TEHNICA PLATILOR INTERNATIONALE

In comertul international livrarea produsului de catre vanzator si plata sa de catre cumparator nu sunt simultane. Chiar daca plata se face la vedere, exista intotdeauna un decalaj intre cele doua etape fundamentale ale tranzactiei. Pentru protejarea intereselor fiecarei parti se utilizeaza instrumente si tehnici de plata specifice.

Instrumentul de plata reprezinta forma materiala care constituie suportul platii. Unele instrumente au o existenta fizica (de exemplu, cecul), iar altele sunt complet dematerializate datorita tranzactiilor informatizate in intregime (majoritatea viramentelor bancare internationale).

Tehnica de plata reprezinta procedura urmarita pentru a putea efectua plata. Este deci vorba despre modalitatea de utilizare a instrumentului de plata, care rezulta in urma acordului partilor contractante.

1. Instrumente de plata

In afacerile internationale pot fi utilizate cinci instrumente de plata: cecul, cambia, biletul la ordin, cardul si viramentul.

Figura 1. Instrumentele internationale de plata

1.1. Cecul

Cecul este un inscris prin care o persoana (tragator, emitent) da ordin unei banci (tras) sa plateasca o suma de bani unei terte persoane (beneficiar).

Principala sa functie este aceea de mijloc de plata: debitorul unei plati trage un cec in favoarea creditorului, acesta din urma putand incasa contravaloarea cecului de la banca emitentului.

Cecul poate fi:

nominativ (pe care se indica numele beneficiarului, cecul fiind platit doar acestuia);

la ordin (care se transmite prin andosare si este platit ultimului beneficiar indicat pe cec);

la purtator (care nu contine numele beneficiarului, cel care il detine putandu-l incasa).

Pentru a emite un cec, titularul trebuie sa aiba disponibil in cont pentru a acoperi plata. In caz contrar, cecul este fara acoperire si acest lucru constituie o infractiune.

Avantajele cecului: utilizare simpla, operativitate.

Dezavantajele cecului: nu ofera garantii impotriva riscurilor comerciale, poate fi fara acoperire, termenele de incasare pot fi lungi.

Din cauza acestor inconveniente cecul este putin utilizat in tranzactiile internationale.

1.2. Cambia

Cambia (sau trata) reprezinta un inscris care contine ordinul neconditionat dat de o persoana (tragator) altei persoane (tras) de a plati o anumita suma unei a treia persoane (beneficiar) la un anumit termen (scadenta) si intr-un anumit loc.

Functiile cambiei:

instrument de plata (tragatorul are de incasat o anumita suma de bani de la tras, dar intrucat are si de platit o datorie, el da ordin trasului sa achite datoria sa fata de beneficiar);

instrument de creditare (plata cambiei se face de obicei la un anumit interval de la emiterea sa);

instrument de garantare (prin acceptarea si avalizarea cambiei, precum si protestul de neplata).

Acceptarea cambiei

Trasul are ordin sa efectueze plata, insa devine obligat cambial numai in momentul in care accepta cambia.

Avalizarea cambiei

Daca tragatorul nu este sigur de solidaritatea trasului, el poate apela la un tert (avalist, o banca) care isi asuma obligatia de plata. In acest caz se mentioneaza pe fata sau pe spatele cambiei "pentru aval" sau "pentru garantie", urmate de semnatura avalistului si de data.

Andosarea cambiei

Transmiterea cambiei prin gir sau andosare se face printr-o dispozitie scrisa pe cambie de catre beneficiarul acesteia catre tras de a plati suma indicata in titlu la locul si data mentionate.

Andosarea se realizeaza atunci cand beneficiarul (girantul) este la randul sau debitor fata de o alta persoana (girator) cu aceeasi suma.

Scontarea cambiei

Este operatiunea prin care posesorul cambiei obtine de la o banca comerciala, inainte de scadenta, suma inscrisa in titlu (valoarea nominala) diminuata cu dobanda aferenta sumei din acel moment pana la scadenta, plus un comision al bancii denumit valoare de scont.

