Sistemul bancar japonez

Sistemul bancar japonez

In Japonia sunt trei mari categorii de institutii financiare: banca central, institutii financiare private si institutii financiare guvernamentale.

Banca Japoniei a fost infiintata in octombrie 1882, ca banca central. Atributele bancii central sunt asemanatoare celor similar din alte tari. Ca banca guvernamentala, Banca Japoniei, detine depozite si imprumuta pentru govern, iar prin diverse legi si ordonante are incredintate la nivel national operatiunile de trezorerie, obligatiuni guvernamentale si operatiunile valutare.

Institutiile financiare private cuprind bancile comerciale obisnuite, institutiile financiare specializate si alte institutii financiare.

Bancile comerciale joaca un rol important in sectorul financiar particular, pentru finantari pe termen scurt, mijlociu si lung, in moneda nationala si valute, depozite, transferuri bancare etc. Exista trei tipuri de banci comerciale obisnuite si anume: banci city, banci regionale I si II si banci straine.

Bancile straine joaca un rol important in economie, asigurand 20% din necesitatile de creditare ale corporatiilor din sectorul particular. Bancile regionale I sunt amplasate in orasele principale si efectueaza operatiuni pentru organizatiile locale guvernamentale si intreprinzatorii locali. Bancile regionale II au dimensiuni mai mici decat bancile regionale traditionale si deserves companii mici si particulari din tara. Bancile straine isi desfasoara activitatea in conformitate cu legea bancara si cu stattutul de banci autorizate in tranzactii international.

Din grupa institutiilor financiare specializate fac parte: Banca Tokio, singura banca din Japonia specializata in tranzactii valutare; institutii financiare pentru creditare pe termen lung; banci specializate in finantarea intreprinderilor mici si mijlocii; societati financiare pentru agricultura, silvicultura si piscicultura.

In categoria "alte institutii financiare" sunt incluse companiile de asigurari si reasigurari, precum si companii de intermediere a valorilor mobiliare.

Institutiile financiare guvernamentale curpind bancile si corporatiile financiare, banca postei si alte institutii guvernamentale.

O caracteristica esentiala a sistemului bancar japonez este aceea ca institutiile care asigura fondurile nu coincide cu cele care imprumuta. Majoritatea fondurilor sunt asigurate de sistemul de economii si sistemul de asigurare a pensiilor salariatilor. Fondurile acestora sunt incredintate unui birou special din Ministerul de Finante, care administreaza fondurile mutual si care le imprumuta institutiilor financiare guvernamentale.

In perioada 1985-1990, perioada de maxima ascensiune a economiei japoneze si, firesc, a sistemului bancar, numarul bancilor comerciale aproape s-a dublat iar reteaua bancara a crescut cu peste 5000 de sucursale. In acest context, si numarul salariatilor a crescut continuu. Volumul operatiunilor, reflectate in bilant, aproape s-a dublat, inregistrand in 1989 fata de 1985 o crestere de peste 95%, urmand ca in urmatorii cinci ani, pe fundalul crizei japoneze, sa inregistreze o scadere, fata de anul 1989 de aproape 10%.

Desi s-au inregistrat scaderi ale activitatii bancare, in conditii de criza volumul creditelor in total active a continuat sa creasca permanent d53,7% in anul de varf -1989 la 65,62% in anul 1994. Compensarea s-a facut cu descresterea depozitelor interbancare in total active, de la 16,14% in 1989 la 9,86% in 1994.

Si in cadrul sistemului bancilor comerciale japoneze se manifesta tendinta de capitalizare, capitalul si rezervele bancilor comerciale crescand de la 2,34% in total pasiv, in anul 1985 la 2,97% in 1989 ajungand la 3,75% in anul 1994. Resursele au fost procurate in cea mai mare parte a lor prin apelarea la depozitele nebancare si intr-o foarte mica masura prin emisiunea de obligatiuni.

Daca in anii '90 bancile japoneze dominau topurile bancare, astazi, prezenta lor in randul primelor banci mondiale este destul de firava, deoarece incepand cu anul 1992 conjunctura economica japoneza este marcata de o semistagnare. Cresterea produsului intern brut in ritm annual de 4,1% in anii '80, a scazut la 1,3% dupa 1993. Toate acestea in conditiile in care cheltuielile curente ale populatiei scad continuu si vanzarile cu amanuntul se diminueaza considerabil. Firmele japoneze, confruntate cu o concurenta acerba. Concomitent cu deprecierea monedelor asiatice si restrangerea pietelor asiatice, tind sa-si micsoreze costurile, inasprind conditiile oferite furnizorilor lor.

