Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

Subcarpatii Curburii

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Subcarpatii Curburii prezinta cea mai complexa structura.      Altitudinea maxima este de 996 m in Magura Odobesti, iar altitudinea minima de sub 100m la contactul cu Campia Romana; in medie fiind de aproximativ 500m.




     Structura este foarte cutata, cu o succesiune stransa de sinclinale si aniticlinale; spre interior predomina rocile miocene (pe alocuri incluzand in axul anticlinalelor si roci mai vechi apartinand flisului Carpatilor Curburii), iar spre exterior predominand rocile pliocene (pe alocuri cu roci miocene in axul anticlinalelor).      Aceasta structura in doua fasii (benzi) paralele, curbate sub forma unor arcuri concentrice, genereaza doua zone distincte si din punct de vedere geomorfologic; subcarpatii interni (in interior) si subcarpatii externi (spre exterior).      O caracteristica deosebita prezinta contactul existent cu regiunea muntoasa intre raurile Prahova si Buzau, unde, datorita patrunderii din Carpati spre Subcarpati a pintenului de flis paleogen Ivanetu, se creeaza o zona de tranzitie a caracteristicelor montane si submontane, denumita chiar astfel: zona de interferenta carpato-subcarpatica.      Spre exterior, contactul cu Campia Romana se face printr-o treapta de depuneri piemontane (un fel de 'glacis'), care trece in campiile piemontane ale Targovistei - Ploiestilor si Ramnicului. In dreptul Campiei Ploiestilor latimea Subcarpatilor se reduce datorita patrunderii spre interior a campiei piemontane a Ploiestilor. Structura cutata a generat, pe ce mai mare intindere, un relief conform, adica adaptat structurii, cu depresiuni grefate pe sinclinale si cu dealuri pe aniticlinale.      Pe suprafete relativ restrinse apar si inversiuni de relief. Unele anticlinale au in interior samburi de sare, formand 'cute diapire' (Slanic Prahova, Telega).      In zona Policiori - Berca - Albanasi apar vulcanii noroiosi, un fenomen pseudovulcanic interesant, legat de emanatiile de gaze din lungul unor falii locale.

     Subcarpatii Curburii se afla intr-o miscare de ridicare continua, relativ lenta, dar mai accentuata in sectorul dintre Susita si Calnau. Aceste 'miscari neotectonice', asociate rocilor argiloase, creeaza o dinamica mai mare a alunecarilor de teren.      Miscarea de ridicare neotectonica este dublata de o deplasare a Subcarpatilor Curburii spre exterior (spre Campia Siretului Inferior), datorita presiunii exercitate de Carpatii Curburii.

      Totodata, in spatiul dintre Podisul Dobrogei si Carpatii Curburii, microplaca tectonica care cuprinde si Dobrogea coboara pe un plan inclinat (de tipul planului Benioff), fiind 'subdusa' sub placa tectonica ce poarta in extremitatea sa sud-estica Carpatii Curburii; in lungul acestui plan inclinat se produc dizlocari de mase subcrustale, care, din locul respectiv (denumit hipocentru), propaga in toate directiile unde seismice (unda seismica a carei proiectie este cea mai apropiata de hipocentru se numeste epicentru).      Din acest punct de vedere, Subcarpatii Curburii (si Carpatii Curburii) reprezinta o puternica arie seismica, unde isi au originea cutremurele cele mai importante.

     O caracteristica esentiala a Subcarpatilor Curburii o reprezinta succesiunea,dinspre munte spre campie, a mai multor fisii longitudinale (mai evidente inre riurile Susita si Teleajen):      a) sub munte exista un sir de depresuni submontane (depresiunile Soveja, Vrancei, Neculele, Lopatari, Patirlagele); Depresiunea Chiojd, situata in spatele pintenului Ivanetu, are unele caracteristici ale depresiunilor submontane;

     b) urmeaza apoi un sir de dealuri cu structura cutata (Rachitas, 917 m; Raiut; Gurbaneasa, 979 m; Bisoca, 970 m; Dilma, 800 m; Blidisel, 819 m; Salcia, 717 m; Ciolanul), pe care, datorita pozitiei, le putem numi dealuri subcarpatice 'interne';

     c) in continuare, exista un sir de depresiuni, situate intre dealuri, denumite depresiuni 'intracolinare' (Vidra, Mera, Dumitresti, Policiori, Niscov, Patirlagele, Podeni);

     d) spre exterior, Subcarpatii se termina printr-un sir de dealuri 'externe' (Magura Odobestilor, 996 m; Deleanu, 694 m; Blajeni; Dealul Istrita, 750 m; Dealul Bucovel, 406 m);

     La vest de Teleajen situatia succesiunii depresiunilor si dealurilor devine relativ mai simpla datorita ingustarii Subcarpatilor si patrunderii in interiorul lor a Campiei Ploiestilor; aici, depresiunile cu un caracter mai mult intracolinar sint: Valeni de Munte (pe Teleajen), Campina (pe Prahova), Pucioasa (pe Ialomita).

