Sistemul fiscal din Romania

Sistemul fiscal din Romania

Impozitul pe profit

Notiunea de profit. Profitul impozabil

In tara noastra, sistemul de impozitare a profitului (ca, de altfel, intregul sistem fiscal) se afla intr-un proces continuu de perfectionare, fapt care determina evidentierea unui traseu pe care l-a urmat reglementarea legala in domeniu.

Astfel, prima reglementare care raspundea necesitatii mentionate a fost Legea nr. 12/1991 privind impozitul pe profit , prin care s-a realizat o simplificare legislativa, in sensul ca - inlaturandu-se toate prevederile legale anterioare - s-a instituit un sistem unic de participare a agentilor economici la formarea veniturilor publice, in raport cu marimea profitului obtinut, fara diferentieri determinate de forma de proprietate, de forma de organizare a contribuabilului etc. Desi a stat la baza reformei fiscale din Romania, aplicarea in timp a dispozitiilor Legii nr. 12/1991 a scos la iveala o serie de neajunsuri pe care le prezenta respectivul act normativ, intre care alarmanta a fost imposibilitatea realizarii la buget a veniturilor corespunzatoare (necesare) acoperirii cheltuielilor publice. Pentru asemenea motive, de la 1 ianuarie 1995 in tara noastra a fost pusa in vogoare o noua reglementare: Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 70/1995 privind impozitul pe profit care modificata, completata si republicata a fost in vigoare pana in anul 2002, cand a fost inlocuita cu Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, act normativ care - la randul sau - a fost abrogat de noul Cod fiscal care reglementeaza in prezent, intre altele, impozitarea profitului.

Baza de impunere, adica suma asupra careia urmeaza a se aplica cota legala in vederea stabilirii impozitului datorat de cotribuabil o reprezinta profitul anual impozabil.

Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile obtinute din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul obtinerii veniturilor dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile.

Cotribuabilii si sfera de cuprindere a impozitului

In conformitate cu reglementarea actuala, in Romania subiectele de drept debitoare ale impozitului pe profit sunt grupate in cinci categorii:

Persoane juridice romane, pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate;

Persoanele juridice straine care desfasoara activitati printr-un sediu permanent in Romania, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu;

Persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati in Romania, in baza unei asocieri (care nu da nastere unei noi persoane juridice), pentru partea din venitul impozabil al asocierii atribuibila fiecarei persoane;

Persoanele juridice straine care care realizeaza venituri din (sau in legatura cu) proprietati imobiliare situate in Romania ori din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la persoana juridica romana, pentru profitul impozabil aferent acestor venituri;

Persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri datorate (reprezentand partea din venitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente) se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica romana.

Scutiri de la plata impozitului pe profit

Sunt scutiti - potrivit legii - de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili: Banca Nationala a Romaniei, trezoreria statului; institutiile publice pentru fondurile publice constituite in conformitate cu prevederile legilor privind finantele publice; persoanele juridice romane care platesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor; fundatiile romane constituite ca urmare a unui legat; cultele religioase, institutiile de invatamant particular acreditate sau autorizate; asociatiile de proprietari ori asociatiile de locatari legal constituite, pentru veniturile obtinute si folosite in scopul repararii, imbunatatirii proprietatii comune; organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si patronale, pentru anumite categorii de venituri etc.

Cotele de impunere

Tariful de impunere este alcatuit in prezent dintr-o cota procentuala proportionala de 16%, care reprezinta regula si de la care sunt limitativ reglementate urmatoarele exceptii:

Contribuabilii care desfasoara activitati specifice barurilor si cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive (inclusiv persoanele juridice care realizeaza astfel de venituri in baza unor contracte de asociere, la care - prin ipoteza - impozitul pe profit datorat pentru activitatile mentionate ar fi mai mic de 5% din veniturile respective) datoreaza un impozit de 5% aplicat asupra acestor venituri ;

Unele categorii de persoane juridice (care au investit in zone defavorizate ori au desfasurat activitati in zone libere, au fost implicate in productia de filme cinematografice etc.) beneficiaza de scutirea - in anumite conditii - de la plata impozitului pe profit sau de anumite reduceri ori deduceri.

