Carpatii Meridionali constituie unul dintre cele mai importante compartimente ale Carpatilor sud-estici. In cadrul grupei de vest a acestora, Muntii Retezat sint individualizati ca unitate, printr-o serie de elemente ce le sint proprii (masivitatea, altitudinea, orientarea culmilor principale si cea a vailor adiacente, alcatuirea geologica etc.), elemente ce confera acestor munti importante caractere alpine. Ei sint situati Intre culoarul Bistrei si Tara Hategului (in N), Depresiunea Petrosanilor si Muntii Piule-lorgovanu (in S si SE), Muntii Godeanu (in SV) si Muntii Tarcu (in NV).

Lungimea ariei trapezoidale ocupata de Muntii Retezat (inclusiv culmea Tulisa) este de circa 45 km, iar latimea acesteia masoara 20 km; coordonatele intersectiei diagonalelor trapezului sint: 2240' longitudine estica si 4517' latitudine nordica (Mihai Haret "Masivul Retezatului'- Revista "Boabe de griu', anul l, 1930).

LIMITELE MUNTILOR RETEZAT. Obiectivele turistice majore sint distribuite inegal pe aria Retezatului, fapt ce face ca zona cea mai mult cercetata de drumeti sa fie cea situata in partea de vest a masivului; acesteia i se adauga ceea ce, frecvent, este denumit "Retezatul Mic' (grupul de munti calcarosi, Scorota- Plesa- Piule-Dragsanu - Stanuletii Mari), regiune de tranzitie spre Godeanu. Adaugind ariei geografice a Muntilor Retezat (asa cum ea a fost schitata mai inainte) zonele ce atrag cel mai mult pe turisti si neconsiderind ca deosebit de importante, din punct de vedere turistic, alte regiuni ale acestei arii, vom admite ca, pentru drumeti, Retezatul este cuprins intre urmatoarele limite: satul Hobita (534 m) - valea mijlocie a Riului Barbat -dealul Fagetel (1591 m) -valea Pilugului (Bilugului) - valea superioara a Jiului de Vest-valea Scocu Mare - piriul Soarbele - saua Paltina (1930 m)- valea Paltina-Lunca Berhina (1229 m) - Gura Apei (998 m) - valea superioara a Riului Mare - comuna Riu de Mori (605 m) - satele dintre Nucsoara (637 m) si Serei - satul Hobita (534 m).

RELIEFUL MUNTILOR RETEZAT. Schematizind, Orografia Retezatului ni se infatiseaza avind ca element caracteristic cele doua culmi principale ale sale, oarecum paralele, legate intre ele printr-o creasta inalta; de-o parte si de alta a acestora, se ramifica numeroase culmi secundare si lungi picioare de munte.

Culmea principala nordica are orientarea SV-NE si se desfasoara intr-o suita de piscuri, de sei si de curmaturi dintre care notam pe cele mai inalte sau mai caracteristice ca infatisare: vf. Zlata (2140 m) - Curmatura Radesului (2066 m) - vf. Zanoaga (2262 m) - vf. Sesele (2323 m) - vf. Judele (2400 m) - Poarta Bucurii (2261 m)- vf. Bucura l (2439 m) -vf. Peleaga (2509 m) - saua Virfului Mare (2345m)- vf. Lancita 1(2100m)- Cleantu Cozmei (1862m).

Avind, in linii mari, aceeasi orientare ca si precedenta (SV-NE), culmea principala sudica are urmatoarea desfasurare: Saua (curmatura) Paltina (Soarbele) (1930 m) - vf. Stanuletii Mari (2032 m) - vf. Piatra Iorgovanului (1997 m) - vf. Albele (2013 m) - saua. Scorota (1850 m) - vf. Dragsanu (2080 m) - vf. Buta (1977 m) -saua Plaiul Mic (1879 m) -vf. Papusa Custurii (2247) -- vf. Custura (2457 m) - vf. Valea Mare (2386 m) - vf. Ciumfu (2338 m) - vf. Gruniu l (2300 m) - vf. Lazaru (2290 m) - vf. Vacarea (2284 m)-vf. Pilugu Mare (1755 m) - dealul Fagetel (1591 m) - vf. Tulisa (1793 m) - Dealul Radului (795 m).

