Sistemul cheltuielilor publice

Continutul economic al cheltuielilor publice.

Clasificarea cheltuielilor publice.

Nivelul, structura si dinamica cheltuielilor publice.

Continutul economic al cheltuielilor publice.

La aparitia stiintei "finante" savantii erau preocupati mai mult de problemele veniturilor statului. Numai in a doua jumatate a sec.XIX apar asa numite foi civile in care erau reflectate cheltuielile pentru intretinerea regelui si membrilor familiei lui, cheltuielile pentru invatamantul public, pensii si pentru dezvoltarea economiei. Situatia se schimba cardinal numai spre sfarsitul sec. XIX cand s-a ajuns la concluzia ca in gospodaria fiecaruia anume cheltuielile au o importanta prioritara.

Marea criza economica din 1929 si consecintele celui de-al doilea razboi mondial au facilitat avantul interventionismului economic. S-a recunoscut faptul, ca cheltuielile bugetare pot constitui un instrument de reglare a cererii agregate, fiind o componenta esentiala a acestuia, si ca bugetul de stat permite influentarea economiei in sensul dorit de autoritatile publice.

In conditiile actuale, cheltuielile publice nu sunt numai resurse de acoperire a necesitatilor statului, mai mult, ele sunt decizii bugetare de esenta politica.

Cheltuielile publice exprima relatii economico-sociale in forma baneasca ce se manifesta intre stat pe de o parte, si persoane fizice si juridice, pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului in scopul indeplinirii functiilor acestuia.

Cheltuielile publice se materializeaza in plati efectuate de stat din resursele mobilizate pe diferite cai pentru achizitii de bunuri sau prestari de servicii necesare pentru indeplinirea diferitelor obiective ale politicii statului:

Servicii publice generale;

Actiuni social-culturale;

Intretinerea armatei;

Actiuni economice.

Cheltuielile publice cuprind:

Schema 17

Intre cheltuielile publice si bugetare exista deosebiri:

Cheltuielile publice se refera la totalitatea cheltuielilor efectuate in sectorul public prin intermediul institutiilor publice (aparat de stat, institutii social-culturale, armata, intreprinderi autonome), care se acopera fie de la bugetul statului (central sau local), fie din bugetele proprii, pe seama veniturilor obtinute.

Cheltuielile bugetare se refera numai la acele cheltuieli care se acopera de la bugetul administratiei de stat, din bugetele locale sau din bugetul asigurarilor sociale de stat.

Deci cheltuielile bugetare au o sfera mai restransa decat cheltuielile publice in cadrul carora sunt cuprinse.

Clasificarea cheltuielilor publice

Structura cheltuielilor publice dupa anumite obiective economice, sociale, militare, politice se face in baza diferitor criterii:

Clasificatia administrativa are la baza criteriul institutional prin care se efectueaza cheltuielile publice: ministere, unitati administrativ-teritoriale;

Clasificatia economica foloseste doua criterii de grupare: unul conform caruia cheltuielile se impart in cheltuieli de capital (cu caracter de investitii) si cheltuieli curente ( de functionare), iar altul care imparte cheltuielile, in cheltuieli ale serviciilor publice si cheltuieli de transfer.

Cheltuielile de capital sau de investitii sunt destinate sferei de productie materiala sau sferei nemateriale (scoli, spitale, asezaminte de cultura).

Cheltuielile curente asigura functionarea si intretinerea institutiilor publice.

Cheltuielile privind serviciile publice sau administrative cuprind remunerarea serviciilor, a prestatiilor, a furniturilor aduse la administratia statului necesare pentru functionarea institutiilor publice sau pentru echipamente de investitii.

Cheltuielile de transfer pot avea caracter economic (subventii, stimularea exportului) sau social (burse, pensii, alte ajutoare).

Clasificatia functionala a cheltuielilor publice cuprinde cheltuielile pentru servicii publice generale: aparare, educatie, sanatate, locuinte si servicii comunale, servicii economice.

