Prezentare generala

Parcul National Muntii Rodnei - Rezervatie a Biosferei este localizat in sud-estul judetului Maramures si nord-estul judetului Bistrita Nasaud, in zona inalta a Muntilor Rodnei, ocupand o suprafata de 46.399 ha.Parte integranta a grupei nordice a Carapatilor Orientali, Muntii Rodnei sunt situati intre Masivul Tibles in vest; Obcinele Bucovinei si Muntii Suhard la est; Muntii Maramuresului la nord; Dealurile Nasaudului la sud; Muntii Bargaului la sud-est. Muntii Rodnei reprezinta cea mai importanta unitate montana din Carpatii Orientali. Astfel, Muntii Rodnei se individualizeaza atat prin altitudinea cea mai inalta din zona rasariteana a Carpatilor (varful Pietrosu 2303 m), dar si prin existenta celui mai mare lac glaciar (Lala Mare cu o suprafata de 5637 m²). De asemenea, in arealul Muntilor Rodnei se regaseste una dintre cele mai importante statiuni montane din zona nordica a tarii (Borsa), cat si statiunea balneara de importanta nationala, Sangeorz Bai.

Localitati si puncte de acces

Orasul Borsa (665 m alt., asezat pe Valea Viseului, inglobeaza Baile Borsa(sau Baia Borsa), satele Gura Repedei, Poiana Borsa, Fantana. Acesta este strajuit in sud de dealurile piemontane ale Borsei (Purcaret, Gruieti, Brustur) iar in nord de dealurile Intre Rauri, Custurelor, Preluca Marului, Bart.Accesul din interiorul orasului spre crestele Muntilor Rodnei se face prin Valea paraului Pietrosu, pe versantul estic al Piciorului Mosului, traseul urcand la Lacul Iezer, statia meteorologica, avand ca puncte de maxim interes Vf. Pietrosu si Taurile Buhaescului. O alta cale de acces mai este pe Valea Repedea spre Vf Cormaia, prin Tarnita "La Cruce".

Complex turistic Borsa (845 m alt.) dispune de un minunat peisaj natural. Spre sud se ridica Piatra Rea, spre vest domina abruptul Fata Meselor, cu Vf. Fata Mesei (1771 m) si Vf. Buza Muntelui (1663 m), spre est rasare Vf. Stiol - 1611 m alt, iar la nord se inalta Dealurile Fruntea lui Bartu (1440 m); Fata Stramturii (1120 m), prelungiri ale Cearcanului, masiv component al Muntilor Maramuresului. Complexul turistic este punctul de plecare a unor trasee turistice care escaladeaza Muntii Rodnei, ca de exemplu spre: Pasul Prislop prin Valea Viseutului sau pe sub Vf. Stiol; cabana Puzdrele, pe sub Fata Meselor sau prin Valea Cimpoiasa; Saua Gargalau prin Poiana Stiol etc.Din Pasul Prislop se desprinde catre nord un drum ce urca spre Cornul Nedei (1763 m), iar spre vest o poteca ce urca prin Poiana Stiol, coborand prin paraul Fantana la Complexul Turistic Borsa.

Comuna Carlibaba, comuna situata in bazinul omonim la poalele Muntilor Suhard, Rodnei, Maramures si a Obcinei Mestecanis.Din apropierea satului Sesuri pleaca un drum forestier ce urca pe Valea Lala cca. 7 km pana sub Poala Ineului.Din Pasul Rotunda pleaca un traseu turistic spre Lacul Lala si Vf. Ineu.

Comuna Sant (595 m alt.) este asezata pe malul drept al Somesului Mare, la contactul dintre Muntii Rodnei in nord si Muntii Bargaului in sud.

Din centrul comunei se desprinde un drum forestier spre nord care se continua apoi cu un traseu turistic prin intermediul caruia se ajunge pe Vf. Ineu prin Vf. Cobasel.

Comuna Rodna (525 m alt.), asezata la confluenta Izvorul Bailor cu Somesul Mare, este strajuita in sud de Magura Mare (1188 m), Dealul Pietrani si Vf. Corlei (1152 m), iar in nord Coasta Morii si Vf. Lazului (1001 m).Accesul catre Muntii Rodnei se face pe valea raului Izvorul Bailor (Baia), urmand drumul ce ajunge in satul Valea Vinului, iar de aici se desprind trei trasee turistice: spre Vf. Ineu prin Vf. Capul Benesului, spre Vf. Ineu prin Vf. Curatel, spre Vf. Cisa.

Comuna Maieru (449 m alt.) asezata pe ambele maluri ale Somesului Mare, este strajuita in nord de Vf. Muncelului (1625 m alt.), iar in sud  de Dealul Poieni (627 m).Din satul Anies porneste, spre nord, un drum comunal care urmareste cursul raului Anies, pana la confluenta cu Izvorul Alb, de unde se continua cu o poteca pana la fosta exploatare de pirite si mai departe in Saua Gargalau, apoi coboara spre cabana Puzdrele si Valea Negoiescu.

Orasul Sangeorz - Bai (435 m alt.) asezat in extremitatea sudica a Muntilor Rodnei, in zona de varsare a paraielor Borcut si Cormaia in Somesul Mare, intr-o frumoasa depresiune incatusata intre doua defilee. Este strajuita in est de Vf. Bucnitori (1032 m alt.); Cornul Arsitei (1232 m alt.), Vf. Porcului (1026 m) in nord-est; Vf. Magura Sangeorz (1368 m) nord-vest; Vf. Frasinis (932 m alt.) in sud-vest. De-a lungul Vaii Cormaia urca un traseu turistic, ce trece pe la Cabana Farmecul Padurii si ajunge pana in Vf. Cormaia, unde se face racord cu traseul principal de creasta.

Comuna Feldru (370 m alt.) este marginita la sud de Dealurile Pahone si Corobana, la nord de Dealurile Plesa (653 m alt.) si Parloagele (631 m alt.).

Comuna Rebrisoara (328 m alt.) asezata pe malul drept al Somesului, este strajuita la nord de Dealurile Cucului si Colmicului si la sud  de Dealul Faget. Din Rebrisoara se desprinde spre nord un drum care insoteste Valea Gersa, prin cele doua sate Gersa I si Gersa II si ajunge la complexul carstic Tausoare - Zalion (22 km de centrul comunei).Un alt drum pleaca de la iesirea din comuna (spre satul Nepos) pe Valea Rebra si strabate spre nord comunele Rebra si Parva iar de aici se continua cu un traseu turistic marcat ce faciliteaza accesul pe Vf. Pietrosul prin Saua Tarnita "La Cruce".

Comuna Rebra este situata in valea raului cu acelasi nume, la nord de comuna Rebrisoara, fiind strajuita de Vf. Pietrisului, Dealul Crucii si Dealul Lazului.

