Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Statistica

Tipuri de carduri in functie de calitatea emitentului

finante



+ Font mai mare | - Font mai mic



Tipuri de carduri in functie de calitatea emitentului

Din punctul de vedere al emitentului grupam cardurile in urmatoarele 3 mari categorii :



1.carduri emise de banci (carduri bancare) ;

2.carduri emise de comercianti (carduri private) ;

3.carduri emise de alte institutii sau organizatii (exemple: cartile acreditive internationale, carduri emise de institutii de credit).

1. Carduri emise de banci

Dupa anii '80, numarul detinatorilor si volumul platilor reglate prin carduri bancare au cunoscut o crestere spectaculoasa. In tarile dezvoltate s-au facut eforturi pentru unificarea ofertei si eliminarea concurentei bancare daca avem in vedere ca unele banci emiteau gratuit astfel de carduri. Se naste un nou fenomen si anume interbancaritatea care ofera posibilitatea oricarui detinator de card, oricare ar fi emitentul bancar, sa il utilizeze in toate distribuitoarele de numerar si pe langa toti comerciantii. Spre exemplu in Franta s-a constituit Grupul de carduri bancare care reuneste peste 250 de banci comerciale. Aceasta interbancaritate a dat o dezvoltare remarcabila cardurilor, atat in ceea ce priveste numarul lor cat si utilizarea acestora, sporind considerabil si cifra de afaceri a bancilor franceze.

De altfel, bancile franceze au fost mult mai angajate in dezvoltarea utilizarii cardurilor bancare decat omoloagele lor straine, fapt explicat de urmatorii factori:

-bancarizarea menajelor, fenomen care plaseaza Franta in fruntea tarilor occidentale;

-bancarizarea tranzactiilor, remarcabila si ea prin cresterea inregistrata;

-cresterea considerabila a numarului de cecuri emise, puternic incurajata de gratuitatea lor totala si care ameninta rentabilitatea bancilor.

Aceasta tendinta de dezvoltare a utilizarii cardurilor este o alternativa rentabila la gratuitatea cecurilor sau a costului lor foarte redus. Folosirea cardurilor inlocuieste nu numai aceasta gratuitate a cecurilor a caror gestiune costa bancile, cat si retragerea de numerar de la ghisee prin intermediul unui distribuitor si care devine de doua ori mai ieftin. Deci, solutia cardurilor bancare s-a impus pentru scaderea cheltuielilor de exploatare ale bancilor, pentru a ameliora rentabilitatea si eventual, conditiile de creditare pe care le ofera.

Cardurile bancare prezinta prin ele insele o atractie particulara pentru consumatori, acestia apreciindu-le pentru avantajele pe care le ofera:

-facilitatea de retragere a numerarului in afara programului agentiilor bancare;

-securitate, mai ales prin utilizarea cardurilor cu microprocesor. Totusi, se manifesta si anumite retineri in utilizarea lor, lucru explicabil prin faptul ca ele incita la consum, creaza dificultati in ceea ce priveste controlul cheltuielilor si lipsa gratuitatii in raport cu cecurile sau cu cardurile private (emise de comercianti).

Oferta pe piata cardurilor bancare a fost marcata de uniformitatea si de existenta unei mari diversitati in cadrul unei game unice comune tuturor bancilor care se asociaza.

Generalizand experienta multor tari, putem afirma ca aceasta gama poate avea urmatoarele patru nivele distincte in functie de posibilitatile de utilizare:

a). carduri pentru retrageri de numerar;

b). carduri nationale;

c). carduri internationale;

d). carduri internationale de prestigiu.

a). Carduri pentru retrageri de numerar au, de regula, doua niveluri de utilizare:

-nivel 0, care da dreptul numai la servicii oferite de institutia emitenta, nefiind reglementate prin acorduri interbancare, emiterea lor fiind gratuita.

-nivel 1, a carei folosire permite accesul la reteaua interbancara a distribuitorilor de numerar. Cardurile de acest nivel sunt emise contra cost si sunt folosite ca si primele pentru retrageri de numerar in limita unui plafon valabil in functie de banca emitenta. In plus, ele ofera si posibilitatea de a cunoaste soldul contului si ultimele operatiuni efectuate.

Retragerea fondurilor prin distribuire genereaza creante si datorii intre banci care se compenseaza prin conturile de corespondent.

b). Cardurile nationale. Denumite de nivel 2, aceste carduri sunt administrate prin acorduri interbancare, supunandu-se unor acorduri comune. Este vorba despre carduri care permit, ca si cele de nivel inferior, retrageri de numerar prin distribuitoarele aflate pe teritoriul national, in baza unui plafon variabil. In plus, cardul national permite si reglarea platilor in cazul achizitiei de bunuri de la comerciantii afiliati.