Clasificatia cheltuielilor publice pe baza criteriului functional

Schema 18

In Republica Moldova incepand cu anul 1997 se foloseste Noua Clasificatie Bugetara, conform careia clasificatia cheltuielilor bugetare se face dupa criteriile:

Functional;

Organizational;

Economic.

Nivelul, structura si dinamica cheltuielilor publice.

Nivelul si dinamica cheltuielilor publice, in fiecare tara poate fi determinat in baza anumitor indicatori, ca:

1. Ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut (PIB). Acest indicator permite analiza volumului cheltuielilor publice in raport cu nivelul de dezvoltare economica si sociala a fiecarui stat si-n fiecare etapa.

2. Cheltuielile publice medii pe locuitor ce sunt niste marimi variabile.

Variatiile nivelului relativ al cheltuielilor publice exprimat in cei doi indicatori e explicata de influenta diferitor conditii economice, sociale si politice, organizatorice, administrative sau de alta natura a fiecarei tari, de obiectivele politice interne sau externe promovate de Guvern.

Stabilirea ponderii (greutati specifice) a fiecarei categorii de cheltuieli publice in totalul acestora se poate face utilizand relatia:

gs_cpi in care:

gs_cpi - reprezinta greutatea specifica (gs) a categoriei de cheltuieli publice i (cp) in totalul cheltuielilor publice;

cpi - cheltuielile publice ale categoriei i;

cpt - cheltuieli publice totale;

i - 1n categorii de cheltuieli.

Determinarea ponderii fiecarei categorii de cheltuieli publice in totalul cheltuielilor publice are importanta, deoarece:

1) se pot vedea orientarile resurselor financiare ale statului spre anumite obiective;

2) se poate de urmarit in dinamica modificarea optiunilor bugetare sau extrabugetare ale statului;

3) pe seama structurii cheltuielilor se pot efectua comparatii intre statele cu niveluri diferite de dezvoltare;

4) structura cheltuielilor publice pe diferite categorii se delimiteaza in cadrul criteriilor de clasificare folosite in fiecare stat;

5) analiza structurii cheltuielilor publice in cadrul gruparilor functionale intr-un numar insemnat de state dezvoltate si in curs de dezvoltare, ne da posibilitatea sa vedem deosebirile de orientare social-economice intre state.

Astfel , in tarile dezvoltate:

1.cheltuielile publice pentru asigurari si asistenta sociala, locuinte si servicii colective reprezinta intre 24 - 43% din total, situandu-se pe primul loc;

2.cheltuielile cu sanatatea reprezinta intre 9 - 19 %;

cele cu invatamantul intre 8 - 14%;

4. cheltuielile cu actiuni economice intre 9 si 13%. Se constata, ca din totalul cheltuielilor publice, 50-70% sunt destinate scopurilor sociale (asigurari si asistenta sociala , sanatate, invatamant, locuinte), iar cele cu caracter economic detin ponderi mult mai mici.

In tarile in curs de dezvoltare, primul loc, in ceea ce priveste ponderea in totalul cheltuielilor publice, este detinut de cele cu caracter economic (intre 30 si 40%), urmate de cheltuielile in invatamant cu serviciile publice generale, iar pe ultimul loc se situeaza cheltuielile in domeniul sanatatii, asigurarilor si asistentei sociale, locuinte, cultura etc.

Dinamica cheltuielilor publice poate fi analizata pe baza urmatorilor indicatori:

- cresterea nominala;

- cresterea relativa.

1. Cresterea nominala rezulta din compararea cheltuielilor publice exprimate in preturi curente. Daca cheltuielile publice sunt exprimate in preturi comparabile ele se numesc reale. Aici se i-a ca baza calcularea indicilor pretului.