Reescontarea cambiei

Operatiunea presupune ca bancile comerciale sa preschimbe cambiile detinute in bani, la Banca Centrala care percepe taxa oficiala a scontului.

Forfetarea cambiei

Consta in vinderea cambiilor, indiferent de scadenta, unor institutii specializate care, spre deosebire de bancile comerciale la scontare, preiau riscurile de neplata de catre debitor.

Taxa de forfetare este superioara celei de scont.

Plata cambiei

Se realizeaza la scadenta, care poate fi la vedere sau la un anumit termen de la data emiterii.

1.3. Biletul la ordin

Biletul la ordin este un inscris prin care o persoana (emitent) se obliga sa plateasca o suma de bani, la un anumit termen sau la prezentare, unei alte persoane numita beneficiar.

Spre deosebire de cambie, in cazul biletului la ordin intervin doar doua parti: emitentul, care cumuleaza functiile tragatorului si trasului si este debitorul obligatiei de plata si beneficiarul, care este creditorul platii.

Daca trata este emisa de exportator (creditor), biletul la ordin este emis de debitor (importator). Aceasta explica preferinta vanzatorului pentru utilizarea cambiei in loc sa lase cumparatorului initiativa emiterii efectului de comert si, prin urmare, utilizarea redusa in comertul international a biletului la ordin.

Biletul la ordin are aceleasi caracteristici ca si cambia, putand fi avalizat, andosat si negociat (scontat).

1.4. Cardul

Cardul este o cartela din material plastic de formatul unei carti de vizita, avand imprimate emblema emitentului, o banca si o serie de date pentru identificarea titularului, client al bancii respective.

Cardul permite accesul imediat al titularului la contul sau bancar, efectuarea rapida de plati sau obtinerea unor imprumuturi pe termen scurt.

Plata prin card este o varianta moderna a platii prin cec, in care intervin trei participanti:

detinatorul (beneficiarul) cardului, titular al unui cont la banca emitenta;

banca emitenta, care administreaza si opereaza platile in conturile bancare curente ale participantilor;

comerciantii, care accepta plata prin carduri (firme, hoteluri, restaurante, agentii de turism sau de transport, magazine etc.).

1. Viramentul

Viramentul este operatiunea efectuata de o banca, pe baza dispozitiei clientului sau, de transfer al unei sume de bani din contul clientului respectiv in contul beneficiarului desemnat, prin debitarea contului clientului si creditarea contului beneficiarului.

In operatiunile de comert exterior, viramentul consta in ordinul dat de debitor (importator) bancii sale de a transfera din contul sau in contul creditorului (exportator), la banca acestuia o suma de bani reprezentand contravaloarea marfii.

Exista mai multe tipuri de virament:

prin posta

prin telex

prin sistemul SWIFT  (Society For Worldwide Interbank Financial Telecommunication) - o retea de comunicare interbancara internationala pe suport electronic.

2. Tehnici de plata

Figura 2. Tehnici de plata internationale

2.1. Plata facturii

Este cea mai simpla tehnica de plata si se utilizeaza in cazul tranzactiilor de valoare mica, presupunand o foarte buna cunoastere si incredere reciproca intre parteneri.

Mecanism: dupa livrare, exportatorul trimite factura comerciala direct la importator, care va plati contravaloarea acesteia la data prevazuta in contract. Plata se poate face prin cec, cambie sau virament.

Avantaje: formalitati si costuri reduse.

Dezavantaje: exportatorul nu are nici o garantie.

2.2. Plata la predarea marfii (Cash on Delivery - COD)

Se utilizeaza tot pentru tranzactii de valoare redusa.

Mecanism: vanzatorul da instructiuni carausului sa prezinte marfa destinatarului si sa o predea contra platii in numerar sau prin cec.

Avantaje: usurinta de realizare a platii.

Dezavantaje: riscul de refuz al platii din partea importatorului.