Cardul poate fi: personal si profesional si ofera doua optiuni: debit rapid si debit ulterior. In primul caz (debit rapid), contul detinatorului este debitat in momentul efectuarii tranzactiei in termeni asemanatori cu cei pentru incasarea unui cec. In schimb, pentru debit ulterior, contul detinatorului se debiteaza lunar, cu data fixa, cu un termen ce poate atinge 4-5 saptamani.

c). Carduri internationale. Se definesc prin nivelul 3 al acordurilor interbancare si prezinta importanta asemanatoare cu cardurile de nivel 2 (nationale), dar folosirea lor este extinsa la efectuarea de plati in strainatate. Sunt grupate in doua retele: VISA si EuroCard-MasterCard si sunt utilizate ca si cardurile nationale pentru plati si retrageri de numerar (pe plan mondial).

Amandoua ofera servicii si garantii comune, fiind din acest punct de vedere mai avantajoase decat cartile nationale: asigurare contra pierderii sau furtului, asigurare in caz de accident de calatorie, de invaliditate si deces.

In plus Mastercard, ofera asistenta medicala si o garantie de rezervare in cea mai mare parte a marilor lanturi hoteliere nationale sau internationale pe baza unui simplu apel telefonic. Desi ambele tipuri de carduri sunt personale si profesionale, numai cardurile VISA ofera cele doua optiuni de debit: rapid si ulterior.

La acest nivel 3 al cardurilor internationale apare mai clar, dincolo de caracteristicile comune, o identitate specifica fiecareia din cele doua retele, care sunt administrate de organisme distincte.

d). Cardurile bancare internationale de prestigiu. Aceste carduri sunt de "gama inalta", definite prin nivelul 4 al acordurilor internationale, sunt carduri internationale de plata care ofera servicii multiple:

retrageri de numerar in tara si in strainatate;

asigurarea automata a calatoriei;

servicii de rezervare asigurate;

-inchirieri de masini fara garantie;

protectie juridica;

o gama larga de alte garantii si asigurari insotite de indemnizatii mai ridicate (garantii de deces-invaliditate, garantii de spitalizare si de responsabilitate civila, obtinerea de linii de credit la dobanzi preferentiale, inlocuirea rapida a cardului in caz de pierdere sau furt etc.)

Fiecare dintre cele doua retele ofera cardul sau de prestigiu: Premier pentru VISA si Gold pentru MASTERCARD, create in Mai si respectiv Septembrie 1986. Detinatorii de astfel de carduri sunt selectati pe criteriul venitului fix anual realizat (cu precadere pentru cardurile Gold ), cat si pe costul aplicat detinatorului (indeosebi la cardurile Premier).

Fiecare din aceste carduri este marcat prin caracteristicile fiecarei retele. Ele vizeaza, insa, una si aceeasi clientela de gama inalta, care constituia pana in 1986 tinta privilegiata a cardurilor acreditive internationale emise de American Express si Diners Club.

2. Carduri emise de comercianti

Emitentii sunt, in principal, marii distribuitori (mari magazine, liderii vanzatorilor prin corespondenta) cunoscuti de clientela si care detin un segment important de piata. Lansarea de carduri de catre ei a fost insotita de crearea unei retele financiare paralele, administrata de institutii de credit. De asemenea, cardurile sunt emise si de alti comercianti, de talie mai mica.

Daca cardul bancar este definit prin acceptabilitatea lui in orice lant de magazine, cardul privat este acceptat de un comerciant sau un grup de comercianti. Oricare ar fi, insa, dimensiunea emitentului, obiectivul major este flexibilitatea clientelei iar scopul este stabilirea unei legaturi constante intre card si magazinul care l-a emis, inclusiv activizarea utilizarii sale. Pentru a seduce consumatorul, cardul privat trebuie sa fie la fel de practic in utilizare ca si cel bancar.

Pentru a-si invinge concurentii, emitentii ataseaza cardurilor private tot mai multe servicii (produse financiare, asigurari, servicii personalizate etc.) prin care urmaresc:

a.     stabilirea unei relatii directe cu clientii;

b.     dinamizarea vanzarilor (in special non-alimentare) si care justifica apelarea la credite;

c.      oferirea unor servicii mai bune (ex: viteza la casa);

d.     stimularea cumpararilor, eventual prin promovari deosebite de marfuri;

e.      administrarea mai buna a serviciilor (dupa livrare);

f.       conferirea unei imagini moderne firmei etc.

