazat pe principii contabile moderne, care corespunde legislatie comunitare in domeniu, precum si unele norme metodologice de tinere a evidentei contabile de catre banci.

REGLEMENTAREA , AUTORIZAREA SI SUPRAVEGHEREA ACTIVITATI BANCARE. Activitatea de autorizare, reglementare si supraveghere prudentiala a societatilor bancare are ca obiectiv central mentinerea stabilitatii intregului sistem bancar.

Reglementarile elaborate de Banca Nationala a Romaniei sunt aliniate la standardele internationale in materie fiind in concordanta atat cu principiile generale stabilite de Comitetul de la Basel privind reglementarea activitatii institutiilor financiare si de credit. Ansamblu acestor reglementari au un caracter deosebit intrucat se porneste de la o abordare a rolului Banci Nationale fundamentat diferit de cel practicat in economiile centralizate.

In economiile de piata, reglementarea si supravegherea activitati bancare fie ca este executata se Banca Centrala fie de o entitate distincta, nu se aseamana cu functia de control ierarhic. In paralel cu aparitia de noi banci, cu capital privat a avut loc si majorarea capitalului bancilor de stat, prin emisiuni de actiuni.

In 1994 capitalul acestor banci a crescut pe baza unor injectii din partea statului de circa 77 miliarde lei, cea ce a condus la cresterea fondurilor proprii cu peste 136% fata de anul anterior fiind anul cu cea mai mare crestere reala din perioada 1990-1994.

Prin normele emise, Banca Nationala a Romaniei, pune conditii exigente conducerii bancilor referitoare la onoralitate, calificarea si experienta profesionala a actionarilor care trebuie sa constituie adevaratii giranti cu gestiune sanatoasa si prudenta a societati bancare.

RESTRUCTURARI CANTITATIVE LA NIVELUL SISTEMULUI BANCAR ROMANESC. Daca la inceputul anului 1990 sistemul bancar romanesc era format dintr-un numar de patru banci, la sfarsitul anului 1997 numarul acestora a ajuns la 40 de societati bancare, deci o crestere de peste 10 ori a numarului agentilor economici din acest domeniu. Aceasta crestere este cat se poate de semnificativa pentru procesul de restructurare a sistemului bancar romanesc, asupra cresterii concurentei in aceasta ramura a economiei si reduceri rolului statului.

Inca din anul 1990, dar cu deosebire in anul 1991, o data cu adoptarea unei noi legislatii bancare a aparut noi banci in economia romaneasca.

Aportul la infiintarea noilor institutii bancare provenea nu numai de la structurile puternice existente la aceea vreme in economia romaneasca, ci si la agentii economici cu capital de stat sau de la institutii particulare.

Nu se poate contesta faptul ca inainte de 1990, in economia romaneasca, nu erau intreprinderi industriale, de comert puternice si dupa acest an ele nu ar mai fi existat, cel mult daca potentialul lor nu s-a consolidat, macar a ramas stabil. La fel nu se poate contesta faptul cererii de fonduri a intreprinderilor de stat, in conditiile in care acestea isi propun ambitioase planuri de restructurare si retehnologizare, nu era considerabil si acestea cu atat mai mult cu cat investitia "planului unic", care redistribuia resursele pana in 1990 le ingreuna mult finantarea.

O alta cale de formare a bancilor comerciale romanesti a constituit-o pe teritoriul Romaniei unele filiale ale unor banci din strainatate, sau chiar infiintarea unor banci noi cu capital integral strain. Acest proces a inceput inca din ani 1990-1991, continua si astazi si a favorizat de legislatia romaneasca, ce ne pune restrictii asupra apartenetei capitalului strain bancilor nou infiintate.

Un alt factor favorizator al infiintarii bancilor cu capital strain a fost si penuria de capital de imprumut resimtita pe piata romaneasca, concurenta redusa din sistemul bancar romanesc, aspecte care determina ca pe acest segment de piata marjele profitului sa fie considerabile pentru agentii economici.

Desi numarul bancilor romanesti cu capital privat a fost increste in intreaga perioada de dupa 1990, totusi bancile cu capital de stat continua sa domine de la distanta sistemului bancar.

De altfel trebuie mentionat ca de-si in ultimi ani bancile cu capital de stat au introdus noi produse si servicii bancare, putinii din agenti economici prefera sa lucreze cu ele, acestea bazandu-se pe clientela traditionala mostenita.

In concluzie, din sistemul bancar romanesc este insuficient perioada sursa dupa 1990 indica un anumit dinamism al sau, dupa acest an aparand mutatii de ordin cantitativ.