Δ Cp _1/0 = Cp₁ - Cp₀

Cp₀ - anul de baza

Cp₁ - anul curent

2. Cresterea relativa - (raportam anul 1/0)

Cp₁ - Cp₀

Δ Cp _1/0 = ----- ----- ---------- x 100%

Cp₀

Cpⁿ₁

Cp^r₁ = -------------

Ip_1/0

P₁

Ip_1/0 = ------- unde,

P₀

P₁ - nivelul preturilor in perioada curenta;

P₀ - nivelul preturilor in perioada de baza.

C^r - cheltuielile reale

Cⁿ - cheltuielile nominale

Sporul cheltuielilor publice (cresterea absoluta)

Δ Cp ⁿ _1/0

Δ Cp _1/0 = ----- ----- ---------- x 100%

Cpⁿ₀

Elasticitatea cheltuielilor publice, care arata reactia cheltuielilor publice la cresterea PIB:

Δ Cpⁿ_1/0 Δ PIB

Ecp_1/0 = ------------- / -------------

Cpⁿ₀ PIB

La caracterizarea cheltuielilor publice, un interes deosebit prezinta cunoasterea tendintelor si dinamicii lor, pe ansamblu si pe categorii in diferite etape ale evolutiei societatii umane, in elemente specifice pe grupuri de tari si de la o tara la alta.

Dinamica cheltuielilor publice a fost determinata de procese inflationiste. Asa in SUA cheltuielile publice inregistreaza pe parcursul sec. XX o crestere de circa 200 ori in preturi curente, dar aproximativ de 50 de ori in preturi constante.

In anii anteriori ponderea cheltuielilor publice in PIB a depasit 40% pe ansamblu tarilor industrializate si chiar 50% in unele tari europene dezvoltate, si 20-30% in tarile in curs de dezvoltare.

In Republica Moldova in anul 2000 ponderea cheltuielilor publice in PIB a constituit 26,6%, in anul 1999 au constituit 28,36%, criza economica contribuie la micsorarea cheltuielilor bugetare ca valoare reala, cu cat tara e mai saraca cu atat partea cheltuielilor este mai mica.

Factorii care influenteaza cresterea cheltuielilor publice in mod general pot fi delimitati in urmatoarele categorii:

Factorii demografici, se refera la cresterea populatiei si modificarea structurii acesteia pe varste si pe categorii socio-profesioniste. In legatura cu aceasta cresc cheltuielile publice pentru plata salariilor functionarilor publici, pentru locurile de munca in sectorul public.

Factorii economici, referitori la dezvoltarea economiei si modernizarea acesteia pe baza cercetarii stiintifice. Din bugetul de stat se asigura finantarea unor actiuni economice costisitoare, proiecte economice legate de risc.

Factorii sociali. Cresterea venitului mediu pe locuitor in societate impune statul sa depuna eforturi financiare ca sa aloce resurse pentru armonizarea veniturilor categoriilor sociale cuprinse in sectorul public, inclusiv si pentru asistenta sociala.

Urbanizarea. Acest proces necesita resurse financiare suplimentar pentru crearea si dezvoltarea centrelor urbane cat si pentru finantarea unor utilitati publice caracteristice mediului respectiv.

Factorii militari. Pregatirea sau purtarea de razboaie conduc la cresterea cheltuielilor publice.

Factorii de ordin istoric. Se manifesta prin transmiterea de la o perioada la alta a nevoilor sporite de cheltuieli, suportarea poverii celor facute in anii anteriori prin imprumuturi publice.

Factorii politici. Se refera la cresterea considerabila a sarcinilor statului contemporan prin trecerea de la statul "jandarm" la statul "providenta", la transformarea conceptiei politice cu privire la functiile statului, pentru care se recurge la cresterea cheltuielilor publice.

Cresterea continua a cheltuielilor publice ridica trei feluri de probleme:

Probleme de ordin politic.

Probleme de ordin financiar.

Probleme de ordin stiintific.