In timp ce in perioada 1980-1988 Japonia inregistra o crestere a capitalizarii pe pietele financiare de la 14% la 44% marcand astfel cea mai mare caumulare de avutie pe plan mondial, in anul 1996 Bursa Japoneza detinea doar 16,5% din capitalizarea mondiala.

In organizarea aparatului bancar din tara noastra s-au avut in vedere : experienta altor tari, a traii noastre inainte de 1945, recomandarile Fondului Monetar International si ale Bancii de Reconstruictie si Dezvoltare.

In acest sens, sistemul bancar are doua component:

Banca Nationala a Romaniei, ca banca central si de emisiune;

Societatile bancare reprezentate de bancile comerciale.

Banca Nationala a Romaniei este o institutie bancara cu personalitate juridical, ce asigura emisiunea de moneda, elaboreaza si aplica politica monetara si de credit a Romaniei. Activitatea Bancii Nationale a Romaniei se desfasoara pe baza legii 101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, care grupeaza operatiile pe care le desfasoara in coerlatie cu functiile acesteia, astfel:

a)      Emisiunea monetara, ce confera Bancii Nationale a Romaniei functia de banca central. Banca Nationala a Romaniei este unica institutie autorizata sa emita banknote si moneda metalica. Ea elaboreaza programe de emisiune monetara si asigura emisiunea regulate, cu scopul mentinerii stabilitatii monedei nationale.

b)      Efectueaza operatiuni cu societatile bancare si cu alte institutii de credit. Aceasta functie rezulta din rolul de "banca a bancilor" si de creditare a acestora, referindu-se, in principal, la:

Rescontarea efectelor de comert si a bonurilor de casa prezentate de societatile bancare. Banca Nationala a Romaniei stabileste taxa oficiala a scontului si rescontului, precum si conditiile in care au loc operatiunile de scontare si rescontare.

Acordarea de credite societatilor bancare si altor instituii financiare sub forma creditelor de refinantare, stabilind si nivelul ratei(dobanzii) de finantare.

Stabilirea regimului rezervelor minime obligatorii, reprezentand sumele de bani pe care toate bancile sunt obligate sa le pastreze in conturi special deschise la Banca Nationala a Romaniei. Sistemul rezervelor reprezinta unul din principalele instrumente de supraveghere si asigurare a lichiditatii bancare. Banca Nationala a Romaniei reglementeaza autorizarea functionarii tuturor societatilor bancare si institutiilor financiare. In acest sens Banca Nationala a Romaniei elaboreaza reglementari privind acordarea autorizatiei, retragerea acesteia si controlul desfasurarii activitatii de catre bancile autorizate.

c)      Efectueaza operatiuni cu Trezoreria statului, ceea ce confera Bancii nationale a Romaniei rolul de banca a statului, Banca Nationala a Romaniei tine evident contului current al Trezoreriei statului, efectuand incasari si plati in/din contul acesteia.

In acest grup de operatiuni intra si emisiunea de obligatiuni si alte inscrisuri in numele statului. Rolul Bancii Nationale a Romaniei este de a emite, de a vinde si de a rascumpara inscrisurile emise pe numele statului si de a plati dobanda creditelor. Toate operatiile legate de Trezoreria statului sunt menite sa acopere deficitul bugetar. Banca nationala a Romaniei poate acorda imprumut statului pana la concurenta a 7% din veniturile bugetului realizat in anul precedent, fara ca acesta sa depaseasca dublul capitalului social a Bancii Nationale a Romaniei plus fondurile sale de rezerva. Pentru aceasta operatie efectuata cu Trezoreria statului, Banca Nationala a Romaniei nu percepe commission, dar acorda dobanzi pentru disponibilitatile din cont.

d)      Efectueaza operatiuni cu aur si valute, expresie a functiei de centru valutar a Bancii Nationale a Romaniei, Banca Nationala a Romaniei stabileste si conduce politica valutara a statului, elaboreaza reglementari legate de operatii cu aur si valute, elaboreaza balanta de plati externe, balanta creantelor si angajamentelor monetare externe, stabileste si publica cursul de schimb al aurului si al principalelor valute, pastreaza si administreaza rezervele international ale statului.

e)      Reglementeaza si controleaza tranzactile valutare pe teritoriul Romaniei. In acest scop, Banca Nationala a Romaniei, elaboreaza regulamentul operatiilor in valuta, supravegheaza si autorizeaza casele de schimb valutar si toate tranzactiile effectuate pe piata valutara interna.

f)        Efectueaza operatiuni cu titlui de stat in conformitate cu reglementarile proprii, Banca Nationala a Romaniei actionand ca agent pe contul statului in ceea ce priveste:

Plasarea emisiunilor de titluri de stat si alte efecte negociabile de indatorare a statului roman;

Exercitarea functiilor de agnet de inregistrare, depozitare si transfer al titlurilor de stat;

Plata capitalului, dobanzilor si comisioanleor aferente.