Comuna Parva (450 m alt.), cunoscuta in trecut sub denumirea de "Baile Carpatia", este situata in Valea Rebra este strajuita de culmile Magura Alun, Dealul Vin, Vf. Paltin, Vf. Dusului, Magura Sangeorz.

Orasul Nasaud (331 m alt.) este marginit la nord de Muntii Rodnei, la est de Muntii Bargaului, la sud de Dealurile Bistritei, iar la vest de Dealurile Suplaiului.

Comuna Salva (311m alt.) este situata la nord de varsarea Salautei in Somesul Mare, avand in sud-est Dealul Dumbrava (608 m alt.), in nord-est Vf. Migii (625 m alt.), iar in sud versantul abrupt al "Coastei Somesului" cu Vf. "La Mese" (685 m alt.).

Comuna Cosbuc (349 m alt.)  la 8 km nord de Salva, este asezata in Lunca Salautei.

Comuna Telciu (379 m alt.) este strajuita in vest de Dealul Mare; in nord de Dealul Stanistei (711 m alt.); in est de Dealul Secaturilor. Principala cale de acces din localitate spre Muntii Rodnei este pe Valea Telcisorului, iar traseul se continua pana in Poiana Batrana, unde se face racord cu traseul de creasta.

Comuna Romuli (575 m alt), situata la confluenta Vaii Stramba cu Salauta, este strajuita in vest de Magura Sabii (1114 m alt.) si in est de culmea Capul Pietrii (1012 m alt.).Din satul Dealul Stefanitei, dar si din Pasul Setref este accesibil traseul spre culmea principala a Muntilor Rodnei, care dupa aproximativ 60 km si aproximativ 28 ore de mers ajunge in Pasul Rotunda. Accesul in cadrul parcului se face si din centrul comunei, pe Valea Stramba - Tarnita Batranei, iar apoi se uneste cu traseul de mai sus.

Comuna Sacel (555 m alt.), inconjurata de dealurile Zimbrului (801 m), Ursoaiei si Frasinisului (874 m) la nord; in sud-vest si sud se afla Muntii Tiblesului (Dealul Hotarului, Dealul Glodului, Vf. Paltinului (859); in sud-est si est este dominata de Preluca Satrei si Dealul Izisoara - (936 m).

Comuna Moisei - (581 m alt.),  situata pe Valea Viseului, dominata la sud de Vf. Maguricea  (879 m), iar la nord de dealurile Fata Ciresului si Gruiu Plesii.De pe Dealul Moiseiului se ramifica spre est un drum forestier ce urca pe Valea Izei pana in Pasul Pietrii (la limita parcului) unde se racordeaza la traseul principal de creasta.

Resurse turistice naturale

Aspectul reliefului modelat in cea mai mare parte in roci cristaline reflecta  puternic structura geologica. Supranumiti si "Fagarasul nordului", Muntii Rodnei prezinta o configuratie asimetrica  cu vai abrupte si scurte spre nord, lungi si salbatice spre sud, o creasta principala lunga si continua orientata nord-vest, numeroase circuri glaciare, custuri si varfuri abrupte, semete. Toate aceste caracteristici confera frumusete si originalitate acestui masiv montan deosebit de apreciat de catre iubitorii de alpinism si drumetii montane.

Relief glaciar: Valea Lala cu circul glaciar Lala; Valea Negoiescului cu circul glaciar Negoiescu; Valea Putreda; Valea Bistricioarei; circul glaciar Buhaescu (cel mai mare din Muntii Rodnei care adaposteste Taurile Buhaescului); circul glaciar Izvorul Cailor; circul glaciar Puzdrele; Valea Bila; Valea Bistricioarei.

Relief carstic:

Pesteri:

 Chei si defilee: Cheile Bistricioarei, defileele Stramba, Rebra, Cormoaia, Anies, Izvorul Bailor (Baia), Somesul Mare (Ilva Mica-Sangeorz-Bai-Maieru), "Ulita de Piatra".

Forme bizare de relief: "Poarta lui Benes" (Poarta Corongisului) este situata pe interfluviul dintre vaile Izvorul Bailor si Anies.

Izbucuri "Izvorul Albastru al Izei".

Cascade: Izvorul Cailor (cu o cadere de peste 80 m), Guset, Cormaia, Anies, cascada Puzdrele (la 1.520 m alt.).

Abrupturi: Abruptul calcaros Piatra Rea; creasta Piciorul Mosului; creasta Turnu Rosu.

Domeniu schiabil potential are o larga extindere catre Poiana Stiol (1550 m alt. partial amenajat) si sub varful Puzdrele (intre 1500 si 2000 m alt.), unde zapada se mentine pana in luna mai.

Retea hidrografica este bogata, avand vai inguste si paraie repezi, lacuri glaciare de mare altitudine.

Pasuri: Pasul Prislop (1.416 m. alt.); Pasul Rotunda (1.277 m. alt.); Pasul Setref (826 m.alt.).

Puncte pitoresti (belvedere): Vf. Pietrosu (2.303 m.alt.); Vf. Ineu (2.279 m. alt.); Vf. Rebra (2.225 m. alt); Vf. Puzdrele (2.188 m. alt.); Vf. Batrana (1.710 m. alt.); Vf. Nedeia Taranului (1.857 m. alt.); Vf. Galatului (2048 m. alt.); Vf. Gargalau (2158 m. alt.); Vf. Omului (2135 m.  alt.), Poiana Stiol (1550 m alt).

Factori naturali de cura - mofetele (pe Valea Fantanei), apele minerale sunt grupate astfel: bicarbonate, calcice, magneziene, cu emanatii de bioxid de carbon la Sangeorz- Bai, Anies, Sant; bicarbonate, sodice, calcice, feruginoase la Valea Vinului, la sud de Pasul Prislop, Maieru (Valea Cabi), Anies, Romuli (Zavoaia Borcutului din Valea Barlaia); bicarbonate, clorurate, sodice, calcice, magneziene, cu bioxid de carbon la Parva, Sangeorz Bai, Anies; carbogazoase la Sangeorz Bai, Rodna, Sant; bioclimat tonic - stimulativ cu aeroionizare ridicata. 

Resurse turistice antropice

Sub aspectul elementelor de cultura materiala si spirituala, aria limitrofa parcului dispune de o serie de obiective, care prin continutul lor artistic si istoric sporesc valoarea turistica a acestui teritoriu, permitand o mai larga valorificare a ofertei sale turistice.

Printre obiectivele turistice de natura antropica din zona Muntilor Rodnei se impun muzeele si ansamblurile memoriale din localitatile Cosbuc, Moisei, Maieru, bisericile din lemn, de o deosebita bogatie ornamentala din Borsa, Sangeorz-Bai, Salva, monumentele comemorative din Moisei, Borsa, Rebrisoara. Elementele etnografice, manifestarile folclorice locale, foarte raspandite, completeaza valoarea turistica a zonei, acestea putand fi valorificate cu succes in cadrul unor programe turistice.   