Probleme de ordin politic. Astfel, cresterea cheltuielilor publice exercita presiuni asupra necesitatii unor state pentru a efectua anumite cheltuieli de interes comun pe care fiecare stat in parte nu le-ar putea suporta. De exemplu, gruparea unor state in Comunitatea Economica Europeana; gruparea unor state in curs de dezvoltare pentru a efectua cheltuieli de cercetare sau alte servicii.

Problemele de ordin financiar se refera la corelatiile dintre tendintele de crestere a cheltuielilor publice si cele ale cresterii avutiei nationale si a PIB.

Punctul optim al acestui raport este definit, pe de o parte, de limita maxima a impozitelor in PIB care nu poate fi atinsa, si, pe de alta parte, de avantajele sociale ale cresterii cheltuielilor publice.

Primul aspect se refera la proportia in care PIB poate fi redistrubuit prin cheltuielile publice.

Cel de-al doilea vizeaza proportia cheltuielilor publice in PIB care trebuie determinata din punctul de vedere al utilitatii acestora (bunuri si servicii publice).

Punctul optim este atins atunci, cand avantajul social al cresterii cheltuielilor publice este depasit prin inconvenientul social al prelevarilor publice.

Acest punct optim poate varia in functie de conjunctura economica. Astfel, perioada de prosperitate poate sa fie folosita pentru reducerea cheltuielilor publice in vederea realizarii de economii sau pentru rambursarea datoriei publice. In perioada de recesiune (depresiune), cresterea nivelului cheltuielilor publice poate sa fie folosita pentru stimularea economica.

Problemele stiintifice privesc cunoasterea volumului cheltuielilor publice si se refera la institutiile finantelor publice, modul de abordare a cercetarii domeniului si de apreciere a rezultatelor de aplicare a solutiilor descoperite in cercetarea stiintifica financiara.

Intrebari de autocontrol:

Definiti notiunea de cheltuieli publice.

Explicati continutul economic al cheltuielilor publice.

Argumentati diferenta dintre cheltuieli publice si cheltuieli bugetare.

Argumentati scopul si importanta clasificarii bugetare a cheltuielilor.

Explicati notiunea de cheltuieli extrabugetare.

Descrieti structura cheltuielilor publice.

Enumerati factorii de care sunt influentate cheltuielile publice.

Enumerati tipurile de bugete care sunt incluse in cheltuielile bugetare.

Cum se clasifica cheltuielile publice.

Cum clasifica ONU cheltuielile publice.

Ce tipuri de cheltuieli sunt incluse in actiuni economice, folosita in clasificarea cheltuielilor publice de ONU.

Explicati calculul ponderii fiecarei categorii de cheltuieli publice in totalul acestora.

Argumentati importanta determinarii ponderii fiecarei categorii de cheltuieli in totalul lor.

Denumiti indicatorii privind structura si dinamica cheltuielilor publice.

Explicati calculul cresterii relative a cheltuielilor publice.

Ce ne arata indicatorul elasticitatii cheltuielilor publice si cum putem sa-l calculam.

Enumerati factorii care influenteaza cresterea cheltuielilor publice.

Explicati factorul demografic de crestere a cheltuielilor publice.

Descrieti clasificarea cheltuielilor publice conform legii Republicii Moldova.

Enumerati consecintele cresterii cheltuielilor publice.

Enumerati caile de crestere a cheltuielilor publice.

Test

Marimea absoluta reprezinta:

a)     volumul cheltuielilor publice ce se obtin prin insumarea tuturor cheltuielilor publice efectuate de organele centrale si locale de stat.

b)    raportul dintre nivelul cheltuielilor publice si PIB.

c)     cheltuielile publice pe categorii raportat la cheltuielile publice totale.

Alegeti varianta de raspuns, cheltuielile publice se clasifica in cheltuieli:

Variante de raspuns:

a)     administrative

b)    sociale

c)     economice

d)    financiare

e)     functionale

f)      locale

Variante de raspuns:

a, c, d

a, e, f

b, c, f

a, c, e

c, d, e

a, b, e

Alegeti din variantele propuse, factorii care influenteaza cheltuielile publice:

a)   factori demografici;

b)  factori economici;

c)   factori sociali;

d)  toti factorii de mai sus influenteaza.

Notati in locul punctelor litera care corespunde expresiei potrivite:

i)           Cheltuieli publice exprima .. in forma baneasca ce se manifesta intre stat pe de o parte si . pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii . ale statului.

ii)         . se refera numai la acele cheltuieli care se acopera de la bugetul administratiei centrale de stat, din si din bugetul asigurarilor sociale de stat.

a.    resurse financiare

b.  buget local

c.  cheltuieli bugetare

d.  relatie economico-financiara

e.   persoana fizica si juridica

Alegeti varianta de raspuns ,cheltuielile publice sunt influentate:

a)  de conditiile politice;

b) de forma de proprietate predominanta in economie;

c) de gradul de dezvoltare a economiei.

Varianta corecta 1. a,b 2.b,c 3.a,b,c

Alegeti si indicati in dreptul formulelor litera care se potriveste:

∆ CP = CP₁- CP₀

a)     Exprima procentul cu care variaza cheltuielile publice de la o perioada la alta.

b)    Exprima suma cu care se modifica volumul cheltuielilor publice de la o perioada la alta.

c)     Exprima modul de alocare a cheltuielilor publice in functie de importanta nevoilor sociale.

Care din urmatoarele categorii de cheltuieli nu este folosita pentru clasificarea cheltuielilor publice:

a)  clasificarea ONU

b) clasificarea FMI

c)  clasificarea administrativa

d) clasificarea financiara

e)  clasificarea economica

Alegeti din variantele propuse, cheltuielile bugetare reprezinta:

a)  cheltuielile efectuate in sectorul public prin intermediul institutiilor publice;

b) cheltuielile bugetelor administrtiei centrale de stat, locale, asigurarilor sociale;

c)  cheltuielile de functionare sau de investitii;

d) cheltuielile pe care statul se angajeaza sa le efectueze in anumite conditii.

Alegeti varianta de raspuns , clasificarea folosita de ONU este:

a)   administrativa

b)  economica

c)  sociala

d)  locala

e)   functionala

f)    financiara

Variante de raspuns: 1.a,b,c 3.b,e 5.a,b,f

2.c,e 4.a,f 6.a,b,c

Alegeti varianta corecta, cum se calculeaza structura cheltuielilor publice:

a)     cheltuieli publice anul curent minus cheltuieli publice anul precedent raportat la cheltuielile publice anului precedent;

b)    cheltuieli publice totale raportat la PIB;

c)     cheltuieli publice pe fiecare categorie de cheltuieli raportat la cheltuieli publice totale.

Alegeti varianta de raspuns ,care sunt consecintele cresterii cheltuielilor publice:

a)     cresterea impozitelor, taxelor;

b)    capacitatea limitata de imprumut;

c)     opinia publica;

d)    nivelul de trai;

e)     reducerea exportului

Variante de raspuns: 1.a; b; d; 3.a; c; d;

2.a; b; e; 4.a; d; e;

Notati in locul punctelor litera care corespunde expresiei potrivite:

. pot avea caracter economic (stimularea exportului, redresarea financiara, restringerea unor activitati economice) sau social (pensii, ajutoare, burse, indemnizatii)

. curpind in linii generale remunerarea serviciilor, a prestatiilor aduse administratiei statului necesare pentru functionarea institutiilor publice sau pentru echipamnete de investitii

. se caracterizeaza in achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata destinate sferei productiei materiale sau sferei nemateriale (scoli, spitale, obiecte de cultura s. a.)