2.3. Ordinul de plata

Ordinul de plata este dispozitia data de o persoana (ordonator) unei banci de a plati o suma determinata unei alte persoane (beneficiar) in vederea stingerii unei obligatii banesti provenind dintr-o relatie directa existenta intre ordonator si beneficiar.

Trasatura fundamentala a ordinului de plata este revocabilitatea, care consta in faptul ca ordonatorul isi poate retrage sau modifica instructiunile de plata date bancii inainte ca plata sa fi fost efectuata.

Bancile care intervin in operatiune sunt:

banca ordonatoare (a importatorului) - la care ordonatorul da dispozitie pentru efectuarea platii si la care constituie depozitul;

banca platitoare (a exportatorului) - la care se achita suma beneficiarului, ea solicitand anticipat sau ulterior de la banca ordonatoare suma ce face obiectul ordinului de plata.

Mecanismul derularii platii prin ordin de plata

Figura 3. Derularea platii prin ordin de plata

incheierea contractului international de vanzare-cumparare care contine obligatia de plata a importatorului

emiterea ordinului de plata

instructiuni privind efectuarea platii prin ordin de plata

notificarea beneficiarului

expedierea marfii

prezentarea documentelor / incasarea banilor

acoperirea platii

notificarea si predarea documentelor

Aceasta modalitate de plata a exporturilor este rar intalnita in relatiile comerciale ca urmare a riscului de revocare existent. Deseori, ea se foloseste combinat cu alte modalitati de plata (de exemplu, in schemele care prevad plati in avans pentru masini si utilaje de valori mari, plata avansului se poate face prin ordin de plata, iar pentru restul sumei se va utiliza incasso-ul sau acreditivul).

In platile necomerciale se utilizeaza insa pe scara larga ordinul de plata pentru prestatiile de servicii, plata navlurilor, operatiunile de control al marfurilor facute pentru unii importatori straini, cheltuieli de asigurare, intretinerea reprezentantelor si ambasadelor.

2.4. Incasso-ul documentar

Incasso-ul consta in ordinul pe care il da exportatorul bancii sale de a incasa contravaloarea unei tranzactii si de a o vira in contul sau. Pentru aceasta el depune la banca sa documentele ce atesta executarea obligatiilor sale contractuale.

Transmiterea platii de la cumparator la vanzator se efectueaza numai dupa ce cumparatorul este anuntat de banca sa in legatura cu sosirea documentelor ce atesta expedierea marfii.

Partile implicate in derularea unui incasso sunt:

ordonatorul (exportatorul);

banca remitenta (a exportatorului);

trasul (importatorul);

banca prezentatoare (a importatorului).

Exportatorul este initiatorul operatiunii care se deruleaza din ordinul sau, pe raspundere si risc propriu.

Mecanismul derularii incasso-ului documentar

Figura 4. Derularea platii prin incasso documentar

Incheierea contractului de vanzare internationala

Exportatorul expediaza marfa, primind de la caraus documentul ce atesta livrarea marfurilor

Exportatorul remite documentele ce atesta livrarea si ordinul de incasare bancii sale

Banca exportatorului transmite documentele bancii importatorului

Banca importatorului avizeaza importatorul de sosirea documentelor

Importatorul plateste documentele (sau accepta cambia) si primeste documentele care atesta proprietatea asupra marfurilor

Banca importatorului crediteaza banca exportatorului

Banca exportatorului crediteaza contul clientului sau

Avantajele incasso-ului: este o operatiune relativ simpla si ieftina (intrucat nu presupune angajamentul de plata al bancilor implicate).

Dezavantajele incasso-ului:

pentru exportator:

livreaza marfa fara nici o garantie de plata (importatorul va intra in posesia marfii inainte ca exportatorul sa-si recupereze banii);

in caz de neplata marfa trebuie returnata sau depozitata pana la gasirea unui alt client, ceea ce presupune cheltuieli suplimentare pentru exportator;

domicilierea incasso-ului in tara importatorului determina intarzierea incasarii valutei (echivalent cu faptul ca exportatorul a acordat un credit gratuit).

pentru importator:

in mod normal, el nu poate vedea marfa decat dupa ce a fost achitata (marfa ar putea fi degradata sau inlocuita cu alta).