Creasta ingusta si ferastruita care leaga cele doua lungi Culmi principale, orientata NV-SE, are ca pivoti piscurile Papusa (2500 m) si Custura (2457 m). In zona ei de mijloc, creasta aceasta coboara in Fereastra Custurii (2255 m), loc prin care trece poteca marcata cu triunghi albastru (comuna Pui -> Piatra Iorgovanului); cel mai de jos punct al crestei Papusa- Custura se afla in saua Custurii, la 2205 m alt.

Numarul mare de culmi secundare si de picioare de munte ce caracterizeaza Retezatul face cu neputinta ca, iti cadrul lucrarii noastre, sa le prezentam pe toate. Ne marginim sa semnalam numai pe citeva dintre acelea in cuprinsul carora se afla obiective turistice mai importante:

Vf. Bucura l (2439 m) - vf. Ascutitu (1244 m), intre. vf. Bucura si vf. Retezat (2485 m), culmea prezinta o creasta inalta si ingusta ce poarta denumirea de Custura Retezatului; de-a lungul acesteia se inscrie un frecventat traseu turistic caruia, din Saua Retezatului (2251 m), i se alatura si poteca marcata ce urca aici venind de la cabana Pietrele (1480 m). In vf. Retezat, culmea Bucura - vf. Ascutitu se bifurca: ramura nord-vestica urca in vf. Picuiu (1829 m); cea orientata SV-NE, intre vf. Retezat si vf. Strugari (1559 m) poarta denumirea de culmea Lolaia. Pe clinele estice ale culmii Lolaia se desfasoara traseul turistic ce urca de la Nucsoara la cabana Pietrele si la vf. Retezat.

Culmea secundara vf. Zanoaga (2262 m) - Cioaca Radesului (2085 m) - Cioaca Porumbelului (1453 m), ramificatie nord-vestica a culmii principale vf. Zlata - Cleantu Cozmei, este parcursa de drumetii ce urca de la cabana Gura Zlata inspre zona centrala a Muntilor Retezat.

Culmea Judele (2400 m) - vf. Slaveiu (2346 m) - "La Clince' (2076 m) prezinta sectoare cu aspecte orografice mult deosebite de la unul la altul. Astfel, intre Judele si Slavei, culmea are infatisarea de custura inalta, cu versante abrupte ce domina caldarea Bucurei (inspre NE) si pe cea a judelui (catre SV). Din virful Sintamaria se ramifica, inspre SV, "Muchia Ascutita', o creasta scurta avind profilul uneijame de ferastrau, care imparte in doua caldarea judelui. In vf. Slaveiu culmea se bifurca: inspre sud-est, dominind valea Lapusnicului, se implinta "creasta de cocos' a Pintenului Slaveiului; catre sud-vest, culmea se desfasoara ca un greaban masiv (Piciorul Slaveiului) care, in partea sa finala, poarta o bogata haina de padure continuata cu pasunea usor inclinata ce sfirseste cu zona cunoscuta sub denumirea de Lunca Berhina. Pe Piciorul Slaveiului se tes vechi drumuri pastorale folosite cu succes si ca drumuri turistice.

Culmea vf. Dragsanu (2080m)-vf. Piule (2080m) - vf. Plesa (1843 m) este deosebit de interesanta turistic. Alcatuita din roci calcare, ea se inalta intr-o zona ce adaposteste numeroase fenomene carstice: creste ascutite cu profil ruiniform,piscuri cu versanti abrupti, vai fara apa, chei spectaculoase, pesteri. Traseele care, in aceasta zona, prezinta interes turistic nu sint marcate (exceptie face poteca de pe Dragsanu, din lungul culmii principale sudice a Retezatului).