Amortizarea fiscala si recuperarea pierderilor fiscale

Amortizarea fiscala reprezinta procedeul tehnico-financiar de recuperare a cheltuielilor aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau imbunatatirii unor mijloace fixe amortizabile. Recuperarea din punct de vedere fiscal, a acestor cheltuieli se face prin deducerea amortizarii, in conditiile strict reglementate de lege.

Pierderea fiscala anuala, determinata prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile ce se vor realiza in urmatorii cinci ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora (deci, incepand cu cea mai veche pierdere inregistrata), la fiecare termen de plata a impozitului pe profit si in acord cu prevederile legale in vigoare din anul inregistrarii acestora. Pierderea fiscala neta inregistrata in perioada in care contribuabilul a fost scutit de la plata impozitului pe profit se poate recupera din profiturile impozabile viitoare.

Pierderile fiscale inregistrate intr-un sediu permanent din strainatate sunt deductibile numai din veniturile obtinute in strainatate, recuperarea lor facandu-se separat, pe fiecare sursa de venit.

Impozitul pe venit

Aprecierea globala, in vederea impozitarii, a veniturilor obtinute de catre persoanele fizice reprezinta o tendinta clar evidentiata in aproape toate statele lumii moderne. Se urmareste, de fapt, trecerea - treptata - la un mod diferit de prelevare catre buget a unor venituri publice. Se poate observa, in acest sens, ca - in timp - din ce in ce mai multe venituri publice provin din impozite indirecte, ceea ce inseamna ca ponderarea acestora in raport cu impozitele directe este tot mai mare. Concluzia la care au ajuns specialistii in fianate si fiscalitate este aceea ca impozitarea indirecta este mai echilibrata si mai putin impovaratoare (ca sarcina fiscala pe umerii cotribuabililor) decat impozitarea directa.

Intr-un asemenea cotext general par firesti si cautarile legiuitorului roman de a gasi si pune in aplicare un sistem flexibil, eficient si deci perfectionat de impunere a veniturilor persoanelor fizice.

Privind retrospectiv, putem observa evolutia reglementarilor consacrate, in tara noastra, modernizarii sistemului de impozitare a veniturilor realizate de persoanele fizice. Astfel, de la impunerea strict separata - pe cedule - a fiecarei categorii de venit obtinute, s-a trecut, treptat, la impunerea mai multor categorii laolalta, ajungandu-se (cu putina vreme in urma) la aprecierea globala - in vederea impunerii - a tuturor veniturilor persoanelor fizice. In fine, reglementarea in vigoare stopeaza acest proces evolutiv, instituind cota unica de impozitare asupra veniturilor persoanelor fizice, considerandu-se ca in aceasta perioada de tranzitie in care se afla Romania este benefica o astfel de relaxare fiscala.

Noua reglementare defineste si clasifica subiectele impozabile, veniturile impozabile, stabileste reguli comune si specifice de determinarea acestora, precizand si drepturile, respectiv obligatiile contribuabililor, precum si ale altor persoane implicate in punerea in opera a sistemului de impunere.

Cotribuabilii si sfera de cuprindere a impozitului

Au calitatea de contribuabili, potrivit Codului fiscal si, deci, datoreaza impozit pe venit:

Persoanele fizice rezidente care sunt impuse in mod diferentiat: persoanele fizice rezidente romane, cu domiciliul in Romania, pentru veniturile obtinute din orice sursa, atat din Romania cat si din strainatate, si respectiv celelalte persoane fizice rezidente, pentru veniturile obtinute din Romania. Impozitarea se face la nivelul fiecarei surse de venit

Persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania, pentru venitul net atribuibil sediului permanent.