Vestigii arheologice

Comuna Rodna, sat Rodna: ruinele cetatii medievale, cetate construita in sec. X; ruinele bazilicii dominicane, construita in sec. XIII, din care se mai pastreaza un portal si doua turnuri.

Comuna Maieru, sat Anies: ruinele cetatii medievale, construita in sec. XVII, avand drept scop supravegherea imprejurimilor.

Monumente istorice si de arhitectura religioasa

Comuna Moisei: Manastirea Moisei dateaza din sec. XIV, fiind atestata documentar in anul 1637. In secolele XVII-XVIII, in incinta manastirii a functionat un important centru de pictura bisericeasca. Ansamblul monahal cuprinde: biserica din lemn "Adormirea Maicii Domnului", construita in anul 1637, ce pastreaza picturi interioare executate pe panza in anul 1650; biserica din zid, construita in perioada 1910-1928 a fost realizata in stil neoclasic.Comuna Feldru, sat Feldru: biserica ortodoxa,  construita in anul 1783.Comuna Sant, sat Sant: biserica ortodoxa, construita in perioada 1903-1906. Pictura murala interioara apartine lui Octavian Smigelschi si este remarcabila prin tinuta ingrijita a desenului si armonia culorilor.Comuna Rodna: Biserica romano-catolica (sec. XVIII), biserica ortodoxa, in stil neobizantin (1825).

Biserici de lemn

Oras Borsa biserica "Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil". Biserica a fost construita in anul 1700 si se remarca prin decorul sculptat si picturile interioare executate pe lemn in anul 1775.

Comuna Salva, sat Runcu Salvei: biserica "Sf. Apostoli Petru si Pavel" (sec. XVIII), biserica "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" (sec. XVIII).

Comuna Rebrisoara, sat Rebrisoara: biserica din lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril"  construita in anul 1721.

Oras Sangeorz-Bai: biserica ortodoxa "Buna Vestire", realizata in stil maramuresan, construita in anii 1550-1560 si reconstruita in anul 1751, pastreaza icoane realizate in anul 1747 de Teodor Zugravul.

Comuna Maieru, sat Maieru: biserica din lemn "Cuvioasa Parascheva", construita in anul 1818, pastreaza obiecte de cult si icoane pe lemn cu valoare artistica deosebita.

Comuna Sacel, sat Sacel: biserica de lemn cu hramul "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" (1728).

Muzee si case memoriale

Comuna Moisei: Muzeul memorial din localitate a fost amenajat in amintirea romanilor ucisi de armata horthysta pe 14 octombrie 1944.

Orasul Sangeorz-Bai: Muzeul de arta comparata, cu colectii de etnografie si lucrari de arta plastica apartinand artistilor locali.

Comuna Cosbuc, sat Cosbuc: Muzeul memorial "George Cosbuc", profil: memorial, istoria literaturii, unde sunt expuse obiecte apartinand poetului, mobilier din casa parintilor, carti, editii ale operei sale etc.

Muzeul, monument istoric, este amenajat in casa parinteasca, care a fost construita in sec. XIX. In curtea muzeului se afla bustul poetului, realizat de Oscar Han. 

Comuna Feldru, sat Feldru: colectie muzeala, in cadrul careia sunt expuse obiecte etnografice din zona, costume populare s.a.

Comuna Rodna, sat Rodna: Muzeul satesc in care sunt expuse obiecte etnografice.

Comuna Maieru, sat Maieru: Muzeul satesc, unde sunt expuse obiecte etnografice (unelte agricole, costume populare), istorice (vase dacice, schite, harti, documente) precum si documente ce au apartinut scriitorului Liviu Rebreanu. Muzeul detine peste 6000 piese, fiind unul dintre cele mai mari colectii satesti din tara.

Comuna Sant, sat Sant: Muzeu etnografic.

Orasul Nasaud: Muzeu cu sectii de istorie, etnografie arta, stiintele naturii, adapostit (din 1946) in cladirea fostei cazarmi Svarda (sec XVIII). In satul Liviu Rebreanu: Muzeul memorial Liviu Rebreanu - inaugurat la 2 iunie 1957.

Etnografie si folclor

Orasul Borsa: arhitectura populara (case de lemn din sec. XVIII, prelucrarea artistica a lemnului), arta populara (centru de cojocarit, tesaturi si cusaturi populare), instalatii tehnice populare (mori de apa), manifestare traditionala ("Sarbatoarea Sanzienilor", desfasurata in luna iunie, in Poiana Prislop are loc anual, in a doua jumatate a lunii august vestitul festival "Hora de la Prislop").

Comuna Sacel: arhitectura si arta populara, instalatii tehnice populare (mori, pive), important centru de ceramica rosie, port popular traditional, manifestari populare traditionale (obiceiuri traditionale calendaristice).

Comuna Moisei: arhitectura si arta populara (sat cu structura traditionala), instalatii tehnice populare (mori, pive), port popular, obiceiuri populare traditionale calendaristice.   

Comuna Salva, sat Salva: arta populara (port popular), arhitectura populara (prelucrarea artistica a lemnului), creatie populara (obiceiuri populare traditionale).

Comuna Rebrisoara, sat Rebrisoara: manifestare traditionala (serbarea folclorica "Primavara rebrisoreana").

Comuna Feldru, sat Nepos: arta populara (prelucrarea artistica a lemnului - porti de lemn).

Comuna Sant, sat Sant: arhitectura populara traditionala (casa cu tinda si incaperi de locuit), interioare traditionale (covoare, stergare cu alesaturi tesute, capataie de perna inflorate etc.), obiceiuri traditionale ("Bere"- obicei stravechi desfasurat in timpul sarbatorilor de iarna si in cele sapte duminici care urmeaza. Este o petrecere a baietilor si fetelor din localitate, ocazie cu care sunt etalate frumoasele costume populare).

Orasul Sangeorz-Bai: manifestare traditionala ("Festivalul cantecului, jocului si portului somesan"- se desfasoara anual, vara).

Comuna Maieru, sat Maieru: arta populara (obiecte din piele - chimire frumos ornamentate), creatia artistica (Ansamblu de cantece si dansuri populare "Cununa"), obiceiuri populare traditionale calendaristice ("cununa").

Comuna Rebra, sat Rebra: creatie artistica (Ansamblu de cantece si dansuri populare).

Comuna Cosbuc, sat Cosbuc: manifestare artistica ("Festivalul national de poezie George Cosbuc"), creatie populara dansuri populare).

Comuna Telciu, sat Telciu: arhitectura populara (prelucrarea artistica a lemnului), creatie populara (formatie corala).          

Monumente comemorative

Orasul Borsa: monumentul de la "Preluca Tatarilor". Obeliscul sculptat in lemn, este amplasat pe locul in care, localnicii, in anul 1717 au obtinut o importanta victorie asupra tatarilor invadatori.