Diversitatea practicilor comerciale face sa apara mai multe strategii posibile:

-strategia 1-accepterea cardurilor bancare si dezvoltarea paralela a cardurilor private;

-strategia 2-refuzarea cardurilor bancare si dezvoltarea propriilor carduri private;

-strategia 3-acceptarea cardurilor bancare si renuntarea la emiterea unui card privat, dar adaugand eventuale servicii suplimentare.

Spre deosebire de cardul bancar ce beneficiaza de caracterul de produs "pre-vandut", prin notorietatea si acceptabilitatea sa, cardul privat trebuie sa faca obiectul unei promovari din partea firmei emitente.

Concurenta dintre cardurile private si cardurile bancare are loc, in principal, ca urmare a dezvoltarii serviciilor asociate, primelor. Aceste servicii, orientate spre un dublu obiectiv, de a atrage si de a fideliza clientela, sunt insotite cel mai adesea de facilitati de credit. Cardul este eliberat dupa acceptarea ofertei prealabile pentru deschiderea de credit propusa de comerciant, acceptare care are loc imediat daca emitentul este legat direct prin terminal la o institutie de credit. Plafonul cheltuielilor maximale se stabileste, fie de comun-acord cu comerciantul, fie este impus si reprezinta pentru detinatorul cardului datoria maxima autorizata, numita "rezerva pentru cumparaturi". Aceasta rezerva se diminueaza automat cu nivelul cumparaturilor efectuate si reconstituita prin varsamintele efectuate din contul clientului.

Cardurile private ofera, in principal, patru avantaje:

a)     plata din disponibilitatile clientului;

b)    creditul;

c)     retrageri de numerar;

d)    servicii anexe multiple.

a) Plata din disponibilitati: cardul prezinta, in functie de punctele de vanzare, doua posibilitati de reglare a platii:

-prima este plata imediata. Se mentioneza optiunea pentru plata din disponibilitati, caz in care nivelul cumparaturilor va fi prelevat ulterior asupra contului bancar atasat cardului, fara cheltuieli suplimentare si in termenul de incasare a unui cec.

-a doua consta in faptul ca respectivul client primeste in fiecare luna extrasul de cont detaliat pentru cheltuielile sale. El poate alege posibilitatea sa regleze cash, trimitand un cec gestionarului cardului sau.

b) Creditul. Detinatorul cardului poate prefera plata pe credit sau partial credit, partial din disponibilitati. In fiecare luna primeste un extras de cont si poate alege intre urmatoarele tipuri de credite:

-plata amanata gratuita, al carei termen poate varia intre 20-50 de zile, incepand de la data efectuarii cumparaturilor;

-un credit scurt cu plata in 2-3 varsaminte lunare si cu plafonarea, in general a cheltuielilor;

-esalonarea platilor pe o perioada de la 3 la 24 luni, cumparatorul stabilind cote lunare care ii convin cel mai bine, rata dobanzii variind de la un comerciant la altul;

-credit revolving, respectiv o linie de credit permanenta pe care detinatorul o poate folosi dupa optiunea sa in limita plafonului stabilit in cadrul ei.

Formula de credit pentru consum ofera o suplete apreciabila a reglarii platii. Ea este sinonima cu indatorarea permanenta si se dovedeste a fi o forma oneroasa de plata. Trebuie remarcat faptul ca apelul la credit in bugetul unei familii este de 3,5% in Franta, 5% in Italia, 8% in Germania, 13% in Marea Britanie, 18% in S.U.A. si 20% in Canada.

c) Retrageri de numerar. Acest serviciu il ofera doar cateva carti de mare suprafata si imbraca doua forme:

-din disponibilitati, caz in care suma debitata este debitata in acelasi interval de timp ca si un cec, ca pentru cumparaturile platite cash;

-pe credit, caz in care clientul beneficiaza pentru retrageri de numerar de conditii de credit identice creditului permanent.

d) Alte servicii. Comerciantii si, in particular, marile magazine, dau dovada de mare creativitate in materie de servicii anexe, atasate, indeosebi, marilor carduri private si anume:

-reduceri speciale de la 5 la 20% acordate detinatorilor de carduri;

-dreptul la remiza de "fidelitate" la sfarsitul anului, calculata la nivelul marfurilor cumparate, sub forma de credit;

-oferirea unui credit personal sub forma de cec emis asupra contului permanent, utilizabil in afara magazinelor sale;

-asigurarea masinilor si a locuintei;

-asigurarea pentru raspundere civila;

-asigurarea contului si a cardului care sa acopere riscurile de boala, somaj, pierderea sau furtul cardului;

-beneficierea de servicii de livrare (parching ) gratuit sau de acces exclusiv la serviciile club ale emitentului.