CONSTITUTIA GEOLOGICA. Muntii Retezat, facind parte din lantul alpino-carpato-himalian, s-au inaltat ca urmare a miscarilor de orogeneza alpina ce s-au produs incepind de la finele erei mezozoice (cretacic) si care au durat pina in cuaternar (faza valahica).

In Muntii Retezat predomina sisturi le cristal ine si rocile granitice si granodioritice. Alaturi de acestea se afla si roci slab metamorfozate atribuite timpurilor mai noi ale erei paleozoice sau carboniferului. Rocile granodioritice se intilnesc in trei masive: unul in vest, taiat de valea Riului Mare; altul in est, de-a lungul celor doua culmi principale ale Retezatului; cel de al treilea masiv granitic se intinde dinspre creasta Plesa-Piule inspre nord-est, pina aproape sub culmea Tulisa, intre aceste trei masive granitice se intercaleaza doua importante zone de sisturi cristaline. Rocile jurasice si cretacice alcatuiesc atit zonele montane aflate in bazinul Scorotelor cit si regiunea de-a lungul careia si-a sapat cursul valea inferioara a Lapusnicului Mare.

In cuaternar, timp de mii si mii de ani, citiva importanti ghetari si-au avut sediul pe actuala arie a Muntilor Retezat. Prin curgerea lor lenta, acestia au schimbat aproape cu totul infatisarea vechiului relief alpin, creind un peisaj nou, de o inestimabila frumusete, in care prezenta "ochiurilor de mare' aciuate in spatele unor baraje morenice se arata a fi o diadema de pret pusa pe fruntea colosilor de stinca, strajeri gravi ai obirsiilor vailor inalte ale Retezatului.

RETEAUA HIDROGRAFICA. Muntii Retezat sint o adevarata "casa a apelor' pentru bazinele Jiului si Muresului.

Jiul de Vest isi afla izvoarele atit in vaiugi le de pe ci inele sud-estice ale culmii Paltina (2152 m) - Albele (2013 m), cit si in cele ce brazdeaza flancul nord-vestic al Oslei; in zona sa de obirsie, riul poarta numele de Scocu Mare (valea aceasta ia naste re din unirea piraielor Soarbele si Pestisanu). Afluentii de pe stinga Scocului Mare sint seci, apa lor fiind drenata de solul calcaros al Retezatului Mic. La 860 m alt., Scocu Mare conflueaza cu piriul Buta dind nastere riului care, de aici mai departe, se cheama Jiul de Vest, nume ce il poarta pina la est de Iscroni unde, unit cu Jiul de Est, da nastere Jiului care, indreptindu-se catre sud, strapunge muntii, creind unul dintre cele mai spectaculoase defilee ale Carpatilor romanesti. De pe versantul sudic al culmii Custura-Fagetel, Jiul de Vest colecteaza apele citorva piraie dintre care mai importante sint Tiganestii si Pilugu (Bilugu). Component de seama al retelei hidrografice a Muntilor Retezat, Riu Mare (afluent al Streiului) poarta acest nume incepind din aval de confluenta Lapusnicului Mare cu Riu Ses, acesta din urma avindu-si bazinul cuprins intre limitele Muntilor Godeanu. Luind nastere, la 1587 m alt., din contopirea torentilor Bucurei si Pelegii, Lapusnicu Mare colecteaza in drumul sau o serie de piraie ce coboara atit dinspre Dragsanu cit si dinspre caldarile Judelui si Slaveiului; la Gura Apei (998 m), Lapusnicu Mare primeste ca afluent pe stinga, Izvorul Branului (numit si Lapusnicu Mic).