Comuna Moisei: monument comemorativ inchinat celor 29 tarani ucisi miseleste de trupele fascisto-horthyste in 14 octombrie 1944. Ansamblul, opera sculptorului Vida Gheza, realizat in anul 1967 este alcatuit din 12 siluete de barbati (sculptate in lemn) dispuse in cerc, in jurul unei mese din piatra.

Comuna Rebrisoara, sat Rebrisoara: monumentul fratilor Muresanu, realizat de sculptorul Corneliu Medrea.

Orasul Nasaud: bustul lui George Cosbuc (opera a sculptorului Corneliu Medrea).

Natura protejata

Parcul National Muntii Rodnei - este situat in zona centrala a Muntilor Rodnei. Importanta acestui parc se datoreaza atat geologiei si geomorfologiei muntilor, cat si prezentei a numeroase specii de fauna si flora, endemite si relicte glaciare. A fost organizat in anul 1990 atunci cand Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului a emis Ordinul nr. 7 privind constituirea unui numar de 13 parcuri nationale printre care si Parcul National Rodna. Acest ordin a provocat o oarecare confuzie deoarece se refera doar la suprafetele de fond forestier din parcurile nationale, nu si la suprafetele ce contin goluri alpine. Suprafata actuala este cea stabilita in anul 2002 de catre Ministerul Apelor si Protectiei Mediului. Din suprafata totala de 46.399 ha a PNMR, 3,300 ha au fost declarate Rezervatie a Biosferei in anul 1979.

In Parcul National Muntii Rodnei se afla cateva arii naturale de un interes deosebit:

Rezervatia stiintifica "Pietrosul Mare" 3300 ha - categoria I-a IUCN, se afla in partea nord-vestica a Muntilor Rodnei. Aceasta se desfasoara de la circa 750 m alt. la 2303 m alt. incluzand in arealul ei reliefuri apartinand diferitelor cicluri de modelare (in special glaciar si periglaciar), precum si portiuni din principalele etaje de vegetatie ale Muntilor Rodnei. A fost infiintata in anul 1932 si are si o zona stiintifica de protectie absoluta. In rezervatie sunt prezente o serie de specii rare de plante, endemisme  carpatice sau rodnene.

Rezervatia naturala Piatra Rea, 50 ha, categoria I-a IUCN, protejata in special pentru abundenta exemplarelor de floare de colt (Leontopodium alpinum).

Rezervatia mixta "Pestera si Izbucul Izvorul Albastru al Izei", 100 ha, categoria a III-a IUCN, situata in partea estica a Muntilor Rodnei, pe versantul sudic al Muntelui Magura, a fost declarata rezervatie in anul 1977. Denumirea acestei arii protejate geologice si peisagistice provine de la nuanta verzui-albastruie a izvorului carstic, unul din afluentii de obarsie al raului Iza.

Rezervatia botanica Poiana cu narcise din Muntele Saca, 5 ha, categoria a III-a IUCN.

Rezervatia speologica Pestera Cobasel, 1 ha, categoria a III-a IUCN.

Rezervatia mixta "Ineu - Lala", 2568 ha, categoria a III-a IUCN, prezinta o larga dezvoltare a reliefului glaciar (custuri, circuri, vai glaciare, morene), cuprinzand elemente ale retelei hidrografice deosebit de pitoresti (cascade, lacuri glaciare) si elemente ale florei si faunei caracteristice acestor munti: tisa, zambrul si cocosul de mesteacan.

Rezervatia naturala "Pestera de la Izvorul Tausoarelor" a fost declarata  monument al naturii in principal datorita prezentei cristalelor de gips si a unor fosile cu importanta stiintifica descoperite in cadrul ei (insecte, crustacei, lilieci).    

 Rezervatia naturala Izvorul Batrana, 0,5 ha, categoria a III-a IUCN, este situata in zona estica a Muntilor Rodnei si este constituita pentru protejarea izbucului din care izvoraste valea Batranei.

Rezervatia mixta Izvoarele Mihaiesei, 50 ha, categoria a III-a IUCN.

Plante ocrotite - tisa (Taxus baccata), zada (Larix decidua), smardarul (Rhododendron kotshyi), zambrul (Pinus cembra), floarea de colt (Leontopodium alpinum), angelica (Angelica archangelica), narcisa (Narcissus stellaris), bulbuci de munte (Trollius europaeus), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), ghintura galbena (Gentiana lutea), laleaua pestrita (Fritillaria meleagris) etc.

Animale ocrotite - capra neagra (Rupicapra rupicapra), marmota (Marmota marmota), ursul carpatin (Ursus arctos), rasul (Lynx lynx), acvila de stanca (Aquila chrysaetos), acvila mica (Hieratus penatus), ciuful pitic (Otus scops), buha (Bubo bubo), cucuveaua (Athene noctua), barza alba (Ciconia ciconia), starcul cenusiu (Ardea cinerea), corbul (Corvus corax), cocosul de munte (Tetrao urogallus), cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix).

 Trasee turistice

o Marcaj: banda rosie

o Distanta: circa 54  km

o Timp de parcurs: 24-25 ore

o Caracteristici: nerecomandat iarna

o Marcaj: banda rosie

o Distanta: 6  km

o Timp de parcurs: 2 1/2 ore; drum forestier: 3 km

o Caracteristici: traseu accesibil pentru schiori si  iarna

o Marcaj: triunghi rosu pana sub vf. Batrana

o Distanta: circa 23,5  km; 14 km drum forestier

o Timp de parcurs: 7 1/2 ore

o Caracteristici: traseu greu accesibil iarna

o Marcaj: punct rosu

o Distanta: circa 24  km; drum forestier 12 km

o Timp de parcurs: 7-8 ore

o Caracteristici: traseu greu accesibil iarna

o Marcaj: banda rosie

o Distanta: circa 58,5  km; traseu carosabil 40 km

o Timp de parcurs: 24 ore

o Caracteristici: traseu accesibil  iarna pana la Obarsia Rebrii

o Marcaj: triunghi rosu pana la Tarnita la Cruce

o Distanta: circa 35 km; drum carosabil 26 km

o Timp de parcurs: circa 14-16 ore

o Caracteristici: traseu partial accesibil iarna

o Marcaj: triunghi rosu

o Distanta: circa 16,5 km.