Din cauza acestor riscuri, incasso-ul se utilizeaza numai in relatiile dintre parteneri siguri, cunoscuti, foarte seriosi si cu o bonitate de necontestat.

O modalitate de diminuare a acestor riscuri este vinculatia: expedierea marfurilor pe adresa unui tert (o banca agreata de banca exportatorului sau un depozit din tara de destinatie), precizandu-se ca marfurile pot fi eliberate doar la prezentarea dovezii de efectuare a platii.

O alta modalitate de reducere a riscurilor este scrisoarea de garantie bancara la incasso, care are ca obiect acoperirea riscului de neplata la incasso, garantul obligandu-se la plata numai daca plata nu este onorata de cumparator.

Exemplu: Contractul nr. 52/2002 cu plata la livrare prin incasso garantat cu o scrisoare de garantie de plata la incasso

obiect: utilaj AB 500

valoarea marfii: 100.000 USD

termen de livrare 15 iunie 2002

"Importator SRL" s-a angajat sa prezinte firmei "Exportator SA" o garantie de plata:

2. Acreditivul documentar

Este modalitatea de plata cea mai frecvent utilizata in tranzactiile internationale, in special in cazul contractelor de valoare ridicata sau in cazul in care exista suspiciuni privind solvabilitatea partenerului.

Acreditivul documentar reprezinta angajamentul ferm asumat de o banca la ordinul si in contul clientului sau (importatorul) de a plati o anumita suma de bani contra documentelor care atesta indeplinirea obligatiei exportatorului (livrarea marfii).

Partile implicate in derularea acreditivului sunt:

ordonatorul (importatorul) - care solicita bancii sale deschiderea acreditivului;

banca emitenta (a importatorului) - care, la solicitarea importatorului, isi asuma angajamentul de plata;

beneficiarul (exportatorul) - in favoarea caruia a fost deschis acreditivul si cel care prezinta la banca setul de documente pentru incasarea contravalorii marfii livrate;

banca exportatorului (notificatoare, platitoare, trasa/acceptanta, negociatoare, uneori confirmatoare).

Mecanismul derularii acreditivului documentar[27]

Figura Derularea platii prin acreditiv documentar

Incheierea contractului de vanzare internationala

Importatorul (ordonator) da ordin bancii sale pentru deschiderea acreditivului

Banca importatorului deschide acreditivul si instiinteaza banca exportatorului

Avizarea exportatorului cu privire la deschiderea acreditivului

Confirmarea de catre exportator a concordantei datelor din acreditiv cu clauzele din contract.

Livrarea marfurilor

Exportatorul remite la banca sa documentele care dovedesc expedierea marfurilor

Plata contravalorii marfurilor pe baza documentelor (daca acreditivul este domiciliat in tara exportatorului)

Banca exportatorului remite documentele bancii importatorului, debitand-o in valuta prevazuta in acreditiv

Banca importatorului, pe baza documentelor primite si verificate efectueaza plata, creditand banca exportatorului

Banca importatorului remite acestuia documentele pe baza carora el va intra in posesia marfii.

Plata prin acreditiv documentar face parte integranta din ansamblul relatiilor comerciale si constructia financiara a unei afaceri:

Etapa I

OFERTA

Exportatorul, in oferta sa, propune unui potential importator plata prin AD

OPTIUNEA PENTRU AD

Importatorul accepta oferta si plata marfii prin AD

Etapa a II-a

COMANDA

Importatorul comanda marfa sau incheie cu exportatorul un contract comercial international

DESCHIDEREA AD

Importatorul ordona bancii sale deschiderea AD

Etapa a III-a

LIVRAREA

Exportatorul, primind AD, expediaza marfa in conditiile cerute de AD.

