APELE CURGATOARE: Dunarea, TISA, BEGA, OLTUL

APELE CURGATOARE

Dunarea

- caracteristici generale -

Este al doilea fluviu (dupa Volga) ca lungime si ca debit din Europa, dar cel mai important. Curge de la vest la est pe o lugime de 2860 km strabatand 10 tari (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Iugoslavia, Romania, Bulgaria, Moldova, Ucraina) si patru capitale (Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad).

Izvoraste din Muntii Padurea Neagra din Germania si se varsa in Marea Neagra printr-o delta.

Face legatura dintre Europa de vest (inclusiv prin canalul Main-Rin) cu Orientul Apropiat prin intermediul Marii Negre si Marii Mediterane.

In tara noastra curge intre Bazias si Sulina pe o lungime de 1075 km (mai mult de 1/3 din lungime si 1/2 din cursul navigabil).

- caracteristici romanesti -

Face granita cu Serbia (Iugoslavia), Bulgaria, Moldova, Ucraina.

Curge numai pe teritoriul Romaniei intre Calarasi si Galati.

Aduna majoritatea raurilor din tara cu exceptia celor din Dobrogea.

Transporta anual cca. 60 milioane tone aluviuni si 200 miliarde m³ de apa.

Prezinta importanta deosebita pentru: navigatie, hidroenergie, piscicultura, furnizand apa pentru industrie, agricultura, populatie.

In lunca sa se afla multe asezari intre care 18 orase (Moldova Noua, Orsova, Drobeta Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Magurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenita, Calarasi, Fetesti, Cernavoda, Harsova, Braila, Galati, Isaccea, Tulcea, Sulina), fiind traversata de cinci sosele si doua cai ferate.

Cuprinde patru sectoare:

Sectorul Defileul Dunarii ( Portile de Fier

Ingust, cu aspect de defileu adanc, cel mai lung din Europa, taiat intre muntii Banatului si muntii din Iugoslavia.

In trecut pragurile si stancile din albia fluviului reprezentau un pericol pentru navigatie.

In prezent Sistemul hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier I (construit in colaborare cu Iugoslavia) usureaza navigatia care se face pe lacul de acumulare si prin ecluzele din baraj.

Hidrocentrala produce energie electrica pentru cele doua tari. 

Sectorul Portile de Fier - Calarasi

Fluviul curge domol intr-o singura albie (latimea medie este de 800m), in sudul Campiei Romane.

La Ostrovul Mare s-a construit hidrocentrala "Portile de Fier II". La Giurgiu s-a construit podul rutier si feroviar de trecere in Bulgaria.

Sectorul Calarasi - Braila (baltile Dunarii)

Dunarea curge de la sud spre nord. Se desparte in cate doua brate, de doua ori, in care se cuprind Balta Ialomitei si "Insula Mare a Brailei" (fosta Balta a Brailei). Lunca inundabila a fost transformata in zona agricola prin indiguiri si descarcari.

Intre Fetesti si Cernavoda se afla un pod feroviar vechi si unul nou (feroviar si rutier). Intre Giurgeni si Vadu Oii, Dunarea este traversata de un pod rutier.

De la Cernavoda porneste canalul Dunarea - Marea Neagra.

Sectorul Braila - Marea Neagra (Sectorul maritim)

Adancimea mai mare permite circulatia vapoarelor care vin de pe mare. Intre Braila si Patlageanca, Dunarea curge printr-o singura albie (lata peste 1km).

La Patlageanca cursul Dunarii se desparte in bratele Chilia si Tulcea, iar la est de Tulcea bratul Tulcea se imparte in bratul Sulina si bratul Sfantu Gheorghe.

Reteaua de rauri

Grupa de nord - vest (vest)

- caractere generale -

Majoritatea se scurg prin Podisul Transilvaniei, Carpatii Occidentali si Campia de Vest. Toate se varsa in Tisa.

Au debit bogat datorita influentelor climatului oceanic.

Pentru a evita inundatiile , raurile au fost canalizate si indiguite.

- principalele rauri si afluentii lor -

TISA este raul colector al grupei, izvoraste din Carpatii Padurosi (Ucraina), in tara noastra curge pe o portiune de 60 km la granita de nord, in cea mai mare parte cursul sau se desfasoara in Ungaria si Iugoslavia unde se varsa in Dunare.

VISEUL si IZA izvorasc din muntii Rodnei, strabat in paralel Depresiunea Maramuresului si se varsa in Tisa.

La varsarea Izei in Tisa se afla orasul Sighetu Marmatiei.

SOMESUL izvoraste din muntii Rodnei prin Somesul Mare si din muntii Apuseni prin Somesul Mic (format din Somesul Cald si Somesul Rece).