     Dintre depresiunile si dealurile mentionate mai sus, mai cunoscute sint:



 - Depresiunea Vrancei, pe Putna si afluentul ei Zabala. Bine inchisa de dealurile Raiut si Rachitas are un aspect de cetate naturala, 'bine aparata de propria ei natura ';

 - Depresiunea Policiori, cunoscuta prin aparitia unui fenomen rar, vulcanii noroiosi;

 - Magura Odobesti (cel mai inalt deal din Subcarpatii Curburii) si Dealul Istrita (denumit, dinspre campie, 'Dealul Mare'); cuprind suprafete viticole importante;

 - Depresiunea Valenii de Munte, cu iviri diapire la Slanic (unde se afla si 'muntele de sare').

Clima, hidrografia si invelisul biogeografic

     Subcarpatii Curburii au un climat de dealuri joase (in depresiuni) si de dealuri inalte (la altitudini mai mari), fiind incadrati in sectorul cu nuanta de ariditate.      Bat vinturi cu caracter de foen, care descind in aceasta zona dupa ce au treversat Carpatii Curburii. Topoclimatul acestui sector subcarpatic si indeosebi depresiunile au un caracter de adapost, atit fata de circulatia vestica, cit si fata de patrunderea Crivatului din nord-est.

     Hidrografia cuprinde o retea principala care strabate transversal zona subcarpatica (Putna, Zabala, Buzau, Rimnicu Sarat, Teleajen, Prahova, Ialomita) si o retea de riuri care isi are originea aici (Rimna, Milcov, Cilnau, Niscov, Cricovul Sarat, Cricovul Dulce). La Slanic Prahova si Telega sint lacuri in zona de cute diapire (in foste saline). Izvoare minerale  mai cunoscute sint la Sarata Monteoru, Pucioasa si Vulcana Bai.

     Vegetatia predominanta este de stejar, stejar in amestec cu fag, fag, si, in proportii mai mici, alte specii.

     Predomina cambisolurile la care se adauga asociat argiluvisoluri si, local, molisoluri.      Rezervatiile principale sint vulcanii noroiosi si 'muntele de sare' de la Slanic Prahova.

     Resursele naturale sint: petrolul, gazele asociate, carbunii, sarea, apele minerale, suprafetele agricole si forestiere.

Populatia si asezarile omenesti

     Populatia are o densitate medie ridicata (100-150 loc/kmp) cu valori mai mari in jurul oraselor situate in exterior.     Sporul natural are valori de 4-5 %o, situate peste media actuala a tarii (3 %o). Deplasarile zilnice (spre orasele mari de la periferie) sunt in diminuare.     Asezarile rurale au o textura adunata  (in depresiuni, pe vai) si o textura rasfrinta (pe dealuri).      Exista asezari rurale cu activitati extractive, chiar industriale (Filipestii de Padure, Valea Calugareasca, Maneciu, Doicesti), dar predomina activitatile agricole, legate de cresterea animalelor, pomicultura, viticultura. Un fost oras-tirg in evul mediu, Filipestii Tirg, s-a transformat in localitate rurala.      Orasele mari sunt situate pe margini si, desi sunt legate economic si de zona subcarpatica, le consideram ca apartanand, de fapt, Campiei Romane. Aceste orase sunt: Focsani, Buzau, Ploiesti, Targoviste. La limita spre Campia Romana exista si orase mai mici (Rimnicu Sarat, Mizil).      Orasele care apartin Subcarpatilor Curburii sunt: Panciu, Odobesti, (situate la contactul dintre dealuri si culoarul Siretului), Nehoiu (la limita montana), Boldesti-Scaeni, Plopeni, Baicoi, Valeni de Munte, Slanic, Breaza, Cimpina, Comarnic, Moreni, Fieni, Pucioasa.      Campina (41.000 loc.) are o industrie mai complexa (rafinarea petrolului, reparatii de utilaje petroliere, industria lemnului) si un aspect urban distinct.      Moreni (23.000 loc.) are activitati industriale legate exploatarea petrolului, oresele Comarnic si Fieni sunt legate de industria materialelor de constructie, iar Breaza, Valeni de Munte si Slanic mai mult de functia balneo-climaterica, rezidentiala si de activitati industriale cu caracter local.      Orasele Pucioasa, Baicoi, Plopeni, Boldeni-Scaeni au activitati industriale notabile si specifice fiecaruia. Panciu, Odobesti si Urlati sunt centre urbane care au si functii agroindustriale (activitati agricole si de industrializare a produselor agricole). Orasul Nehoiu are in prezent si o vocatie industriala.