Dintre tributarii Riului Mare coboriti de pe versantii Muntilor Retezat, merita a fi semnalata Zlatuia (cu afluentii sai: Dobrunu, Cirligu, Cioaca Radesului si Radesu Mare) si Riusoru (Valereasca). De pe flancurile nordice ale Retezatului se scurg catre Strei citeva dintre cele mai cunoscute ape ale masivului: Nucsoara (are ca afluenti piraiele Stinisoara, Pietrele, Valea Rea, Galesu, Cheagu), Riu Alb (Vasielu) si Riu Barbat.

In reteaua hidrografica a Muntilor Retezat, lacurile alpine constituie obiective turistice deosebit de atragatoare. Se afla in masiv citeva lacuri glaciare ale caror atribute incep cu "cel mai': Lacul Bucura (2041 m) are 10,9 ha suprafata si 1,8 mii. m³ de apa, fiind astfel cel mai intins si cel mai voluminos lac glaciar din Carpati; taul Zanoaga Mare (1997 m) ocupa in lantul carpatic locul fruntas printre cele mai adinci lacuri alpine (29 m); Taul Mare al Custurii este considerat de catre unii dintre geografi ca avind, in Carpati, cea mai ridicata valoare altimetrica (2270 m).

FLORA. In linii mari, vegetatia ce imbraca Muntii Retezat nu difera fundamental de cea din restul Carpatilor. Etajul padurilor alcatuite din arbori inalti urca pina pe la 1750 m alt.; jnepenisurile scunde trec rareori peste altitudinea de 2000 m, inaltime mai sus de care se intinde domeniul pajistilor alpine ce se intrepatrund cu stincariile de la mare altitudine. Depasind pe alocuri, intr-un sens sau in altul, limitele indicate, zonele de vegetatie se succed: subzona padurilor mixte, cu o mare varietate de esente (de la 800 m altitudine in jos); subzona fagului (800-1250 m alt.); zona rasinoaselor, in care predomina molidul (1250- 1750 m alt.); jnepenisurile (in etajul subalpin); pajistile alpine (in zonele de mare altitudine ale masivului).

Pentru a da o imagine cit de cit corespunzatoare varietatii de esente din care este alcatuita subzona padurilor mixte, mentionam aici arborii si arbustii ce pot fi intilniti in Muntii Retezat, pina pe la 800 m alt. Intinderi mari de teren ocupa mesteacanul (Betula verrucosa), arinul (Alnus incana), fagul (Fagus silvatica), carpenul (Carpinus betulus), ca si, mai rar, rasinoasele (Pinacee), alunul (Corylus avellana), jugastrul (Acer campestre), artarul (Acer platanoides), paltinul (Acer pseudoplatanus) si frasinul (Fraxinus excelsior); in subzona respectiva se intilnesc, mai putin, si plopul de munte (Populus tremula), teiul paduret (Tilia parvifolia), mojdreanul (Fraxinus ornus), ciresul (Prunus avium), cornul (Cornus mas), salcia (Salix caprea) si scorusul de munte (Sorbus aucuparia). Nu lipsesc de aici nici paducelul (Crataegus monogyna), singerul (Cornus sanguinea), crusinul (Frangula alnus), agrisul (Ribes grossularia), coacazul de munte (Ribes alpinum), socul (Sombucus nigra), caprifoiul (Lonicera nigra), liliacul de munte (Alnus viridis), trandafirul de padure (Rosa pendulina), tulichina (Daphne mezereum), cununita (Spiraea ulmifolia) si bircoacea (Cotoneaster integerrima).

Pretiosul relict glaciar, zimbrul (Pinus cembra), este una dintre cele mai valoroase plante de amestec ce cresc in zona subalpina a jneapanului; prezenta acestui monument al naturii sporeste simtitor pitorescul peisajului de altitudine.

Cit priveste flora pitica a Muntilor Retezat, ea se aseamana cu cea a celorlalti masivi din Carpati ce au aceleasi caracteristice geografice. Dintre endemismele mai importante sint de mentionat speciile inrudite cu vultur ica(Hierocium), firuta (Poa), garofita (Dianthus), cruseteaua sau barbusoara (Barbaraea), maturelele (Centaurea), flaminzica (Draba), virtejul pamintului (Pedicularis), trifoiul (Trifolium), murii si smeurii (Rubus).

