ASEZARI DE ALTITUDINE

ASEZARI DE ALTITUDINE

a) Energia de habitat

- reprezinta distributia pe verticala a asezarilor rurale :

- cunoasterea sa este importanta pentru armonizarea relatiilor sat-resedinta de comuna.

Altitudinea medie a asezarilor din Carpatii Romaniei este de 600-800 m iar in Muntii Alpi oscileaza intre 1600 m (in Franta) si 1800 m (in Austria);

Altitudinea maxima a asezarilor din Carpati este de 1600 m(satul Tomnatec, comuna Bistra,in Muntii Apuseni).

In Muntii Alpi inaltimea maxima este de 1910 m (localitatea Gugl in Franta) ; iar in Austria altitudinea maxima este de 2000 m (localitatea Saint Veron).

In Muntii Caucaz favorabilitatea pentru locuire este mai mare,circa 5,6 din populatia Caucazului locuind la o altitudine mai mare de 2000 m.

In Muntii Balcani,asezarile au o altitudine mult mai mica comparativ cu alte spatii montane ;majoritatea satelor sunt amplasate pana la 1000 m (doar 0,5% din populatia montana depaseste aceasta altitudine).

b) Problemele specifice habitatului rural montan

1) Cresterea numerica a populatiei

- in ultimele doua decenii acest fenomen se manifesta foarte evident;

- pe acest fond general are loc,in fapt,o redistribuire a populatiei dinspre interior spre periferie;

- cauza acestui fenomen o constituie dezvoltarea mai puternica a vailor,a cailor de comunicatie si a turismului ;

- daca spre sfarsitul secolului al-XIX-lea populatia Alpilor era de 7,5 milioane de locuitori,la mijlocul secolului XX a depasit 12 milioane de locuitori ;

- se remarca o scadere a limitelor altimetrice de locuire traditionala concomitent cu cele ale activitatilor agricole.

- se inregistreaza o crestere a limitei de altitudine pentru activitatile turistice si pentru asezarile cu acelasi profil.

2) Descresterea numarului de locuitori

Declinul demografic afecteaza spatiile de altitudine medie ale muntelui ;pentru Alpi acest spatiu poate fi considerat intre 900-1200 m.Acest declin este determinat de dezvoltarea mai puternica a zonelor periferice muntelui,de incetarea unei activitati economice,sau de un dezastru ecologic.

Atat fenomenul de progresie demografica,cat si cel de declin reprezinta constante ale lumii montane alpine si carpatice.

Intre cele doua fenomene :populare si depopulare,cel mai puternic este cel de concentrare a populatiei.

In Muntii Alpi concentrarea populatiei si a asezarilor se realizeaza indeosebi pe vai ;acestea sunt adevarate axe de viata intensa in spatiul montan 'Pierre Veyret in lucrarea :Alpii-inima Europei '.

Daca etajul de mijloc al versantilor alpini corespunde unei arii de maxima fragilitate,Carpatii Romaniei detin un accentuat grad de locuire si prezinta o complexitate accentuata a habitatului.

3) Specificitatea spatiului carpatic romanesc

Raporturile dintre dimensiunile fizice ale principalelor componente ale Carpatilor romanesti si formele de habitat rural dovedesc un inalt grad de favorabilitate umana.

4) Tipuri de umanizare in Carpati

a) Tipuri de mare altitudine,de regula risipit-adunat,este un tip predominant care s-a mentinut in timp,inca din perioada geto-daca.

1.Subtipul de platforma (tip Marisel-adunat-risipit)

2.Subtipul de interfluviu montan,gen Jina din Marginimea Sibiului :poate sa fie compact,adunat sau risipit.

b) Tipuri de versant ,ce pot sa fie rasfirate si risipite.

c) Tipuri de depresiuni intercarpatice ; pot sa fie adunate sau compacte cu forme secundare ca,de exemplu,- localizari de 'margine ' :Marginimea Sibiului.

Pot fi identificate urmatoarele subtipuri : - adunat

- rasfirat

- risipit.

- localizari de 'interior ' :Depresiunea Ciuc

Tipul predominant :adunat-compact.

d) Tipuri de 'obarsie ' prezinta structuri mixte influentate de relief :Obarsia Closani. Numeroase dintre aceste forme de adaptare activa a asezarilor la relief au constituit germenii aparitiei viitoarelor sate dezvoltate in etapele urmatoare.

In zona pajistilor a fost organizata o retea de sate cu scopul valorificarii eficiente a inaltimilor.Majoritatea se afla la altitudini de1400-1900m inregistrand diferentieri

altitudinale de la o culme la alta sau in cadrul aceleiasi ramuri carpatice.

1700-1800m in Rodna ;

1600-1700m in Calimani ;

1500-1800m in Bucegi ;

1700-1800m in Fagaras si Retezat ;

1800m in Muntii Capatanii ;

1400-1800m in Muntii Apuseni.

Carpatii se inscriu in peisajul montan european printr-o armonie perfecta intre energia habitatului si cea a reliefului respectiv printr-o complementaritate organica intre spatiul fizic si cel umanizat.

Localizarea asezarilor carpatice este data de frecventa si varietatea formelor morfostructurale ale asezarilor de mare altitudine.Acestea au o temeinica baza istorico-geografica reflectata prin urmatoarele elemente :

1. explica un continuu istoric din perioada geto-daca ;

2. predominanta asezarilor de mare altitudine este specifica populatiei

autohtone ;

3. culmile montane sunt,in general,accesibile flancate de largi depresiuni cu

mari posibilitati de cultivare a plantelor si cresterea animalelor ;

4. predominanta platformelor intinse si usor ondulate de tip 'plai' ;

5. frecventa pajistilor care au putut fi usor transformate in ogoare ;

6. legaturile cu zonele vecine printr-o zona cu o retea densa de drumuri usor

accesibile ;

7. paduri si resurse ale subsolului valorificate din perioada daco-romana.

Cu toate aceste favorabilitati zonele situate peste 600m inaltime nu indeplineste o functie umana proportionala cu extensiunea sa spatiala (29% din suprafata tarii) si nici pe masura resurselor ;ea grupeaza doar 1,9% din numarul asezarilor si concentreaza 1,2% din populatia totala a tarii (V.Cucu,2000).