Caracteristici economico-geografice

     Resursele naturale bogate si populatia numeroasa au dus la o dezvoltare economica importanta, legata de centre urbane din interior sau de oresele mari situate pe margini.      Industria energetica are o dezvoltare foarte semnificative. In trecut Subcarpatii Curburii reprezentau principala regiune de extragere a petrolului; in timpul productiei maxime din anul 1938 dadeau peste 95 % din aceasta, ceea ce arata dimensiunile deosebite ale acestei zone in totalul productiei petroliere.      O parte din centrele traditionale au disparut sau si-au diminuat productia. In prezent centre de extractie mai reprezentative sunt Moreni, Cimpina, Baicoi, Boldesti, Mizil, Urlati, Sarata Monteoru, Berca, Arbanasi etc.      Petrolul se rafineaza la Ploiesti, Teleajen, Cimpina, Rimnicu Sarat, Brazi.      Exista si exploatari de gaza asociate in centre cu structuri petroliere (Moreni, Sarata Monteoru etc.).      Lignitul se exploateaza la Ceptura, Filipestii de Padure, Margineanca si Sotinga (ultima alimenteaza termocentrala de la Doicesti).      Industria energiei electrice este reprezentata de termocentralele de la Doicesti, Fieni, Gura Ocnitei, Floresti, iar la marginea Subcarpatilor de termocentralele de la Ploiesti-Brazi, Targoviste, Buzau.      Industria siderurgica si constructoare de masini este bine reprezentata in orasele de pe margini (Targoviste, Ploiesti, Buzau, Ramnicu Sarat, Focsani). Exista centre si ramuri ale constructiilor de masini chiar si in interior: utilaj petrolier (la Moreni si Campina), utilaj minier (la Filipestii de Padure), produse mecanice (Plopeni).      Industria chimica are importante resurse proprii (sarea, extrasa la Slanic-Prahova, petrol, gaze asociate), la Floresti-Prahova (localitate componenta a orasului Baicoi) se produc anvelope, la Valea Calugareasca ingrasaminte fosfatice (pe baza piritelor din tara si a unor materii prime - apatite, fosfatite - din import), acid sulfuric (la Campina), cartoane si hartie (la Boldesti-Scaeni).      Industria lemnului prelucreaza materia prima din regiunea montana, obtinindu-se cherestea de rasinoase (la Nehoiu, Maneciu), cherestea de fag (la Campina si Gugesti), apoi diferite produse in combinatele de industrializare, situate in apropiere (Focsani) sau la distante mai mari.      Principalele materiale de constructii produse sunt: ciment (Comarnic, Fieni), azbociment (Fieni), var (Comarnic, Magura), caramizi refractare (Comarnic), ceramica pentru constructii (Pucioasa), sticla (Boldesti-Scaeni).      Industria textila cuprinde in principal prelucrarea inului si a cinepii (la Pucioasa, Paulesti si Ploiesti), iar industria alimentara are specifica industria vinurilor (Focsani, Cotesti, Odobesti, Panciu, Valea Calugareasca, Pietroasele, Urlati), conservelor de fructe (Valeni de Munte, Campina) si alte ramuri de utilitate locala.      Agricultura beneficiaza de suprafete arabile relativ reduse, dar de suprafete intinse de vii (peste 500.000 ha) si plantatii pomicole. Viile cuprind suprafete mari in zonele: Focsani, Panciu, Odobesti, Jaristea, Valea Calugareasca, Istrita, Mizil, Urlati etc. Se cresc indeosebi bovine si ovine.      Caile de comunicatie principale sunt situate spre exterior, pe aliniamentul Ploiesti-Buzau-Ramnicu Sarat-Focsani si Ploiesti-Targoviste si transversal, pe unele vai cum ar fi Valea Prahovei (Ploiesti-Valeni de Munte-Maneciu), Valea Buzaului (Buzau-Nehoiu) si Valea Ialomitei (Targoviste-Pucioasa-Fieni); in rest traversarea Subcarpatilor are si trasee dificile.      Obiectivele turistice si statiunile mai semnificative  sunt localizate la: Slanic-Prahova, Sarata Monteoru, vulcanii noroiosi, Valeni de Munte, Campina, Breaza, Pucioasa.      Exista in Subcarpatii Curburii o diferentiere economico-geografica notabila intre partea de vest (axata pe vaile Teleajanului, Prahovei si Ialomitei), foarte industrializata si urbanizata, si de partea de est (la est de Teleajen), mai rurala si agricola.



Informatii selectabile

Depresiunile din Subcarpatii Curburii sunt :
Cursurile de apa din Subcarpatii Curburii sunt:

Complexul Subcarpatilor Curburii este cinsiderat cel mai complex sector subcarpatic.
Depresiunile strabatute de Buzau sunt:
Particularitatea climatica esentiala a acestui compartiment subcarpatic
Centre viticole si centre de vinificatie din podgoria Dealu Mare sunt:

Orasele din zona Subcarpatilor Curburii cu o populatie de sub 25.000 de locuitori sunt:
O valoare mare a debitului solid a apelor curgatoare din Subcarpatii Curburii
Topoclimatul de adapost (specific depresiunilor Campina, Pucioasa, Valenii de Munte, etc), urmare a aparitie maselor de aer foehnice, a favorizat dezvoltarea unor specii floristice termofile, submediteraneene ca:

Depresiunile din Subcarpatii Curburii sunt : - Depresiunea Soveja;
- Depresiunea Vrancei;
- Depresiunea Neculele;
- Depresiunea Lopatari;
- Depresiunea Patarlagele;
- Depresiunea Chiojd;
- Depresiunea Valenii de Munte;
- Depresiunea Campina;
- Depresiunea Pucioasa;
- Depresiunea Vidra;
- Depresiunea Mera;
- Depresiunea Dumitresti;
- Depresiunea Policiori;
- Depresiunea Niscov;
- Depresiunea Podeni.

Cursurile de apa din Subcarpatii Curburii sunt
- Trotus;
- Susita;
- Putna;
- Milcov;
- Ramna;
- Ramnicul Sarat;
- Zabala;
- Buzau;
- Basca Mare;
- Basca Mare;
- Cricovul Sarat;
- Cricovul Dulce;
- Prahova;
- Teleajen;
- Ialomita;
- Doftana;
- Dambovita;
- Slanic;
- Calnau.

Complexul Subcarpatilor Curburii este cinsiderat cel mai complex sector subcarpatic.
El cuprinde doua siruri de depresiuni (interne si intracolinare) despartite de o mediana de culmi cu structura diapira; patrund piezis pinteni montani ce intrerup paralelismul depresiunilor si dealurilor cu zona muntoasa; depresiunile sunt intortocheate, cu patrunderi tentaculare in vai.

Depresiunile strabatute de Buzau sunt:
- Depresiunea Chiojd;
- Depresiunea Patarlagele.

Particularitatea climatica esentiala a acestui compartiment subcarpatic Vita de vie are nevoie de caldura si soare, prefera versantii orientati spre sud; aici geseste conditii prielnice de dezvoltare pentru ca particularitatea climatica esentiala a acestui compartiment subcarpatic consta in aparitia, dinspre zona montana, a maselor de aer foehnica (aer mai cald si mai uscat); plantatiile de vita de vie fac parte din ansamblul lucrarilor de combatere a eroziunii solului ( fenomenul de eroziune, urmare a despaduririlor efectuate in decursul timpului, este frecvent in Subcarpati).

Centre viticole si centre de vinificatie din podgoria Dealu Mare sunt:
- centre viticole:
-Tohani;
- Mizil;
- Urlati;
- Istrita;
- Valea Calugareasca;
- centre de vinificatie (ind.vinului) - Valea Calugareasca.

Orasele din zona Subcarpatilor Curburii cu o populatie de sub 25.000 de locuitori sunt:
- Valenii de Munte;
- Breaza;
- Urlati;
- Fieni;
- Moreni;
- Baicoi;
- Plopeni;
- Boldesti-Scaieni;
- Pucioasa;
- Odobesti;
- Panciu;
- Slanic.

O valoare mare a debitului solid a apelor curgatoare din Subcarpatii Curburii
In regimul apelor curgatoare din Subcarpatii Curburii exista o valoare mare a debitului solid. Acesta este favorizat de rocile friabile, de terenul in panta si de suprafetele intens despadurite.

Topoclimatul de adapost (specific depresiunilor Campina, Pucioasa, Valenii de Munte, etc), urmare a aparitie maselor de aer foehnice, a favorizat dezvoltarea unor specii floristice termofile, submediteraneene ca:
- scumpia;
- mojdreanul;
- carpenul;
- alunul turcesc;
- castanul dulce.

1






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1397
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site