FAUNA. In Muntii Retezat traiesc cam aceleasi animale salbatice casi in restul Carpatilor: mistreti, lupi, vulpi, risi, pisici salbatice, cocosi de munte, vulturi s.a. Gratie masurilor de protectie, efectivele de urs carpatin au sporit mult, iar ciopoarele de capre negre sint mereu mai mari si mai numeroase. In timpul verii, puzderia fluturilor, minunat colorati, ce zboara din floare in floare, fac incintarea drumetilor care parcurg potecile masivului. In fauna acvatica a Muntilor Retezat, impresioneaza bogatia in pastravi atit a piraielor si riurilor de altitudine cit si cea a unora dintre ochiurile de mare cuibarite in Zanoagele masivului.

PARCUL NATIONAL AL RETEZATULUI. In vederea pastrarii cit mai nealterate a infatisarii vegetale si a zestrei faunistice a Muntilor Retezat si pentru a crea conditii adecvate dezvoltarii nestingherite a plantelor si a speciilor de animale rare caracteristice masivului, aici a fost delimitata o intinsa zona de teren ce a format "Parcul national Retezat'. In cuprinsul acestuia au fost stabilite limitele "rezervatiei integrale (stiintifice)', zona in cuprinsul careia pasunatul animalelor si circulatia oamenilor sint interzise. Patrunderea in interiorul rezervatiei integrale (delimitata pe teren cu semnele unui patrat rosu pe fond alb) este permisa numai in baza unei autorizatii speciale eliberata de Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii.

OCROTIREA NATURII, incheind capitolul in care s-a facut prezentarea generala a Muntilor Retezat, socotim ca este deosebit de important sa adresam drumetilor un staruitor indemn pentru a se alatura fara rezerve celor ce considera ca adevaratul turist este numai acela care, din convingere si nu prin constringere, respecta valorosul tezaur al frumuseti lor naturi i, splendori intilnite in calea lor si care trebuie sa fie ocrotite pe de-a rindul si nu numai in rezervatii sau in parcurile nationale.Frumusetea naturii este un patrimoniu national dar si un bun al nostru personal. Acceptati constient, din toata inima, disciplinele ei si paziti-o voi insiva contra vandalismului si impotriva ignorantei.' (Samivel - Norme de comportare in parcul national din Vanoise).

Fig 01

Spre localitatile din care se poate porni pe drumurile si potecile ce conduc la obiectivele turistice din masiv se poate ajunge fie pe calea ferata fie pe sosele.

CAI FERATE:

intre Iscroni si Hateg, linia de cale ferata Craiova - Petrosani - Simeria strabate o regiune in care se afla citeva dintre localitatile de pornire catre Muntii Retezat, localitati deservite de garile Livezeni (ramificatia caii ferate spre Lupeni), Pui si Baiesti si de halta Ohaba de sub Piatra. Nici unul dintre trenurile accelerate ce circula pe aici nu opreste in aceste statii de cale ferata, astfel incit, la calatoria cu trenurile de acest rang, ne vom ingriji sa coborim in Petrosani sau la Subcetate.

La Livezeni, din calea ferata precedenta, se ramifica linia secundara Petrosani- Lupeni, ultima statie a acestei linii fiind cea in care se coboara pentru a ne continua, pe sosea, drumul catre Retezat, intre Livezeni si Lupeni nu circula decit trenuri cursa.

Cea de a treia linie de cale ferata pe care se poate face calatoria pentru apropierea de Muntii Retezat, este cea care duce de la Subcetate la Caransebes. Pe aceasta linie nu circula trenuri accelerate. Statiile care deservesc localitatile de pornire inspre Retezat sint halta Cirnesti-Retezat si gara Sarmizegetusa.

SOSELE:

Soseaua nationala Filiasi - Tg. Jiu - Petrosani-Hateg-Simeria; indicativ DN 66. Localitatile prin care trece aceasta sosea si care sint indicate pentru pornirea catre Retezat sint: Livezeni (ramificatie spre Lupeni-Cimpu lui Neag), Pui, Baiesti si Ohaba de sub Piatra.

Soseaua nationala (modernizata pina la Uricani) Livezeni-Lupeni-Uricani-Cimpu lui Neag; indicativ DN 66 A. Calatorind pe aceasta sosea, inspre Muntii Retezat se poate porni din Uricani si din Cimpu lui Neag.

Soseaua nationala Caransebes-Hateg; indicativ DN68 Localitatile din care se poate porni catre obiectivele turistice ale'Muntilor Retezat sint: Cirnesti (ramificatie) si Sarmizegetusa.

Celelalte drumuri (judetene, comunale sau forestiere) ce patrund dincolo de limitele Retezatului vor fi mentionate atunci cind vom vorbi despre localitatile de pornire sau despre traseele turistice.

1. URICANI, oras apartinind municipiului Petrosani, este situat in valea Jiului de Vest, la 725 m alt., pe soseaua (DN 66 A) dintre Livezeni si Cimpu lui Neag. Cea mai apropiata statie de cale ferata este gara Lupeni (circa 7 km distanta). Curse locale de autobuze pe linia Petrosani-Cimpu lui Neag. Din oras pornesc traseele turistice nr. 6 si 7.

2. CIMPU LUI NEAG, localitate componenta a orasului Uricani, situata la 800 m alt., este ultima localitate ce se intilneste pe drumul care urca, inspre apus, prin Depresiunea Petrosani, catre obirsia Jiului de Vest. Accesul la Cimpu lui Neag se face prin DN 66 A, cale rutiera ce porneste din Livezeni si care, intr-un viitor apropiat, trecind in bazinul Cernei, va face legatura cu Baile Herculane. Cea mai apropiata statie de cale ferata este Lupeni (18 km), intre Lupeni si Cimpu lui Neag, circula autobuzele ce deservesc traseele de legatura dintre localitatile care intra in componenta municipiului Petrosani.

La Cimpu lui Neag se afla o cabana turistica si de aici pornesc traseele nr. 2 si 3.

Cimpu lui Neag este folosita ca localitate de pornire mai ales de cei ce locuiesc in regiunea puternic industrializata a Depresiunii Petrosani, fiind, pentru acestia, mai indicata decit patrunderea prin celelalte porti de intrare in masiv.

3. PUI comuna situata la 411 m alt., in valea Streiului, la confluenta acestuia cu Riul Barbat. Accesul se face, pe DN 66 (Filiasi-Petrosani-Hateg-Simeria). Localitatea este deservita de gara cu acelasi nume, aflata pe linia de cale ferata Craiova-Petrosani-Simeria. Prin comuna circula autobuzele care fac legatura cu orasele Caransebes, Deva, Hateg, Petrosani si Lupeni. Din localitate, catre cabana Baleia, porneste traseul nr. 4 (poteca marcata si 25 km de sosea accesibila autovehiculelor; pe 5 km, pina la Hobita, circula autobuzele l.T.A.). Tot din Pui porneste si traseul catre Stina de Riu; traseul acesta nu este marcat si, aproape in totalitatea lui, se parcurge pe soseaua forestiera care suie catre obirsia Riului Barbat.

Folosind ca localitate de pornire comuna Pui, patrunderea in Retezat are dezavantajul ca prima cabana intilnita in cale (Baleia) se afla inca la o foarte mare distanta de zona centrala a masivului.

4. BAIESTI, sat al comunei Pui, situat la 320 m alt., pe stinga Streiului, in amonte de confluenta acestuia cu Riu Alb. Localitatea este deservita de gara Baiesti de pe linia de cale ferata Craiova-Petrosani-Simeria. Prin sat trece soseaua modernizata (DN 66) Filiasi-Tg. Jiu-Petrosani- Hateg-Simeria. Marcajul turistic spre Nucsoara-lacul Bucura (traseul nr. 1) incepe chiar din gara Baiesti.