UTILIZAREA AD

Exportatorul, ajuns in posesia documentelor ce atesta livrarea marfii, le prezinta bancii platitoare pentru incasarea contravalorii lor.

2.1. Elemente specifice ale acreditivului documentar

1. Domicilierea - se refera la locul unde se efectueaza plata acreditivului. Pe acreditiv se inscrie:

El poate fi domiciliat:

in tara exportatorului - cand exportatorul are un avantaj, nefiind nevoit sa astepte timpul de curier intre banci;

in tara importatorului - caz in care vanzatorul poate incasa contravaloarea marfii numai dupa ce documentele vor ajunge la banca straina si vor fi controlate de aceasta;

intr-o tara terta.

2. Valoarea - este suma ce urmeaza a fi platita contra documentelor remise de exportator.

Articolul 39 din Publicatia 500 - "Reguli si uzante uniforme referitoare la acreditivele documentare", elaborata de Camera Internationala de Comert de la Paris stipuleaza ca valoarea acreditivului se poate exprima:

prin indicarea aproximativa a sumei: "in jur de .", "aproximativ.", "circa ."

prin indicarea unei sume superioare: "pana la concurenta sumei de."

printr-o suma fixa.

In determinarea valorii acreditivului documentar, un rol deosebit de important il are conditia de livrare stipulata in contract. Alaturi de valoarea marfii vor trebui deci luate in considerare si cheltuielile pe care le face vanzatorul pentru asigurarea, incarcarea, transportul marfii, potrivit conditiei de livrare convenite.

Figura 6. Valoarea acreditivului documentar

in functie de conditia de livrare

3. Valabilitatea - adica termenul-limita pana la care exportatorul trebuie sa prezinte documentele la ghiseele bancii unde este domiciliat acreditivul.

Daca in acreditiv nu se precizeaza altfel, valabilitatea este de 21 de zile de la data emiterii documentului de transport (data se refera la documentele prezentate si nu expediate).

Pentru a marca momentul in care expira valabilitatea, se trece o data si nu o perioada de timp (exemplu: 00.04.06 in Londra).

4. Durata de operare - reprezinta intervalul de timp care se scurge intre momentul acordului privind plata prin acreditiv si momentul in care exportatorul primeste notificarea deschiderii acreditivului.

Costul

Acreditivul este cea mai scumpa modalitate de plata, comisioanele percepute de banci fiind aplicate la valoarea acreditivului. Astfel, chiar daca procentul este redus, valoarea absoluta ajunge foarte mare.

Daca partile nu stipuleaza altfel, costul acreditivului este in sarcina importatorului.

2.2. Tipuri de acreditive documentare

Din punct de vedere al domicilierii:

in tara exportatorului

in tara importatorului

intr-o tara terta

Din punct de vedere al fermitatii angajamentului bancar:

revocabile

irevocabile

Acreditivul revocabil poate fi modificat sau anulat de banca emitenta fara nici un aviz prealabil catre beneficiar.

Acreditivul irevocabil presupune un angajament ferm al bancii emitente de a executa plata, accepta sau negocia documentele, care nu poate fi modificat sau anulat decat cu acordul tuturor partilor.

Data fiind larga utilizare a acreditivului documentar irevocabil, Camera Internationala de Comert de la Paris recomanda ca formularul standard sa aiba preimprimata expresia "acreditiv documentar irevocabil". In cazul unei solicitari pentru un acreditiv revocabil, termenul "irevocabil" este inlocuit prin stergere cu "revocabil".

Din punct de vedere al confirmarii acreditivelor irevocabile:

confirmate

neconfirmate

AD confirmat este cel in care la angajamentul irevocabil al bancii emitente (a importatorului) se adauga un angajament egal ca valoare si conditii al bancii confirmatoare (din tara exportatorului), antrenand bineinteles cheltuieli suplimentare.