o Timp de parcurs: 6 1/2 ore

o Caracteristici: traseu greu accesibil iarna

o Marcaj: banda albastra

o Distanta: circa 40 km; drum accesibil 13 km

o Timp de parcurs: 15 ore

o Caracteristici: traseu accesibil iarna doar pentru schiori antrenati

o Marcaj: banda galbena

o Distanta: 12 km

o Timp de parcurs: circa 4-5 ore

o Caracteristici: traseu inaccesibil iarna

o Marcaj: triunghi rosu

o Distanta: 17 km; drum carosabil 11 km

o Timp de parcurs: 6-7 ore

o Caracteristici: traseu accesibil iarna numai pentru schiorii antrenati

o Marcaj: triunghi albastru pana in Tarnita lui Putredu

o Distanta: 20 km; drum carosabil 3,5 km

o Timp de parcurs: circa 8-9 ore

o Caracteristici: traseu accesibil numai vara

o Marcaj: punct albastru

o Distanta: 28 km; drum forestier 5 km

o Timp de parcurs: circa 10-12 ore

o Caracteristici: traseu accesibil iarna numai pentru schiori antrenati

o Marcaj: cruce albastra

o Distanta:  18 km; drum carosabil 11 km

o Timp de parcurs: 7 ore

o Caracteristici: traseu accesibil iarna pana la Valea Blaznei, iar in continuare doar pentru schiorii antrenati

o Marcaj: triunghi rosu

o Distanta: 12 km

o Timp de parcurs: 4-5 ore

o Caracteristici: traseu accesibil iarna

o Marcaj: punct albastru

o Distanta: 9 km

o Timp de parcurs: 4 ore

o Caracteristici: traseu  accesibil iarnadoar pentru turistii antrenati

o Marcaj: triunghi albastru

o Distanta: 8 km; drum carosabil 2 km

o Timp de parcurs: 3-4 ore

o Caracteristici: traseu accesibil iarna

o Marcaj: nemarcat

o Distanta: 22 km

o Timp de parcurs: 7 ore

Caracteristici: traseu  accesibil numai iarna

Forme de turism practicabile

Resursele turistice existente in Parcul National Muntii Rodnei si in zona limitrofa acestuia au determinat ca de-a lungul timpului in teritoriu sa se canalizeze numeroase fluxuri turistice avand motivatii diferite. In prezent in arealul Muntilor Rodnei se desfasoara o serie de forme de turism cu motivatii dintre cele mai diverse. Printre acestea se pot numara:

Turismul de recreere valorifica insusirile cadrului natural, astfel cei interesati pot sa parcurga trasee montane de o frumusete inedita, sa observe flora bogata cu multe specii rare sau endemice, sa se bucure de privelistea lacurilor si caldarilor glaciare, sa remarce elemente de fauna deosebite.

Acest tip de turism antreneaza in zona cel mai mare numar de persoane, fiind practicat de toate categoriile de varste, stabilind puntea intre om si natura, oferindu-i acestuia posibilitatea de inlaturare a stresului cotidian, de regasire a simturilor umane.

Drumetia montana reprezinta una dintre formele de turism cele mai importante care se desfasara in Muntii Rodnei. Drumetia montana se desfasoara in special in zona inalta (creasta principala sau cele secundare) sau pe traseele de acces catre aceasta. In prezent in masiv exista mai multe trasee turistice marcate.

Turismul pentru practicarea sporturilor de iarna reprezinta una din principalele forme de turism desfasurate in masiv in perioada hivernala. Astfel, statiunea turistica Borsa (Complex Borsa) ofera conditii optime de desfasurare datorita existentei in zona a doua partii de schi de dificultate medie si a doua instalatii de transport pe cablu care deservesc aceste partii. Pe latura sudica oferta pentru practicarea sporturilor de iarna este mai redusa, singura partie de schi existenta la Valea Blaznei (Sant) fiind deservita de un baby schi.

Existenta in Muntii Rodnei a unor rezerve semnificative de ape minerale, dar si a altor tipuri de factori terapeutici, face ca zona sa beneficieze de conditii deosebite pentru practicarea turismului balnear. Principala destinatie turistica balneara din Muntii Rodnei este reprezentata de statiunea balneara Sangeorz Bai. Alaturi de aceasta Complexul turistic Borsa reprezinta o a doua destinatie pentru turismul balnear. Alte izvoare minerale cu efecte curative miraculoase se gasesc si in localitatile: Rodna, Romuli, Parva, Maieru, Sant.

Tranzitul turistic este generat de existenta in jurul masivului a numeroase cai de comunicatie, care fac legatura intre unele dintre cele mai importante provincii ale tarii: DN 18 intre Maramures si Bucovina, DN 17 C intre Transilvania si Maramures si DN 17 D intre Transilvania si Bucovina. Totusi, datorita unor sectoare de drum nemodernizate - DN 17 D intre Valea Mare si Pasul Rotunda - tranzitul turistic in aceste zone este sensibil afectat datorita optiunii turistilor pentru alte trasee de legatura intre cele doua provincii (E 586).

Turismul rural a capatat o deosebita amploare in ultimii ani in tara noastra. Zona Muntilor Rodnei intruneste conditii deosebite pentru desfasurarea acestei forme de turism. Din pacate pana in prezent in circuitul turistic rural au intrat numai localitatile Moisei pe rama nordica si Sant, Rodna, Parva si Maieru in zona sudica.

Turismul de aventura este mai putin dezvoltat in aceasta zona si se manifesta, in special, prin speoturism, alpinism, mountain-bike, dar se pot practica si alte sporturi precum parapanta etc. Pesterile existente in masiv pot deveni atractii turistice pentru practicantii speoturismului. Totusi, accesibilitatea dificila si lipsa de amenajari a acestora le fac disponibile numai turistilor bine antrenanti. Alpinismul este mai putin dezvoltat si se desfasoara in special in zona varfului Pietrosu. Cicloturismul montan gaseste conditii bune de desfasurare in zona Pasului Prislop - Poiana Stiol, Dealul Moisei - Iza Izvor, Pasul Rotunda - Vf. Gajei, Sant - Valea Blaznei, Sant - Valea Cobasel, Rodna - Valea Vinului si pe creasta, intre Saua Gargalau si Saua Galatului. Pentru sarituri cu parapanta au fost identificate urmatoarele locuri Vf. Pietrosul, Piatra Rea, Vf. Gargalau, Vf. Cormaia, Vf. Batrana si Saua Gajei.

Turismul ecvestru - pe raza Parcului National Muntii Rodnei se poate practica acest tip de turism, in urma infiintarii Centrului de Ecoturism Ecvestru in cadrul Hergheliei Beclean, administrat de RNP- Romsilva - Directia Silvica Bistrita.

Programele se desfasoara prin parcurgerea calare pe drumuri forestiere si pasune, pe parcursul mai multor zile, a unor zone de interes turistic deosebit. Astfel, turistii pot admira frumusetea Poienii Narciselor, Lacului Lala, Varfurile Ineu, Ineut si Rosu, de asemenea se ofera si alte servicii cum ar fi: pranz organizat la stani, observatii asupra faunei si florei specifice Muntilor Rodnei. Grupurile de turisti sunt insotite de ghizi autorizati de Ministerul Turismului. Perioada optima de desfasurare sunt lunile iulie - august.

Turismul stiintific reprezinta o forma de turism cu potential deosebit de dezvoltare datorat, in special, biodiversitatii deosebite existente in Parcul National Muntii Rodnei - Rezervatie a Biosferei.

Turismul pentru reuniuni si congrese este o forma de turism mai putin desfasurata datorita lipsei dotarilor specifice pentru acesta. In prezent, cu totul izolat, se desfasoara intruniri in statiunile din zona masivului (Borsa si Sangeorz Bai).

Reguli de vizitare

1. Accesul in Parcul National Muntii Rodnei se face prin: Izvorul Albastru al Izei, Borsa-Pietroasa, Negoiescu, Fantana, Saua Stiol, Gura Lalei,  Pasul Rotunda, Tabara Valea Blaznei, Rodna, Valea Vinului,  Anies, Cormaia, Parva, Telcisor, Romuli - Stramba.

2.  Nu sunt permise activitati de turism in rezervatiile stiintifice (Pietrosul Mare si Piatra Rea), in afara traseului Borsa - Vf. Pietrosu - Vf. Rebra (interzicandu-se orice abatere de la traseul marcat).

3. Accesul in Rezervatia Stiintifica Pietrosu Mare este permis numai pentru cercetatori, biologi sau specialisti in domenii legate de conservare/mediu, studenti de la sectii cu specializari in domeniile respective, grupuri care desfasoara excursii de studii/practica in aceste domenii.

Accesul/vizitarea Parcului National Muntii Rodnei se face doar in baza biletului de vizitare eliberat la punctele de acces si control: sediul APNMR, Punctul de lucru Borsa, Izvorul Albastru al Izei, Fantana, Gura Lalei, Pasul Rotunda, Tabara Valea Blaznei, Anies, Cormaia, Parva, Dealul Stefanitei sau pe teritoriul Parcului de catre persoane autorizate cu legitimatie eliberata de APNMR ori alte puncte stabilite de APNMR.

5. Vizitarea Parcului National Muntii Rodnei este permisa numai pe traseele turistice marcate cu semne conventionale (marcaje vopsite, cu banda, triunghi, cruce sau punct de culori diferite in functie de traseu si incadrate pe fond alb) si pe traseele de alpinism marcate si pitonate, stabilite ca fiind accesibile in lista avizata anual de autoritatea de specialitate in domeniu, cu acordul APNMR.

6. Intretinerea si completarea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee si amplasarea panourilor indicatoare si informative se fac numai cu aprobarea APNMR, iar in cazul traseelor noi, dupa omologarea acestora conform prevederilor legale.

7. Camparea pe teritoriul Parcului National Muntii Rodnei se reglementeaza astfel:

- Instalarea corturilor este permisa in urmatoarele puncte: langa Statia Meteo, Tarnita la Cruce, Sub Vf. Repedea, Puzdrele, intre Saua Gargalau si Saua Galatului (la Izvoare), Lala Mica, Izbucul Izei si Valea Vinului, precum si in locurile amenajate de detinatorii de terenuri cu avizul APNMR. In cazuri de urgenta se permite si innoptarea in bivuac, fara aprinderea focului.

- Saparea de santuri in jurul corturilor sau utilizarea oricaror materiale de origine vegetala (cetina, ferigi, muschi) sub corturi este interzisa;

- La locurile de campare se poate incasa tarif de campare de catre administratorii terenului sau partenerii/imputernicitii acestora, in cazul in care se asigura conditii minime de campare. Acest tarif se aduce la cunostinta APNMR si se afiseaza obligatoriu in apropierea locului de campare de catre cei care il incaseaza.

8. Aprinderea focului pe teritoriul Parcului National Muntii Rodnei se reglementeaza astfel:

a. facerea focului este permisa doar pe vetrele special amenajate in acest scop la locurile de campare din zonele: Puzdrele, Izbucul Izei, Valea Vinului si Saua Curatel, cu lemn de foc asigurat de administratorii locului de campare, respectandu-se normele de prevenire si stingere a incendiilor;

b. sunt strict interzise defrisarea sau adunatul  vegetatiei lemnoase de orice fel pentru facerea focului;

c. este interzisa aprinderea focului in golul alpin si in fondul forestier, cu exceptia locurilor special amenajate de catre administratorii terenului, iar in locurile de campare din golul alpin sau cele din alte zone, in care nu se asigura lemn de foc de catre proprietari, se permite doar utilizarea primusului.

9. Regimul deseurilor pe teritoriul Parcului National Muntii Rodnei se reglementeaza astfel:

a. este interzisa abandonarea deseurilor de orice fel pe teritoriul Parcului National Muntii Rodnei, turistii avand obligatia de a evacua deseurile pe care le genereaza pe timpul vizitarii parcului in afara acestuia, si a le depune in locurile special amenajate pentru colectare;

b. gestionarii cabanelor si ai locurilor de campare pentru care se percepe taxa au responsabilitatea depozitarii temporare a deseurilor cu respectarea conditiilor legale, astfel incat sa nu existe posibilitate de acces la acestea pentru caini si animale salbatice;

c. responsabilitatea evacuarii in afara parcului a deseurilor menajere provenite de la cabane si locurile de campare revine administratorilor acestora;

d. pentru punctele de colectare a deseurilor provenite de la mai multe cabane si cladiri, APNMR impreuna cu proprietarii/gestionarii, vor stabili un program de evacuare comuna  a  acestora.

10. Se interzice taierea, incendierea, distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a jneapanului si a zambrului.

11. Se interzice taierea, ruperea sau scoaterea din radacini a arborilor, puietilor sau lastarilor, precum si insusirea celor rupti sau doborati de fenomene naturale sau de catre alte persoane.

12. Se interzice distrugerea, degradarea, respectiv colectarea in orice scop, fara acordul APNMR, a ciupercilor, fructelor de padure, plantelor, animalelor, rocilor si a oricaror esantioane de origine naturala de orice fel din Parcul National Muntii Rodnei.

13. Colectarea de specii de flora, fauna, roci si a oricaror esantioane de origine naturala se poate face doar cu scop stiintific si numai cu acordul scris al APNMR.

14. Accesul cainilor in PNMR este interzis, cu exceptia cainilor utilitari folositi la patrulele organizate de catre Formatiile Salvamont.

15. Perturbarea linistii in parc prin orice fel de mijloace (strigate, pocnitori, folosirea de echipamente audio, etc.) pe trasee, la locurile de campare sau in jurul cabanelor este strict interzisa.

16. Este strict interzisa distrugerea sau degradarea panourilor informative si indicatoare,  precum si a placilor, stalpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice.

17. Este strict interzisa degradarea refugiilor, adaposturilor, podetelor sau a oricarei alte constructii sau amenajari  care servesc interesele de management ale Parcului.

18. Folosirea ambarcatiunilor de orice tip pe lacurile alpine, cu exceptia celor destinate pentru colectarea de probe pentru cercetari stiintifice, este interzisa.

19. Turismul ecvestru este permis in Parc, dar numai pe drumurile forestiere si potecile turistice marcate, desemnate in acest scop.

20. Scaldatul si utilizarea de detergenti pentru spalare in apele curgatoare si in lacurile alpine sunt interzise.

21. Fotografierea sau filmarea in scop comercial fara aprobare, nu este permisa in PNMR. Cei interesati pot obtine permis de la APNMR, contra platii tarifului aprobat.

22. Aterizarea elicopterelor in PNMR fara autorizatie prealabila scrisa, nu este permisa decat in cazuri de extrema urgenta.

23. APNMR monitorizeaza turismul pe teritoriul PNMR, in vederea stabilirii impactului acestei activitati asupra florei, faunei, solului si rocilor din parc, ca si a masurilor de protectie ce se impun, inclusiv a celor de restrictionare a accesului turistilor, daca acest lucru este necesar pentru conservare.

24. Accesul public cu mijloace motorizate sau cu biciclete se reglementeaza de catre APNMR in colaborare cu detinatorii/administratorii drumurilor aflate pe teritoriul PNMR.

25. Excursiile organizate  de catre persoane juridice in PNMR se desfasoara numai cu ghizi autorizati de catre Autoritatea Nationala pentru Turism si abilitati de catre Administratia Parcului, cu informarea prealabila a Administratiei.

26. Pe teritoriul PNMR actioneaza formatii Salvamont care asigura permanenta in puncte fixe, patruleaza pe traseele turistice si intervin in caz de accidentare a turistilor aflati in  Muntii Rodnei.

27. Punctele de permanenta Salvamont din Muntii Rodnei sunt stabilite la: Stiol, Cabana Iezer,  Curatel, Valea Blaznei, Valea Secii, Lala Mica, Zavoaiele Borcutului, Parva.

28. APNMR colaboreaza cu membrii echipelor Salvamont din Muntii Rodnei in actiunile de paza si de coordonare a voluntarilor pe diverse activitati, organizate pe teritoriul Parcului.

29. APNMR sprijina logistic echipele Salvamont in limita posibilitatilor si in cazuri de forta majora (accidente grave).

30. Competitiile, manifestarile de grup, cursurile de orice fel care presupun accesul pe teren in zona Parcului precum si taberele, se organizeaza doar cu acordul serviciilor publice Salvamont si cu avizul APNMR.

31. Pe teritoriul PNMR cursurile de alpinism sau de ghizi sunt permise doar cu acordul serviciilor publice Salvamont si cu avizul APNMR, daca acestea sunt organizate si conduse de instructori autorizati de Federatia Romana de Alpinism - Escalada, pentru alpinism sau de institutiile abilitate pentru ghizi. Autorizatia va fi prezentata odata cu cererea de organizare a actiunii.

32. Pescuitul se poate practica pe raza PNMR cu respectarea legislatiei in vigoare, cu exceptia lacurilor alpine.

33. Pe raza parcurilor nationale nu se constituie fonduri de vanatoare. Pentru situatii de exceptie (pagube produse de vanat), APNMR poate solicita derogari in conformitate cu legislatia in vigoare

Posibilitati de dezvoltare

A. Propuneri de amenajari turistice in cadrul Parcului National Muntii Rodnei

a) Construirea de refugii alpine: in caldarea Lala, in zona lacului Izvorul Bistritei (Stiol), in Saua Ineului (langa varful Ineu) si renovarea refugiului de langa Varful Curatel.

Refugiile vor fi construite in zone ferite de vant, din materiale locale (lemn si piatra), avand acoperis cu panta mare prelungit aproape de sol, cu inaltime relativ mica.

Refugiile vor fi diferite ca dimensiune in functie de circulatia turistica si de departarea fata de cel mai apropiat loc de adapost, cuprinzand o singura incapere ce va putea adaposti maxim 20 de persoane.

Ele vor fi dotate cu mobilier simplu din lemn (priciuri, mese, banci) si soba cu plita amplasata si izolata astfel incat sa fie evitata incendierea constructiei.

 b) Refacerea si extinderea cabanei Puzdrele prin executarea unui etaj mansardat. La parter cabana va cuprinde o sala de mese cu o capacitate de 50 locuri, o terasa partial acoperita cu 20 locuri la mese, un grup sanitar separat pe sexe, bucatarie cu spatii anexe si doua camere + o baie pentru personalul de deservire.

Etajul mansardat va cuprinde 4 camere cu o capacitate totala de cazare de 20 locuri (doua camere de 4 locuri si doua de 6 locuri), un grup sanitar comun separat pe sexe.

Sub terasa va fi amenajat un beci pentru alimente, iar alaturat cabanei se va construi o anexa cu doua incaperi, una pentru depozitarea lemnului de foc si cealalta pentru diverse materiale si unelte.

Vor fi prevazute instalatii interioare electrice, sanitare si termice (calorifere racordate la o microcentrala termica pe combustibil solid).

Alimentarea cu apa se va face prin captarea unui izvor apropiat.

Evacuarea apelor menajere uzate se va face in cel mai apropiat emisar, trecand in prealabil printr-o fosa septica cu trei compartimente si un platou bacterian.

 c) Amenajarea si dotarea locurilor de campare stabilite prin Regulamentul Parcului National Muntii Rodnei

Terenurile rezervate pentru campare vor fi doar delimitate prin imprejmuire pentru a evita camparea in alte locuri decat cele stabilite si vizitele nepoftite ale animalelor salbatice.

In incinta vor fi amenajate:

vetre de foc din zidarie de piatra, aprovizionate periodic cu lemne;

cel putin doua cabine WC (tip latrina) din lemn - a caror amplasament va fi schimbat cel mult la doi ani, iar vechile gropi vor fi acoperite;

o zona de depozitare temporara a gunoiului prevazuta cu imprejmuire pentru a evita patrunderea animalelor;

rigole din piatra in jurul incintei (unde este cazul) pentru a evita patrunderea unei cantitati de apa din precipitatii.

d) Intretinerea traseelor turistice

refacerea sau completarea marcajelor turistice;

montarea de panouri indicatoare si panouri informative - in special la intrarile in parc;

executarea de podete din lemn peste paraiele mai dificil de trecut;

montarea unor cabluri (lanturi) ajutatoare in punctele dificile ale traseelor;

curatarea potecilor de doboraturile de vant si de caderile de stanci sau chiar refacerea lor in cazul unor alunecari de teren sau viituri;

amenajarea punctelor de belvedere de odihna si fumat prin montarea de balustrade, banci si mese din lemn.

e) Amenajarea unor platforme de lansare cu parapanta - in zone inalte, fara vegetatie forestiera si avand curenti de aer favorabili. Ele vor fi marcate cu panouri informative pentru e evita lansarea cu parapanta din alte locuri decat cele indicate.

Punctele recomandate pentru lansarea cu parapanta sunt urmatoarele: Vf. Pietrosul, Piatra Rea, Vf. Gargalau, Vf. Cormaia, Vf. Batrana si Saua Gajei.