Persoanele fizice nerezidente care obtin alte venituri, determinate pe fiecare sursa, potrivit regulilor specifice fiecarei categorii de venit.

Pentru fiecare categorie de contribuabili in parte, impozitarea este supusa unui regim juridic distinct, reglementat prin Codul fiscal, diferentiat pe categorii de venit si pe surse de provenienta.

Categorii de venituri impozabile

Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit sunt grupate astfel:

Venituri din ativitati independente, care cuprind: veniturile comerciale, veniturile din profesiile libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizata in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente;

Venituri din salarii, care includ toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitatea temporara de munca;

Venituri din cedarea folosintei unor bunuri, sunt veniturile in bani si/sau in natura, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile sau imobile, obtinute de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal, altele decat veniturile din activitati independente;

Veniturile din investitii, care reunesc: dividendele; veniturile impozabile din dobanzi; castigurile din transferul titlurilor de valoare; venituri din operatiuni de vanzare - cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni similare; venituri din lichidarea/dizolvarea fara lichidare a unei persoane juridice;

Venituri realizate din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal;

Venituri din pensii, sunt sumele primite ca pensii de la fondurile din contributii sociale obligatorii, facute catre un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din schemele facultative de pensii ocupationale, si cele finantate de la bugetul de stat;

Veniturile din activitati agricole, sunt cele care provin din urmatoarele activitati; cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor, in sere si solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat;

Venituri din premii si din jocuri de noroc, care cuprind veniturile provenind din concursuri sau din participari la jocuri de noroc, altele decat cele realizate la jocuri de tip cazino si masini electronice cu castiguri;

Venituri din alte surse, in care se includ: primele de asigurari suportate de o persoana fizica independenta sau de orice alta identitate, in cadrul unei activitati pentru o persoana fizica in legatura cu care suportatorul nu are o relatie generatoare de venituri din salarii; castigurile primite de la societatile de asigurare, ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti cu ocazia tragerilor de amortizare; venituri primite de persoane fizice avand calitatea de pensionari (sub forma diferentelor de pret pentru anumite bunuri, servicii si alte drepturi), fosti salariati, potrivit clauzei contractului de munca sau in baza unor legi speciale; venituri primite de persoanele fizice reprezentand onorarii din activitatea de arbitraj comercial.

Nu sunt considerate venituri impozabile si, prin urmare, nu se impoziteaza urmatoarele categorii, limitativ enumerate prin lege:

Ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul public national sau primite de la terte persoane;

Sumele incasate din asigurari (de bunuri, de accident, de risc profesional etc.) si primite drept compensatie pentru paguba suportata;

Sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a unor calamitati naturale, precum si cazurile de deces ori invaliditate produse datorita unor actiuni (conflicte) militare;

Pensiile I.O.V.R., sumele fixe de ingrijire pentru pensionari care au fost incadrati in gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele decat cele platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii de la sistemul de asigurari sociale si cele platite din bugetul de stat;

Contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale in materie;

Sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari sau mecenat;

Veniturile obtinute ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor (mobile si/sau imobile) corporale din patrimoniul personal;

Drepturile in bani si/sau in natura primite de militari in termen ori cu termen redus;

Bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare profesionala intr-un cadru institutionalizat;

Sumele ori bunurile primite cu titlul de mostenire si/sau donatie;

Veniturile din agricultura sau silvicultura;

Sumele reprezentand contravaloarea echipamentului individual de protectie, alimentatie de protectie sau antidot etc.;

Sumele primite de salariati pentru acoperirea cheltuielilor de transport, cazare, diurna acordate pe perioada delegarii sau detasarii intr-o alta localitate;

In conformitate cu noile prevederi legale sunt scutite de la impozitare urmatoarele categorii de venituri:

Veniturile obtinute pe teritoriul Romaniei de membrii misiunilor diplomatice straine, sub conditia reciprocitatii, precum si sumele nete acordate in valuta personalului roman trimis in misiune permanenta in strainatate;

Veniturile obtinute in Romania de persoanele fizice straine care desfasoana in tara noastra activitati de consultanta in cadrul unor acorduri de finantare gratuita incheiate de Guvernul Romaniei cu alte guverne sau cu diferite organizatii internationale;

Veniturile obtinute in Romania de corespondentii de presa straini, sub conditia reciprocitatii;

Premiile si orice avantaje in bani si/sau in natura obtinute de elevi si studenti la concursuri interne si internationale;

Premiile obtinute de sportivii medaliati la campionate mondiale, europene si la jocurile olimpice;

Sumele reprezentand plati compensatorii calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite ca urmare a concediilor colective etc.

Cotele de impozitare si perioada impozabila

Veniturile obtinute din orice surse de catre persoanele fizice sunt supuse cotei de impozitare de 16% - cota unica aplicata asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse de venit.

Exista si exceptii de la cota unica. Astfel, veniturile obtinute din transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare (efectuat dupa un interval de timp mai mare de 365 de zile) se impoziteaza cu o cota de 1%; veniturile realizate din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal se impoziteaza cu o cota de 2% aplicabila la valoarea tranzactiei; veniturile obtinute din jocuri de noroc se impun cu o cota de 20% aplicata asupra veniturilor nete care depasesc 100 milioane lei.

In ceea ce priveste perioada impozabila, aceasta este - de regula - anul fiscal. Prin exceptie, perioada impozabila este inferioara anului calendaristic atunci cand, in cursul anului, survine decesul contribuabilului.

Concluzii

In urma analizei sistemelor fiscale actuale ale unor state dezvoltate, pe de o parte si a unor state in curs de dezvoltare, pe de alta parte, am constatat ca intre modalitatile de concepere si percepere a impunerii exista multiple similitudini si diferentieri.

S-a constatat ca in ambele tipuri de state exista pe langa diversele tipuri de impozite indirecte, un impozit direct, abordat pe doua categorii de persoane: juridice - impozitul pe profit, respectiv fizice - impozitul pe venit. De sigur de la un stat la altul difera cotele de impunere.

Putem spune ca s-a ajuns la aceasta situatie, relativ similara la nivelul formei de organizare a sistemelor fiscale in aceste state, datorita consultarii diferitelor teorii, conceptii, studii elaborate de diversi economisti, teoriticieni, practicieni care, de-a lungul timpului, s-au dedicat studierii si analizei efectelor si consecintelor pe care un tip de impozit le determina asupra subiectilor de drept (persoanele care trebuie sa plateasca impozitul), subiectilor de fapt (persoanele care suporta in realitate impozitul) si asupra societatii si economiei in ansamblu.

Aceste teorii, puncte de vedere, au evoluat, au avut plusuri si minusuri, insa imbinate si consolitate, in timp, au generat un rezultat care sa raspunda necesitatilor de justitie si echitate sociala. Preocuparile pentru imbunatatirea si perfectionarea sistemelor fiscale este continua si urmareste asigurarea unui grad cat mai ridicat de justitie fiscala si echitate sociala. De asemenea, nu este de neglijat nici pozitia statului contemporan interventionist - de protector al cetatenilor sai, pregatit sa actioneze in orice moment in economie pentru a asigura un trend ascendent si echilibrat al acesteia, fara dezechilibre profunde - care cauta mereu sa imbunatateasca instrumentele de interventie in economie, printre care se numara si sistemul fiscal.

Astfel, observam ca, in prezent, impozitele nu numai ca nu mai sunt considerate a fi o povara pentru societate, ci li s-a dat o noua intrebuintare si anume: de a stimula cresterea economiei si bunastarea societatii.