3. Carduri emise de alte institutii si organizatii

Printre emitentii de carduri bancare se numara nu numai bancile si comerciantii, ci si un numar de alti parteneri: institutii internationale specializate; institutii de credit; companii de transport si telecomunicatii; companiile autorutiere si de inchirieri de autovehicule; companii petroliere; societati de asigurari; agentii de turism; cluburi; prestatori de servicii profesionali.

Acest ansamblu de carduri este caracterizat prin eterogenitatea emitentilor, obiectivelor lor, precum si intrebuintarile si costurile fiecarui card.

In cadrul acestei categorii de emitenti pot fi identificate patru mari tipuri de carduri:

1. carduri de plata sau credit cu larga acceptabilitate, utilizabile pentru toate tipurile de comert;

2. carduri de plata selective, cu acceptabilitate redusa;

3. carduri care se substituie platii (carduri de abonament);

4. carduri de identificare, care dau dreptul sau nu la anumite avantaje sau servicii, dar care nu pot fi folosite ca instrumente de plata.

1. Carduri de plata sau de credit cu larga acceptabilitate. Aceste carduri, utilizabile pe langa un numar mare de puncte de vanzare, pot fi asimilate prin intrebuintari cu cardurile bancare. La criteriul accesibilitatii raspund doua tipuri de carduri foarte diferite prin clientela carora li se adreseaza si prin natura emitentului lor. Unele, emise de institutii internationale, sunt in acelasi timp cele mai vechi si cele mai prestigioase. Celelalte emise de institutii de credit care sunt, deopotriva, efectul dezvoltarii recente a pietei cardurilor.

In structura lor cele mai importante sunt cardurile acreditive internationale emise de Diners Club, VISA International si American Express. Clientela este foarte omogena cu venituri ridicate si care calatoreste mult in scop de afaceri si motive profesionale.

Aceste trei carduri ofera o gama larga de servicii si privilegii:

-instrumente de plata cu mare acceptabilitate in peste 170 de tari, fara limita de suma, cheltuielile fiind debitate intr-un termen foarte scurt (10 zile) prin prelevare automata;

-retrageri de numerar in numeroase agentii si ghisee, agreate in toata lumea;

-asigurare automata si gratuita a calatoriilor;

-asigurare medicala si materiala internationala gratuita;

-garantii pentru pierderea sau furtul cardurilor;

-garantii pentru rezervare hoteliera;

-linii de credite permanente egale cu castigul pe mai multe luni;

-numeroase alte servicii (abonamente ziare, agentii de voiaj) etc.

Aceste carduri ofera prestatii asemanatoare cu cele ale cardurilor de prestigiu emise de banci, cu o acceptabilitate aproape compatibila. In plus, aceste carduri dispun si de un atu subiectiv in legatura cu calitatea si selectionarea detinatorilor lor. Ele ofera un semn de distinctie sociala si o identificare care face posibila o primire privilegiata in pofida unui comision foarte ridicat pentru comercianti (intre 5-7% din cifra lor de afaceri).

2. Cardurile de plata selective. Printre cardurile care ofera posibilitatea de plata pe langa un numar limitat de puncte de vanzare un loc privilegiat trebuie acordat celor a caror folosire este limitata la o singura categorie de bunuri si servicii. In structura lor includem:

-carduri (cartele) de telefon;

-cardurile (cartile) companiilor petroliere;

-carduri (carti) de asigurare.

3. Carduri (carti) de abonament. Sunt carduri cu utilizare specifica si clientela limitata, emiterea lor fiind facuta de companiile de transport aeriene si rutiere. Ele nu se substituie in totalitate platii, fiind generatoare de reduceri si alte avantaje preferentiale pentru detinatori: bilete gratuite, prioritate pe lista de asteptare si pe langa retelele hoteliere si cele care inchiriaza masini etc.

4. Carduri de identificare. Sunt cele mai modeste prin utilizarile lor in raport cu ansamblul cardurilor. Pot fi afectate numai unei folosiri cu scop de identificare a posesorului, oferind si unele avantaje. Emitentii lor sunt, in general, firme care inchiriaza masini, agentii de turism, hoteluri, diverse cluburi si organizatii profesionale.



Cezar Basno si Nicolae Darac "Operatiuni bancare"



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2038
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved