Autobahn - tehnologie germana

UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SECTIA GEOGRAFIA TURISMULUI

Autobahn - tehnologie germana

Autostrada nemteasca, cea cunoscuta in toata lumea sub numele de "Autobahn", reprezinta un punct culminant in "cariera" oricarui sofer. Cu siguranta fiecare sofer serios a auzit de Autobahn si a visat sa accelereze in tromba pe benzile acestei uimitoare constructii ingineresti.

Datorita legendelor exagerate create in jurul ei, cum ca ar fi o superautostrada cu peste zece benzi unde abia zaresti masinile ce ruleaza cu viteze ametitoare, unii oameni sunt dezamagiti atunci cand ajung sa conduca pentru prima oara pe aceasta autostrada. In realitate, Autobahn-ul arata ca orice alta autostrada, povestile unei anarhii a vitezei fiind contrazise intr-o oarecare masura de limitarile de viteza existente in unele sectoare. Totusi, ea ofera o experienta unica sofatului, datorita design-ului special, a unei intretineri de exceptie, a numeroaselor amenajari specifice si a unor soferi autohtoni cooperativi si bine instruiti.

Design-ul acestei autostrazi este astfel realizat incat sa permita un trafic rutier continuu. Pentru a permite acest lucru, Autobahn-ul are urmatoare structura:

doua, trei sau (ocazional) patru benzi pe fiecare sens; benzile din sectoarele rurale au 3,75 m latime, cele din sectoarele urbane 3,5 m;

pe sectiunea centrala e pozitionat un spatiu verde lat de circa 3,5-4 m, prin centrul caruia  trece o bordura metalica (unele sectoare mai noi au insa bordure din beton);

este prevazuta cu: banda de urgenta si benzi pentru accelerare si benzi de franare;

intersectiile sunt pozitionate la intervale rare, uneori de 30 km una de alta;

drumul are o inclinatie de circa 4 % sau mai putin;

curbele sunt line;

betonul folosit rezista bine la temperaturi sub zero grade, la fel si suprafata bituminoasa;

grosimea covorului stradal este de 68 cm;

stalpi reflectorizanti pozitionati la intervale de 50 m;

frecvente spatii de parcare dotate deseori cu grup sanitar;

o ampla retea de service-uri auto, statii de alimentare cu carburanti, restaurante si hoteluri;

o monitorizare automatizata a traficului si a vremii, cat si panouri electronice ce indica limitele de viteza admise si/sau avertizari de ambuteiaje, accidente, constructii sau ceata;

telefoane de urgenta amplasate din 2 in 2 km;

schimbari de ruta anuntate din timp pentru a facilita inchiderile de urgenta;

indicatoare standard;

gard pentru protejarea faunei, diverse tuneluri si poduri;

Intretinerea Autobahn-ului este excelenta. Echipaje speciale ii cerceteaza periodic fiecare metru patrat folosind vehicule de inalta performanta dotate cu echipament de scanare a soselei. Cand se detecteaza o fisura sau un defect, intreaga sectiune de drum este inlocuita intr-un timp relativ scurt.

In general rutele principale ale acestei supersosele evita zonele metropolitane, legatura cu acestea facandu-se prin niste ramificatii speciale. Ele se numesc "autostrazi urbane" (Stadtautobahn) si au un design ce include sase sau opt benzi suspendate sau de coborare, cu intersectii mult mai dese.

Pentru a mentine un grad inalt al securitatii, sistemul autostradal e inzestrat cu tuneluri si poduri. Cela asa-numitele "poduri de vale" (Talbrcken) au deseori inaltimi de peste 500 metri si peste 1 km lungime. In total autostrada nemteasca cuprinde 65 de tuneluri, atat in zona montana cat si in cea urbana. Toate aceste tuneluri sunt prevazute cu echipamente speciale ce asigura o supraveghere video 24 de ore din 24, informatii radio pentru soferi, camere de refugiu cu telefoane de urgenta si stingatoare de incendii, iesiri de urgenta si sisteme de ventilatie de capacitate mare.

De asemenea, pentru a se realiza un trafic rapid si sigur exista si anumite reguli ce trebuie urmate pe Autobahn:

Bicicletele, motoretele, pietonii sau orice mijloc de transport ce se deplaseaza cu o viteza mai mica de 60 km/h, au interdictie in a folosi aceasta cale de comunicatie;

Depasirea pe dreapta este strict interzisa; autovehicolele mai lente trebuie sa se deplaseze pe benzile de pe dreapta pentru a permite masinilor mai rapide sa se deplaseze pe cele de pe stanga; banda de pe interior se va folosi pentru depasiri, care trebuie sa se efectueze cat mai rapid posibil;

Opririle, parcarile, intoarcerile de 180 si mersul cu spatele sunt si ele interzise;

Intrarea si iesirea de pe autostrada se efectueaza doar prin locurile indicate;

In cazul aglomeratiilor si a ambuteiajelor, automobilistilor li se cere sa se deplaseze pe benzile de pe dreapta sau de pe stanga, cat mai lateral posibil, pentru a acorda echipajelor de urgenta sansa de a trece prin benzile centrale;

In cazul unei defectiuni sau accident, soferii sunt obligate sa se mute pe banda externa sau de siguranta (daca e posibil) si sa posteze un semn de avertizare la o distanta de circa 200 metri de autovehicolul avariat; de asemenea, incidental trebuie raportat autoritatiilor folosind cel mai apropiat telefon de urgenta;

Este ilegal sa se ramana fara carburant pe Autobahn; de aceea soferii trebuie sa se asigure mereu in aceasta privinta inainte sau in timp ce ruleaza pe autostrada;

In ciuda ideii larg raspandite a unei libertati neingradite asupra vitezei, exista si unele reglemantari privind acest aspect. Multe sectoare au limite ce variaza intre 80 si 120 km/h, in special cele cu viraje periculoase, din zonele urbane sau de intersectie si cele cu trafic de vehicole mari. In zonele aflate sub constructie si reparatii, limita poate fi si de 60 km/h. de asemenea, mai nou exista si limitary pet imp de noapte sau in caz de vreme nefavorabila. Totusi, mai mult de jumatate din autostrada nu are restrictii de viteza, desi exista o viteza recomandata de 130 km/h.

In ciuda proponderentei unor viteze mari, rata accidentelor, a ranitilori si fatalitatilor de pe autostrada nemteasca sunt destul de scazute. Autobahn-ul suporta circa o treime din traficul total al Germaniei, insa accidente insotite de ranirea pasagerilor reprezinta doar 6% din astfel de accidente la nivel national iar cele fatale mai putin de 12%.

Din cauza pozitionarii Germaniei in Europa Centrala, traficul pe autostrada este, de obicei, destul de intens. In 2004 automobilistii au parcurs 218.9 bilioane km pe Autobahn, adica 50.000 de autovehicole (in medie) pe zi. Astfel rezulta frecvent ambuteiaje, mai ales la sfarsit de saptamana, in vacante, in cazul unui accident, a reparatiilor sau a vremii improprii. Rapoartele regionale asupra traficului sunt transmise prin radio, oferindu-se informatii utile calatorilor. Pe lang aceste transmisiuni radio, multe sectiuni din sosea sunt echipate cu sisteme de monitorizare a traficului si semne electronice, avertizandu-I pe soferi asupra starii traficului. In sectoarele fara astfel de echipamente, politia (Autobahnpolizei) preia rolul de dirijare a circulatiei acolo unde este nevoie.

Din dorinta de perfectiune, intretinerea si reparatiile autostrazii sunt imperios necesare pentru nemti. Astfel, santierele sunt frecvente si larg raspandite. In cazul unor reparatii mai extinse benzile pentru ambele sensuri sunt ingustate si inghesuite pe o singura parte a autostrazii, pentru ca cealalta parte sa poata fi lucrata in intregime. Astfel de situatii sunt bine semnalizate cu indicatoare si semen pentru limitarea vitezei.

Autobahn-ul are un sistem extins si numeros de service-uri auto (Rasthof), amplasate in general la 50-60 km distanta.  Aici exista de obicei si statii de alimentare cu carburanti (Tankstelle), restaurante, minimarket, telefon si spatii pentru odihna. Altele au insa dotari superiore: hoteluri, locuri amenajate pentru joaca, sali de conferinta, capele. Exista peste 700 de statii service, deschise non-stop.

Marcajele de pe autostrada sunt excelente. Toate marcajele de directie sunt albastre cu alb. Indicatoarele pozitionate deasupra soselei sunt tot mai frecvente. Pe panouri sunt listate cele mai importante orase ce urmeaza pe aceasta ruta, si inca dinainte cu sute de kilometri.  De asemenea abunda semnele electronice, folosite pentru limitarea de viteza, anuntarea unor congestii, a sectoarelor in lucru, a accidentelor, e.t.c.

In cazul unui accident, defectiuni sau alte cazuri de urgent ape autostrada, calatorii sunt mereu aproape de un telefon de urgenta, ele fiind pozitionate din 2 in 2 kilometri. In tunelurile lungi acestea sunt pozitionate in acmere de siguranta, la intervale de 100-200 metri. Toate apelurile merg la un centru telephonic din Hamburg, de unde dispecherii fac imediat legatura cu cel mai apropiat serviciu de politie sau de urgenta. In cazul defectiunilor dispeceratul va trimite echipajul neceasar pentru reparatii. Dupa efectuarea apelului soferul trebuie sa se intoarca la vehicol si sa astepte ajutor sau asistenta. Politia, pompierii, ambulante si paramedicii sunt mereu pregatiti sa intervina pe Autobahn. Un elicopter ambulanta este si el mereu pe pozitii.

Toate aceste elemente stau marturie asupra calitatii constructiei si a eficacitatii transporturilor rutiere pe autostrada Germaniei. Datorita acestor trasaturi deosebite, Autobahn-ul este preferat de multi calatori pentru deplasarile lor de orice natura, chiar si turistice.

Bibliografie:

https://www.autobahn-online.de/

https://de.wikipedia.org/wiki/Autobahn

https://de.wikipedia.org/wiki/Autobahn_%28Deutschland%29

https://www.german-way.com/autobahn.html
https://german.about.com/library/blgermyth08.htm