Insa pentru a se ajunge la un asemenea rezultat, a fost necesara analiza efectelor pe care le genereaza impozitele in cadrul circuitului economic si financiar, pe care il parcurg acestea de la "proiectare", asezare si pana cand sunt incasate de stat, identificarea consecintelor pe care le genereaza la nivelul populatiei, intreprinderilor.

In acest sens, este necesara cunoasterea acestor consecinte sub forma: impactului, incidentei si repercusiunii impozitelor asupra tuturor subiectilor din economie.

Astefel, legiuitorul urmareste, in momentul conceperii unui impozit, un anumit scop in vederea realizarii caruia, se estimeaza influentarea economiei intr-un anumit sens, insa este foarte probabil ca datorita unor fenomene precum incidenta si repercusiunea, efectul sa nu fie cel dorit, in acord cu obiectvul stabilit. De aceea este foarte important sa se cunoasca aceste efecte pe care le genereaza impozitul in momentul atingerii subiectilor si materiei impozabile.

In materie de conceptii care se regasesc in conceperea sistemelor contemporane, putem considera ca sunt prezente elemente ale teoriilor si curentelor de gandire moderne, cu precadere, care la randul lor, reunesc elemente fundamentate in vechile teorii si teoriile clasice. Aceste teorii au fost modificate in permanenta de la inceputurile capitalismului si pana astazi, pe masura ce economia s-a confruntat cu situatii noi, neprevazute anterior (razboaie, crize, somaj, inflatie etc.) ajungand pana in prezent.

Astfel putem spune ca la baza sistemelor fiscale actuale, se regasesc dintre principiile teoriei incidentei fatale asupra consumatorului final, care i-a avut ca reprezentanti pe Walter Lotz, William Petty, Adolf Wagner, Lassalle, si al carei principal merit este de a fi determinat ca in teorie si practica sa se utilizeze, pana astazi, impartirea impozitelor in directe si indirecte pe care le regasim in prezent in toate sistemele fiscale contemporane. De asemenea, este foarte adevarat ca majoritatea elementelor specifice sistemelor de impunere actuale isi au originea in astfel de teorii si conceptii.

Un alt aspect important al acestei conceptii il reprezinta punctul de vedere a lui Walter Lotz pe care il sustinea intr-un memoriu inaintat Comitetului Asociatiei pentru stiintele Social - Politice, potrivit caruia: "este de preferat un singur impozit pe avere, incasabil o singura data, spre a evita impozitele care incasandu-se repetat, scumpesc traiul si apasa clasele de jos".

Reiese de aici, preocuparea spre asigurarea unui grad ridicat de echitate sociala. Totodata, observam ca astazi, in majoritatea tarilor dezvoltate, in curs de dezvoltare, se regaseste impozitul pe avere, cu aceleasi "insusiri" ca cele conturate de Lotz.

Mai mult decat atat, global, teoria difuziunii, furnizeaza doua concluzii importante cu privire la societatea economica, dupa care se ghideaza si decidentii fiscali de astazi in momentul in care hotarasc introducerea unui impozit in detrimentul altuia. Astfel, s-a constatat ca impozitele indirecte produc efecte directe sau imediate, ca urmare a repartitiei sarcinii fiscale, ca si consecinta a repercusiunii impozitelor totala sau partiala, atrenand efecte si determinand schimbari in comportamentul subiectilor economici.

O alta concluzie, la fel de importanta, care nu trebuie de neglijat, este aceea, potrivit careia, fenomenul repercusiunii (a transmiterii sarcinii fiscale intre actorii economici participanti la diferite relatii financiare) este legat de jocul dintre cerere si oferta: caracteristicile pietei, conditiile productiei (ofertei), felul impozitelor si caracteristicile tehnice ale acestora.