B. Propuneri de amenajari turistice in zona tampon a Parcului National Muntii Rodnei

In zona celor mai importante puncte de intrare in Parcul National Munti Rodnei se impune infiintarea unor Puncte de Informare Turistica dotate corespunzator, capabile sa informeze turistii ce vor sa viziteze Parcul si totodata sa monitorizeze turismul desfasurat in Parc. Ele vor putea functiona in cladiri independente, dar si in cadrul unor spatii ale celor mai cunoscute unitati de primire turistica din zona.

Se propun urmatoarele locatii: Borsa oras, Complexul turistic Borsa, Rodna, Sant, Romuli, Sangeorz Bai, Pasul Prislop, Pasul Rotunda, Anies, Parva.

In prezent capacitatea structurilor de primire existente satisface circulatia turistica din zona, unitatile de tip pensiune fiind tot mai numeroase, insa structurile de agrement sunt insuficient dezvoltate.

In general structurile turistice existente necesita un amplu proces de modernizare pentru aducerea lor la nivelul cerintelor europene (grad de confort ridicat, cresterea calitatii serviciilor).

In domeniul structurilor de cazare si alimentatie hotelurile Stibina, Cascada si Bradet din complexul turistic Borsa, Hebe si Somesul din statiunea balneara Sangeorz Bai si motelul Perla Maramuresului din Borsa necesita lucrari importante de modernizare si retehnologizare.

Posibilitati de realizare a unor noi structuri de cazare si alimentatie se mai afla:

pe raza comunei Moisei

in punctul denumit "Izvorul Dragos" (la baza Varfului Pietrosu) unde se poate realiza un sat de vacanta (cu bungalow-uri, platforme de campare, pavilion multifunctional), pensiuni si case de vacanta, pentru care ar fi necesare urmatoarele lucrari: modernizarea drumului forestier existent (circa 4 km - care ar deservi si un catun cu circa 1600 locuitori), realizarea unei retele de canalizare si prelungirea retelelor de alimentare cu apa potabila  si cu energie electrica.

in apropierea Manastirii Moisei (pe valea paraului Izvorul Negru), unde exista drum modernizat, retea de alimentare cu apa si energie electrica, se poate amenaja un sat de vacanta, pentru care ar fi necesara realizarea unei retele de canalizare (ce ar putea deservi si Manastirea).

pe raza comunei Romuli

pe valea Izvorul Strambei, in preajma fostei cabane forestiere - la baza  Varfului Batrana se poate amenaja un sat de vacanta pentru care ar fi necesar modernizarea drumului forestier (8 km) si construirea retelelor de utilitati, in apropierea se afla un izvor de apa minerala si se poate ajunge cu usurinta la pesterile Batrana si Izvorul Izei.

pe raza comunei Telciu

pe Valea Telcisor in catunul Valea Seaca - se pot amenaja pensiuni; din aceasta zona se pot vizita pesterile: Jgheabul lui Zalion, Izvorul Tausoarelor si Pestera lui Maglei.

Oferta de agrement exista in arealul Muntilor Rodnei este redusa. Este cunoscut faptul ca natura si calitatea agrementului sunt hotaratoare in alegerea unei oferte (aspect ce este foarte bine "exploatat" pe piata internationala).

Pentru practicarea sporturilor de iarna sunt oportunitati deosebite de desfasurare; totusi domeniul schiabil existent nu este suficient exploatat.

Pentru remedierea acestei situatii in procesul de dezvoltare a ofertelor turistice se are in vedere elaborarea unei strategii de dezvoltare la nivelul international a structurilor de practicare a sporturilor de iarna si acelor conexe, care sa urmareasca:

amenajarea si intretinerea partiilor de schi conform normativelor tehnice, deduse in baza prevederilor FIS;

securitatea maxima pentru schiori si asistenta medicala adecvata si rapida;

asigurarea tuturor mijloacelor si utilajelor pentru intretinerea partiilor, inclusiv pentru fabricarea zapezii artificiale;

asigurarea iluminarii partiilor si crearea, astfel a unei oferte de schi pe timp de noapte;

crearea celorlalte amenajari pentru: schi fond, schi bob, sanius, schi acrobatic, snowboard, patinaj etc.;

modernizarea trambulinelor de sarituri cu schiurile din Borsa si aducerea acestora  la cerintele impuse de federatia internationala de profil;

completarea parcului cu instalatii de transport pe cablu si corelarea functionala a acestora cu domeniul schiabil si capacitatea de primire;

construirea unor unitati de alimentatie publica de mici dimensiuni in preajma domeniului schiabil;

amplasarea de parcaje la baza partiilor in concordanta cu capacitatea de primire a zonei.

In prezent este in derulare un proiect cu finantare PHARE pentru amenajarea unei partii de schi alpin la nivel olimpic in zona Fantana - Buza Muntelui - Puzdrele.

Pentru revigorarea activitatii de turism in teritoriu, cu precadere in principalele statiuni si puncte turistice, se are in vedere:

amenajarea unor facilitati pentru inot, sauna, masaj (la hotelurile Cerbu din Borsa si Hebe si Somesul din Sangeorz Bai);

amenajarea unor sali de biliard (hotelurile Cerbu, Perla Maramuresului, Hebe, Somesul);

popicarie si club incinta (in statiunile Borsa si Sangeorz Bai);

agrement complex de incinta, in cadrul hotelurilor Hebe si Somesul;

programe de varietati (restaurantul Perla Maramuresului, parcul din statiunea Sangeorz Bai;

excursii in Maramuresului istoric, zona Bargaului etc.;

plimbari cu sania, in statiuni si in localitatile rurale;

amenajarea unui patinoar si a unei discoteci in complexul turistic Borsa;

amenajarea unor centre de echitatie;

amenajarea unor trasee de cicloturism, cum ar fi: Dealul Moisei - Iza Izvor; Pasul Prislop - Saua Gargalau; Rotunda - Saua Gajei; Sant - Valea Blaznei; Sant - Valea Cobasel; Rodna - Valea Vinului; Anies - Valea Aniesului; Cormaia - Valea Cormaia; Parva - Rebrisoara Mare; Romului - Valea Stramba - Pasul Pietrei - Valea Izei;

organizarea unor excursii cu un tren de epoca pe liniile CF din jurul masivului muntos, prevazute cu tuneluri si viaducte.

Pentru asigurarea sigurantei turistilor si a interventiei medicale adecvate si rapide in caz de accident este necesara dezvoltarea activitatii de SALVAMONT.

Sunt necesare urmatoarele:

construirea unor centre independente sau cuplate cu punctele de informare turistica in zonele cu cel mai mare flux de turisti, care sa cuprinda cabinet medical, sala de interventii pentru urgenta, salon de asteptare, magazie pentru dotari, grup sanitar si doua garsoniere (la mansarda) pentru asigurarea  permanentei.

procurarea dotarilor strict necesare si a unor mijloace rapide de transport (masini de teren, snowmobil-uri) eventual chiar a unui elicopter pentru care se vor amenaja platforme de aterizare (heliporturi) in Borsa si Rodna.