AD neconfirmat nu contine angajamentul suplimentar al bancii exportatorului.

Din punct de vedere al momentului efectuarii platii:

cu plata la vedere

cu plata diferata (amanata)

cu plata prin acceptare

cu plata prin negociere

AD cu plata la vedere - desemneaza situatia in care plata marfurilor se face in momentul prezentarii documentelor la banca de catre exportator, deci imediat dupa expediere.

Figura 7. Circulatia banilor si a documentelor in cazul unui

AD cu plata la vedere

AD cu plata diferata - permite amanarea platii la un anumit termen de la prezentarea documentelor.

Plata diferata se efectueaza, de regula, la 30 - 60 zile de la prezentarea documentelor. Pentru exportator aceasta inseamna o vanzare pe credit pe termen scurt si de aceea la negocierea pretului trebuie sa se aiba in vedere si dobanda sumelor imobilizate in marfa.

Figura 8. Circulatia banilor si documentelor in cazul unui

AD cu plata diferata

AD cu plata prin acceptare - cand se foloseste un instrument de credit, banca platitoare acceptand cambia prezentata de exportator odata cu documentele.

Plata contravalorii marfurilor se face la scadenta cambiei.

Se utilizeaza in cazul vanzarilor pe termene scurte, intre 60 - 180 zile.

Exportatorul, ca posesor al cambiei, poate sa o sconteze la banca sa, transformand o vanzare pe credit intr-o vanzare cu plata la vedere.

Acceptarea cambiei de catre banca constituie o garantie a platii acesteia la scadenta,

Acest tip de acreditiv se utilizeaza atunci cand importatorul urmeaza sa revanda marfa pe piata locala sau internationala, incasand contravaloarea sa si platind apoi exportatorul prin acreditiv documentar.

Figura 9. Circulatia banilor si documentelor in cazul unui

AD cu plata prin acceptare

AD cu plata prin negociere - in care exportatorul prezinta bancii (negociatoare) documentele insotite de cambii trase asupra importatorului sau bancii emitente. Banca negociatoare achita cambiile si le remite impreuna cu documentele bancii emitente, de la care isi recupereaza banii. Negocierea consta in "cumpararea" cambiilor si "vanzarea" lor bancii emitente, intrucat potrivit dreptului cambial locul platii este domiciliul trasului.

Acest acreditiv permite exportatorului sa incaseze imediat banii ce i se cuvin. Pentru operatiunea efectuata banca percepe un comision de negociere, care reprezinta de fapt dobanda la suma platita pe documente pentru intervalul scurs din momentul platii cambiilor pana la rambursarea sumei de catre banca emitenta.

Figura 10. Circulatia banilor si documentelor in cazul unui

AD cu plata prin negociere

Din punct de vedere al clauzelor continute:

transferabil

cu clauza rosie ("red clause")

reinnoibil ("revolving")

AD transferabil (ADT) - este un acreditiv in virtutea caruia beneficiarul are dreptul sa solicite bancii platitoare sa permita utilizarea sa in totalitate sau partial, de catre unul sau mai multi terti (beneficiari secundari).

Un acreditiv documentar este transferabil numai daca acest lucru este stipulat in mod expres de catre banca emitenta.

Se foloseste in cazul exportului prin intermediari, cand furnizorul nu trateaza direct cu cumparatorul final. Intermediarul va cere cumparatorului sa deschida un acreditiv transferabil si platibil la banca sa. Banca intermediarului va transfera apoi acreditivul la banca furnizorului, intermediarul putand astfel sa-si indeplineasca obligatiile contractuale fata de furnizor fara a folosi fonduri proprii sau credite bancare.

Costurile bancare sunt mai mari decat in cazul unui acreditiv documentar obisnuit si sunt suportate in totalitate de beneficiarul acreditivului.

Figura 11. Mecanismul derularii AD transferabil

AD cu clauza rosie - are o clauza speciala (scrisa in mod traditional cu cerneala rosie) care autorizeaza banca platitoare sa efectueze un avans de fonduri beneficiarului sau sa plateasca intreaga suma inaintea expedierii marfurilor.