Somesul Mare si Somesul Mic se unesc la Dej, delimiteaza Campia Transilvaniei de Podisul Someselor, strabate Podisul Someselor, Dealurile de Vest, Campia de Vest, trece in Ungaria unde se varsa in Tisa.

Afluenti : Somesul Mare, Somesul Mic, Lapusul si Almasul.

Exista amenajari hidronenergetice pe Somesul Mic.

Orase principale: Nasaud (pe Somesul Mare), Cluj Napoca (pe Somesul Mic), Dej si Satu Mare.

RAUL TUR izvoraste din muntii Oas, strabate Campia de Vest, face limita dintre granita Romaniei cu Ucraina si Ungaria si se varsa in Tisa pe teritoriul Ungariei.

CRASNA izvoraste din muntii Apuseni, strabate Dealurile de Vest si Campia de Vest si se varsa in Tisa in Ungaria.

BARCAUL izvoraste din muntii Apuseni formand limita nordica a Carpatilor Occidentali, strabate Dealurile de Vest, Campia de Vest si se uneste cu Crisul Repede in Ungaria.

CRISUL REPEDE izvoraste din muntii Apuseni, strabate Depresiunea Huedin, trecatoarea Ciucea, Depresiunea Vad - Barod, Dealurile de Vest si Campia de Vest. Se uneste cu Barcaul in Ungaria.

- Amenajari hidroenergetice pe Valea Draganului si pe Crisul Repede.

Orase principale: Oradea.

CRISUL NEGRU izvoraste din muntii Apuseni, strabate depresiunea Beius, Dealurile de Vest, Campia de Vest si se uneste cu Crisul Alb in Ungaria. Orase principale: Beius.

CRISUL ALB izvoraste din muntii Apuseni, strabate depresiunile Brad, Gurahont, Zarand, Dealurile de Vest, Campia de Vest si se uneste cu Crisul Negru in Ungaria.

MURESUL izvoraste din muntii Hasmasu Mare, strabate Depresiunea Giurgeului si defileul Toplita - Deda, traverseaza Depresiunea Transilvaniei (unde separa Campia Transilvaniei de Podisul Tarnavelor, Carpatii Occidentali (unde separa Muntii Apuseni de Muntii Poiana Rusca ), Dealurile de Vest, Campia de Vest, trece in Ungaria unde se varsa in Tisa;

- Afluenti: Tarnava Mare si Tarnava Mica unite la Blaj (din Carpatii Orientali), Sebes, Strei cu Raul Mare (din Carpatii Meridionali), Aries si Ampoi (din Muntii Apuseni).

- Amenajari hidroenergetice: pe Raul Mare si Sebes.

- Orase principale: Reghin, Targu Mures, Alba Iulia, Arad.

BEGA izvoraste din muntii Poiana Rusca, strabate Dealurile

de Vest, Campia de Vest si se varsa in Tisa pe teritoriul Iugoslaviei; este canalizata, navigabila si strabate orasul Timisoara;

Grupa de sud - vest

- caractere generale -

Au debit bogat datorita influentelor oceanice si submeditera-neene, nu sunt prea mari, curg prin Banat si se varsa in Tisa sau direct in Dunare.

- principalele rauri si afluentii lor -

TIMISUL izvoraste din muntii Banatului, curge spre nord prin culoarul Timis - Cerna (face limita intre Carpatii Meridionali si Carpatii Occidentali), strabate Dealurile de Vest, Campia de Vest si se varsa in Dunare pe teritoriul Iugoslaviei.

- Afluenti: Bistra (face limita dintre Carpatii Meridionali si Car-patii Occidentali ), Poganisul si Barzava cu amenajari hidrotehnice.

- Orase principale: Caransebes, Lugoj si Resita (pe Barzava).

CARASUL izvoraste din muntii Banatului, strabate Depresiunea Caras- Ezeres si Depresiunea Oravita, apoi trece prin Dealurile de Vest, Campia de Vest si se varsa in Dunare pe teritoriul Iugoslaviei.

NERA izvoraste din muntii Banatului, strabate Depresiunea Almajului, facand limita sudica a Dealurilor de Vest si se varsa in Dunare la intrarea acesteia in tara noastra.

CERNA izvoraste din grupa Retezat - Godeanu. Curge spre sud prin culoarul Timis - Cerna facand limita dintre Carpatii Meridionali si Carpatii Occidentali si se varsa in Dunare la Orsova.

Grupa de sud

-caractere generale-

Se varsa direct in Dunare; curg de la nord spre sud; sunt cele mai mari rauri, strapung muntii formand defilee; sunt importante surse de energie electrica.

- principalele rauri si afluentii lor -

JIUL izvoraste din grupa Retezat - Godeanu prin Jiul de Vest si din grupa Parang prin Jiul de Est, care se unesc in Depresiunea Petrosani.