Statutul Bancii nationale a Romaniei prevede urmatoarele operatiuni:

Operatiuni active;

Operatiuni passive.

A.     Operatiunile active ale Bancii Nationale a Romaniei sunt:

a)      Operatiuni referitoare la aur si active externe;

b)      Creantele asupra statului;

c)      Creantele asupra economiei.

a)      Operatiunile de achizitionare a aurului si valutelor effective sunt operatii frecvente care se regasesc in bilant in urmatoarele posture: aur, disponibil la vedere in strainatate, alte disponibilitati in strainatate.

Aurul se refera la aurul monetar cumparat de pe piata international a aurului sau existent la banci si institutii financiare din strainatate.

Disponibilitatile la vedere in sttrainatate cuprind valute in cont detinute de Banca Nationala a Romaniei la corespondetii sai externi (alte banci central din lume) si la institutii financiare din strainatate.

Alte disponibilitati in strainatate reprezinta si contributia statului roman la Fondul  Monetar International.

b)      Creantele spura statului sunt reprezentate de sumele pe care Banca Nationala a Romaniei le pune la dispozitia statului pentru nevoile sale curente sau pentru acoperirea deficitului bugetar temporar.

c)      Creantele asupra economiei provin din operatiuni de refinantare bancara. Acestea sunt operatiuni prin care Banca nationala a Romaniei acorda credite bancilor comerciale, care la randul lor crediteaza agenti economici.

In aceasta categorie, sunt incluse si creditele acordate direct de catre Banca Nationala a Romaniei unor agenti economici cu rol strategic in economia nationala.

Aceste operatiuni au un character cu totul exceptional si detin o pondere foarte mica in totalul creantelor asupra economiei.

Operatiunile generatoare de creante sunt:

Rescontarea efectelor de comert;

Achizitionarea de efecte publice;

Acordarea de credite pe gaj de titluri.

Rescontarea efectelor de comert este principal modalitate de refinantare a bancilor comerciale, prin care Banca Nationala a Romaniei acorda acestora valoarea actual a efectelor de comert prezentate pentru rescontare.

Achizitia de efecte publice are loc prin intermediul procedeului OPEN MARKET (piata deschisa), ce semnifica interventia direct ape piata financiara a Bancii Nationale a Romaniei bancilor omerciale, societatilor financiare publice sau private, in schimbul depunerii de catre acestea, drept garantie, a unor efecte publice.

B.     Operatiunile passive ale BNR sunt determinate de mobilizarea resurselor prin:

a)      Biletele de banca puse in circulatie;

b)      Angajamentele externe;

c)      Conturile curente ale Trezoreriei statului;

d)      Conturile curente ale agentilor financiari;

e)      Capitalul propriu;

f)        Fondul de rezerva.

a)      Biletele de banca puse in circulatie, reprezinta masa monetara existent in circulatie la un moment dat. Ele sunt angajamente ale BNR asumate fata de detinatorii biletelor de banca.

b)      Angajamentele externe corespund disponibilitatilor in conturi ale agentilor financiari externi (Fondul Monetar International, Banca de reconstructive si Dezvoltare) si ale bancilor centrale corespondente din strainatate.

c)      Contul current al Trezoreriei statului reprezinta sursa pentru banca Nationala a Romaniei in cazul cand in contul Trezoreriei exista disponibil (are sold creditor).

d)      Conturile curente ale agentilor financiari sunt reprezentate de conturile deschise de bancile comerciale, care sunt obligate sa pastreze in cont la banca Nationala a Romaniei reserve minime obligatorii. Aceste conturi sunt purtatoare de dobanzi cel putin la nivelul ratei dobanzii la vedere a bancilor comerciale. Banca Nationala a Romaniei este obligate sa verifice periodic existent soldului creditor al conturilor reprezentand rezervele minime obligatorii.

e)      Capitalul propriu reprezinta obligatia fata de actionarul care l-a subscris (statul). El nu reprezinta principal sursa pentru efectuarea operatiilor proprii pentru Banca Nationala a Romaniei. Pentru cresterea capitatlului propriu, se aloca din profitul net pana la 5% din pasivele monetare aggregate din bilantul de la sfarsitul fiecarui exercitiu financiar annual.

f)        Fondul de rezerva al Bancii Nationale a Romaniei se constituie in limita unei cote de 20% din profitul brut, pana cand acesta ajunge sa fie egal cu capitalul propriu, dupa care cota respective se reduce la 10% pana cand fondul de rezerva ajunge sa fie egal cu capitalul propriu, si ulterior, cota se stabileste la 5%.