Acest tip de acreditiv reprezinta o finantare a exportatorului de catre importator, care poate solicita o garantie. El este utilizat in special in operatiunile de intermediere, cand exportatorul are mai multi furnizori locali ce trebuie platiti la livrare (COD). Se utilizeaza si in cazurile cand trebuie acordat un avans producatorului pentru procurarea in valuta a unor materiale necesare fabricarii marfii contractate.

In acest caz, banca platitoare este intotdeauna domiciliata in tara exportatorului.

AD reinnoibil (revolving) - este deschis pentru o anumita valoare (transa), urmand ca banca sa-l reintregeasca automat pentru fiecare noua transa. Totalul acestor sume reinnoite trebuie sa reprezinte valoarea globala a acreditivului.

Se foloseste in cazul contractelor de valori mari cu livrari esalonate in timp, toate livrarile fiind acoperite de unul si acelasi acreditiv.

Valoarea acreditivului este data de valoarea unei livrari si nu de suma tuturor livrarilor, de unde si comisioanele bancare mai mici.

Acreditive combinate

reciproce (de compensatie)

spate in spate (back-to-back)

cesionate

AD reciproce - cand cei doi parteneri isi deschid reciproc cate un acreditiv documentar. Astfel, fiecare dintre ei este:

ordonator: pentru acreditivul deschis de el in favoarea partenerului;

beneficiar: pentru acreditivul deschis de partener in favoarea lui.

Acreditivele documentare reciproce sunt specifice operatiunilor de contrapartida (compensatie), in care efectuarea unui import este legata de realizarea unui export din tara importatoare in tara exportatoare.

Ele pot fi:

simple, caz in care utilizarea primului acreditiv deschis in favoarea partenerului este conditionata de deschiderea de catre acesta a celui de-al doilea acreditiv. El include clauza de "intrare in vigoare" la deschiderea acreditivului simetric.

de valoare - cand sumele cerute prin acreditiv sunt folosite pentru acoperirea celuilalt acreditiv, iar plata se face numai in limita valorii efectiv utilizate.

garantate (escrow) - care cuprind o clauza de garantie prin care banca emitenta isi asuma obligatia de a efectua in favoarea beneficiarului daca acreditivul partenerului expira neutilizat total sau partial.

AD back-to-back - este acreditivul deschis de importator pe baza unui alt acreditiv deschis in favoarea sa in calitate de exportator.

Se utilizeaza in operatiunile de intermediere pe piata locala sau in operatiunile de reexport.

Beneficiarul principal (un intermediar) cere bancii sale sa deschida un acreditiv in favoarea beneficiarului secundar, care se va "sprijini" pe acreditivul originar (de unde denumirea de "spate - in - spate").

Spre deosebire de acreditivul transferabil, in acest caz cumparatorul nu stie neaparat ca operatiunea se deruleaza printr-un intermediar. Daca la acreditivul transferabil intermediarul si banca sa nu au nici o obligatie, aici ei au obligatiile si raspunderile depline ale oricarui acreditiv.

A1 - acreditivul originar

A2 - acreditivul back-to-back deschis pe baza acreditivului originar

Figura 12. Mecanismul derularii AD back-to-back

AD cesionat - se utilizeaza pentru a transfera acreditivul unui tert, cand nu se pot utiliza acreditivele transferabil sau back-to-back.

Intermediarul in favoarea caruia s-a deschis un acreditiv documentar poate ceda dreptul de creanta dobandit prin acreditiv unui tert, exportatorul real.

Spre deosebire de acreditivul documentar transferabil, cesionarul nu poate utiliza acreditivul el insusi. Daca beneficiarul acreditivului nu doreste sau nu este in masura sa-l utilizeze, cesionarul nu va putea fi creditat cu suma care i se cuvine.

Figura 13. Gradul de risc al diferitelor metode de plata