Strabate defileul care face limita dintre grupa Parangului si grupa Retezat - Godeanu, trece prin Subcarpatii Getici, Podisul Getic, Campia Romana (Olteniei) si se varsa in Dunare.

Afluenti: Jiul de Vest , Jiul de Est , Motru , Gilort si Amaradia;

Amenajari hidroenergetice: pe Motru si Tismana;

Orase principale: Petrosani, Targu Jiu, Craiova.

OLTUL este cel mai lung rau, care curge in intregime pe teritorul tarii noastre. Izvoraste din Muntii Hasmasu Mare, strabate Carpatii Orientali (Depresiunea Ciucului, trecatoarea Tusnad, Depresiunea Brasovului), Podisul Transilvaniei (Depresiunea Fagaras), Carpatii Meridionali unde face limita dintre grupa Fagarasului si grupa Parangului (intre trecatorile Turnu Rosu si Cozia), Subcarpatii Getici, Podisul Getic, Campia Romana si se varsa in Dunare in apropiere de orasul Turnu Magurele;

v Afluentii: Raul Negru, Cibin, (cu Sadu si Hartibaci), Lotru, Topolog, Luncavat si Oltet;

v  Amenajari hidroenergetice: pe Olt, Sadu si Lotru;

v  -Orese principale: Miercurea - Ciuc, Sfantu Gheorghe, Fagaras, Ramnicu Valcea, Slatina.

VEDEA izoraste din Podisul Getic, strabate Campia Romana si se varsa in Dunare, avand ca afluent Teleormanul.

Orase principale: Rosiorii de Vede, Alexandria.

ARGESUL izvoraste din Muntii Fagaras, strabate Subcarpatii Getici, Podisul Getic, Campia Romana si se varsa in Dunare la Oltenita.

Afluenti: Valsanul, Raul Doamnei unit cu Raul Targului, Dambovita (face limita dintre grupa Bucegi si grupa Fagaras, dintre Subcarpatii Curburii si Subcarpatii Getici ) unita cu Colentina.

Amenajari hidroenergetice: pe Arges.

Orase principale: Curtea de Arges, Pitesti, Bucuresti (pe Dambovita si Colentina).

MOSTISTEA izvoraste din Campia Romana si se varsa in Dunare.

IALOMITA izvoraste din Muntii Bucegi, strabate Subcarpatii Curburii, Campia Romana si se varsa in Dunare.

Afluenti: Prahova (face limita dintre Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali) cu Doftana si Teleajen.

Amenajari hidroenergetice: pe Ialomita.

Orase principale: Targoviste, Slobozia (pe Ialomita), Busteni, Sinaia si Campina (pe Prahova).

CALMATUI izvoraste din Campia Romana si se varsa in Dunare.

Grupa de est

- caractere generale -

Sunt colectate de Siret si Prut.

Siretul are cel mai mare debit dintre raurile tarii.

- principalele rauri si afluentii lor -

SIRETUL izvoraste din Carpatii Padurosi (Ucraina). Curge prin mijlocul Moldovei, strabate Podisul Sucevei, formeaza un culoar larg intre Subcarpatii Moldovei si Podisul Moldovei, trece prin Campia Romana (Campia Siretului Inferior) si se varsa in Dunare in apropiere de orasul Galati.

Isi aduna majoritatea apelor de pe versantul estic al Carpatilor  Orientali, avand un bazin asimetric.

Afluenti: Suceava, Moldova (limita nordica a Subcarpatilor), Bistrita cu Dorna, Bistricioara, Bicaz, Trotus, Putna, Ramnicul Sarat, Buzau, Barlad cu Vaslui.

Amenajari hidroenergetice: pe Bistrita si Siret.

Orase principale: Pascani, Roman, Bacau pe Siret, Suceava pe raul Suceava, Piatra Neamt pe Bistrita, Onesti pe Trotus, Buzau pe raul Buzau, Vaslui si Barlad pe raul Barlad.

PRUTUL izvoraste din Carpatii Padurosi (Ucraina), strabate Podisul Moldovei facand granita cu Republica Moldova si se varsa in Dunare in apropiere de orasul Galati.

Afluenti: Jijia cu Bahlui si Baseu.

Amenajari hidroenergetice in colaborare cu Republica Moldova (Stanca -Costesti).

Orase principale: Iasi pe Bahlui.

Grupa de sud-est (dobrogeana)

-caractere generale-

Sunt putine la numar, sunt scurte, au o cantitate redusa de apa, se varsa in lacurile de pe tarmul marii.

- principalele rauri -

TAITA cu TELITA izvoraste din masivul Dobrogei de Nord si se varsa in lacul Babadag.

SLAVA izvoraste din Podisul Babadag si se varsa in lacul Golovita.

CASIMCEA izvoraste din Podisul Casimcei si se varsa in lacul Tasaul.