Tinand cont de aceste aspecte, astazi, se stie care este punctul de plecare in momentul in care se ia decizia de a introduce un nou impozit. Timpul de analiza s-a simplificat considerabil, deoarece gratie 'planurilor' furnizate de cei care au analizat inainte, aceste aspecte legate de modul in care poate fi influentata traiectoria unui impozit, in diferite conditii ale economiei, decidentii fiscali de astazi, pot adapta cu usurinta un impozit la conditiile existente la un moment dat in economie si societate, astfel incat sa asigure indeplinirea scopului propus.

O alta teorie moderna ale carei aspecte caracteristice se regasesc in sistemele fiscale ale statelor contemporane, este teoria fiscala tripolara, al carui principal adept a fost Maurice Allais. Acesta a sustinut importanta introducerii unui impozit pe capital alaturi de introducerea "unui impozit cu o cota egala asupra bunurilor de consum si a resurselor procurate prin cresterea masei monetare, corespunzatoare cresterii produsului national real".

Reiese de aici, faptul ca similar acestor impozite propuse de Maurice Allais la acea vreme, intalnim in marea majoritate a sistemelor fiscale contemporane o taxa pe consumatie, T.V.A., si respectiv impozitul pe profit. Se observa preocuparea pentru stimularea, influentarea dezvoltarii sectorului economic privat prin intermediul acestor mijloace.

Totodata, Maurice Allais a aratat efectele pe care le poate genera un asemenea tip de sistem fiscal in cadrul economiei, analizand consecintele incidentei, repercusiunii si impactului impozitelor asupra societatii.

Aceasta teorie, sau mai exact acest tip de sistem fiscal, prezinta importanta asupra prezentului, mai ales datorita faptului ca, uitandu-ne in jurul nostru, il observam ca temelie a sistemelor fiscale contemporane.

In concluzie, chiar daca aceste conceptii sunt reflectate in majoritatea statelor, indiferent de gradul de dezvoltare economica este foarte probabil sa ne punem intrebarea: de ce nu au toate statele acelas nivel de dezvoltare economica, daca in fond, folosesc aceleasi instrumente, dupa aceleasi 'instructiuni' generate de fundamentul teoriilor consultate?

Raspunsul este relativ simplu, aceleasi instrumente, insa utilizate in conditii si circumstante diferite. De la o tara la alta difera conditiile pietei si actioneaza o multitudine de factori economici, sociali, politici etc.

In final, putem concluziona, faptul ca sistemul fiscal romanesc se incadreaza in ideile promovate de conceptiile amintite, insa se poate adauga faptul ca decidentii fiscali au adaptat aceste idei la conditia economica a Romaniei, si anume - tranzitia de la economia socialista la economia de piata - urmarind imbunatatirea functionarii economiei in acord cu obiectivele urmarite, incercand asigurarea in acelas timp a unui grad cat mai ridicat al echitatii sociale si justitiei fiscale.

Totodata, putem adauga faptul ca in toate statele se cauta permanent solutii pentru problemele sociale si pentru a asigura o repartizare cat mai echitabila a resurselor banesti in societate. Din acest motiv tot mai multe state practica un sistem fiscal bazat pe un venit minim neimpozabil si utilizeaza cotele de impunere diferentiate crescatoare - proportionale, progresive - odata cu cresterea materiei impozabile. Din nou, aceste instrumente sunt utilizate, in mod diferit, de la un stat la altul in functie de politicile fiscale urmate, de conditiile din economie si in acord cu obiectivele urmarite de statul respectiv.

Bibliografie

Corduneanu, Carmen - "Sistemul fiscal in stiinta finantelor", Editura Codecs, Bucuresti, 1998;

Minea, Mircea-Stefan, Costas, Cosmin-Flavius - "Fiscalitatea in Europa mileniului III", Editura Rosetti, Bucuresti, 2006;

Vacarel, Iulian - "Finante publice", Editia VI, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2007

Filip, Gheorghe - "Finante publice" - suport curs, anul II, profil Economic, specializarea Finante - Banci, invatamant Zi, anul universitar 2007-2008

www.bnro.ro