. asigura functionarea si intretinerea institutiilor publice. Reprezinta consumul definitiv al produsului intern brut, si trebuie reinnoit anual.

a.        cheltuieli de transport

b.       cheltuieli curente

c.       cheltuieli de capital sau de investitii

d.       cheltuieli privind serviciile publice sau administrative.

Enumerati ce tipuri de cheltuieli sunt incluse in cheltuielile publice si explicati nu mai putin de trei tipuri.

Incepind din ce an se foloseste Noua Clasificare Bugetara si enumerati criteriile acestei clasificari?

Din sirurile enumerate alegeti unul care se potriveste (corespunde) clasificarii economice:

Numiti care clasificare include cheltuielile mai jos mentionate:

-cheltuieli definitive

-cheltuieli virtuale

-cheltuieli temporare

Alegeti varianta de raspuns, care cheltuielile sunt incluse in clasificarea economica a cheltuielilor publice:

cheltuieli de investitii

cheltuieli de personal

cheltuieli materiale

cheltuieli fara contraprestatii

cheltuieli privind primele

cheltuieli temporare

Variante de raspuns:

a)     c) 2,3,4,5 e) 3,4,5,6

b)    2, 3, 5, 6 d) 1,2,3,6 f) 1,3,5,6

Incercuiti expresia care exprima ponderea cu care variaza cheltuielile de la o perioada la alta:

a) ∆ CP = CP₁- CP₀

b)

c)

d)

Aplicatii

1.In baza tabelului determinati structura cheltuielilor publice prin calcularea ponderii sau greutatii specifice a fiecarei categorii de cheltuieli in totalul acestora.

Tabel 'Cheltuielile bugetului de stat pe anii 2003-2005'

mii lei

2.Din tabelul de mai jos efectuati analiza in dinamica folosind formulele cresterii reale si nominale.

Tabel'Veniturile si cheltuielile Bugetului de stat'

mil. lei

Analizati si comparati informatia prezentata mai jos.

Studiu de caz

Tabel "Servicii de stat cu destinatie generala" Tab.4

Cheltuielile bugetului de stat pentru ramura respectiva in anii 2005-2007 sunt in crestere si anume, pe anul 2007 depasesc cu 30,9 % cheltuielile executate in anul 2005 si cu 31,4% aprobate pentru anul 2007.

Cresterea majora a alocatiilor se va produce din contul cheltuielilor de baza - cu 130,9 mil. lei sau cu 26%. Cheltuielile din surse externe, practic, se dubleaza, fiind influentate de activitatile preconizate pentru implementarea proiectelor in anul 2007 finantate din surse externe si debursarile de mijloace din partea donatorilor pe aceste proiecte, iar volumul de cheltuieli din contul mijloacelor speciale se majoreaza cu 21%, in temei din contul majorarii mijloacelor din arenda bunurilor (cladirilor la balanta Guvernului), precum si din majorarea volumului de mijloace preconizate din realizarea marcilor de control.

Sporirea alocatiilor de baza pentru ramura data comparativ cu cheltuielile aprobate pentru anul 2006 este determinata de urmatorii factori:

majorare salariilor - 19,9 mil. lei;

majorare tarifelor la gazele naturale si energie termica - 4,7 mil. lei;

indexarea cheltuielilor la indicele de crestere a preturilor la marfuri si servicii-5,4 mil. lei;

implementarea programului "Cadastrul Fiscal" - 31,6 mil. lei;

majorarea cheltuielilor pentru intretinerea dezvoltarea infrastructurii Serviciului Vamal (inclusiv majorarea salariilor, definitivarea sistemului informational integrat vamal si implementarea programului "Asycuda World", investitii capitale) - 54,7 mil.lei.

Analiza sintetica

Structura cheltuielilor pe toate componentele la grupa data pe subgrupe functionale se prezinta in diagrama ce urmeaza.

Bugetele Ministerului Finantelor pentru activitatea de control si aparatul administrativ si Biroului National de Statistica sint elaborate pe programe. La domeniul dat s-au elaborat 8 programe cu volumul de alocatii in suma de 280,4 mil. lei, care se prezinta in anexele nr. 3 la proiectul de lege si nr. 5 la prezenta nota.

Organele administrative

Cheltuielile totale destinate asigurarii activitatii organelor administrative pentru anul 2007 sint estimate in suma de 194,2 mil. lei, dintre care cheltuielile de baza - 182,4 mil. lei si

mijloace speciale - 11,8 mil. lei. Proiectul bugetului prevede o majorare aq alocatiilor comparativ cu anul 2006 de 59,5 mil. lei, dintre care cheltuielile de baza - 58,7 mil. lei si mijloace speciale - 0,9 mil. lei.

Modificarile alocatiilor pentru asigurarea activitatii organelor administrative au fost conditionate de majorarea salariilor functionarilor publici si persoanelor care efectueaza deservirea tehnica, indexarea cheltuielilor la indicele preturilor de consum, majorarea preturilor la gazele naturale si energia termica ti alti factori.

Concomitent cu majorari, au avut loc reduceri de personal, conditionate de implementarea Strategiei de reforma a administratiei publice, aprobata prin hotararea Guvernului nr. 1402 din 30 decembrie 2005.

In cadrul reformei au fost reorganizate Ministerul Culturii si Turismului, Agentia pentru Dezvoltarea Regionala, a fost lichidat Biroul National Migratiune, au fost create Ministerul Administratiei Publice Locale. Ca rezultat al acestor reorganizari, personalul s-a redus comparativ cu anul 2006 cu 73 de unitati si au fost optimizate cheltuielile de baza pentru asigurarea activitatii acestora cu circa 5,2 mil. lei (cheltuielile medii pe unitate de personal 71,6 mii lei x 73 unitati). Aceasta permite directionarea surselor disponibilizare pentru compensarea partiala a necesarului de mijloace pentru majorarea salariilor.

Alocatiile destinate asigurarii activitatii organelor administrative centrale pe anii 2005 - 2007 sunt prezentate in anexa nr. 6 la prezenta nota.

Activitatea externa

Structura alocatiilor la grupul principal respectiv se prezinta in diagrama ce urmeaza.

In proiectul bugetului de stat pe anul 2007 cheltuielile la grupa data se estimeaza cu o crestere de 4,9 mil. lei fata de cele executate in anul 2005 si 6,7 mil. lei sau 20,6% comparativ cu cel aprobate pe anul 2006, preponderent din contul majorarii cheltuielilor pentru asigurarea activitatii misiunilor diplomatice si consulare ale Republici Moldova peste hotarele ei.

Majorarea data este conditionata de majorarea salariilor - 4,4 mil. lei, de fluctuatia cursului valutei nationale fata de valuta straina pentru cheltuielile pentru intretinerea misiunilor diplomatice, care se efectueaza in valuta, precum si de modificarile structurale si de personal in misiunile diplomatice - 14,2 mil. lei (inclusiv majorarea salariilor 2,7 mil. lei).

Totodata, se preconizeaza o diminuare a cheltuielilor pentru plata cotizatiilor de membru si a datoriilor fata de organizatiile internationale cu 12 mil. lei, in legatura cu achitarile partiale conform planurilor de restructurare a acestora.

Actualmente sint aprobate planurile de restructurare a datoriilor fata de UNESCO, Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura (FAO), Organizatia Internationala a Aviatiei Civile (OIAC), Organizatia Internationala a Muncii (OIM), Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS).

O parte din cheltuielile domeniului dat se vor acoperi din mijloace speciale (venituri aferente serviciilor consulare prestate de misiunile diplomatice si Directia consulara a Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene) - 14,3 mil. lei, cu 2,6 mil. lei mai mult decat in anul 2006.