Satul Baiesti este principala localitate de pornire catre Muntii Retezat, aceasta gratie celor doua mari artere de circulatie amintite mai inainte care faciliteaza accesul dinspre zonele intens populate si industrializate ale tarii; localitatea beneficiaza si de existenta unor drumuri carosabile care, patrunzind pina in zona celui mai mare adapost turistic al Retezatului (cabana Pietrele), usureaza mult drumul de apropiere.

5. OHABA DE SUB PIATRA este unul dintre satele comunei Salasu de Sus. Localitatea este situata, la 340 m alt., pe stinga Streiului si la 2 km NV de Baiesti. Intre Baiesti si Ohaba de sub Piatra se desfasoara soseaua modernizata purtind indicativul DN 66. La Ohaba de sub Piatra, din DN 66 se ramifica drumul local ce conduce la Nucsoara. In apropierea satului se afla halta cu acelasi nume, statie de cale ferata situata pe linia Craiova-Petrosani-Simeria. Posibilitatea de a cobori din tren in aceasta statie a facut sa inscriem si localitatea intre cele indicate ca puncte de pornire catre Retezat. Prin sat trece traseul nr. 1.

6. CIRNESTI, sat al comunei Totesti, se afla situat pe stinga vaii Riului Mare, afluent al Streiului. Prin apropierea localitatii trece linia de cale ferata Caransebes-Subcetate a carei halta, Cirnesti-Retezat, deserveste si satul Cirnesti (distanta de la gara la sat este de un kilometru).

Calea ferata este paralela cu soseaua nationala modernizata Caransebes-Hateg (indicativ DN 68). La 11 km distanta de autogara Hateg, din aceasta sosea nationala se ramifica un drum local care, dupa un kilometru, ajunge in centrul satului Cirnesti.

Satul Cirnesti este indicat ca localitate de pornire inspre Retezat nu numai datorita faptului ca este deservit de o statie de cale ferata, ci si pentru aceea ca in halta Cirnesti-Retezat'ajunge lungul drum forestier desfasurat in susul vaii Riului Mare si apoi, mult departe, catre obirsia Lapusnicului Mare, cale pe care circula autocamioanele ce transporta lemnul scos din padurile Retezatului; pentru a scurta drumul catre inaltimile masivului, aceasta cale rutiera poate fi folosita cu succes de posesorii de autoturisme. La Gureni, drumul forestier de pe valea Riului Mare se intilneste cu un drum local ce vine dinspre satul Clopotiva, artera rutiera ramificata si ea din DN 68.

Intre Hateg si punctul Gura Apei, trecind prin Cirnesti, Clopotiva si Gura Zlata, in zilele de simbata si duminica, in timpul sezonului de vara (iunie-Septembrie), circula autobuzele l.T.A. Distanta de la Cirnesti la Gura Apei este de 35 km.

7. SARMIZEGETUSA, comuna situata la confluenta piraielor Zlatina si Breazova, la 530 m alt., pe soseaua dintre Caransebes si Hateg (DN 68). Localitatea este deservita de statia de pe linia de cale ferata secundara Subcetate- Caransebes, linie care (ca si soseaua) trece prin Poarta de Fier a Transilvaniei; pe aceasta linie nu circula trenuri accelerate si trecerea peste culme se face cu ajutorul crema!ierei (este singura linie de cale ferata din tara pe care circula locomotive dotate cu roti dintate).

In comuna, drumetii pot vizita muzeul de arheologie "Ulpia Traiana Sarmizegetusa'.

Din comuna (chiar din spatele garii) porneste traseul turistic nr. 5. Pe traseu se poate intra (din Clopotiva sau de la Gureni) si venind dinspre halta Cirnesti-Retezat, pe soseaua forestiera (vezi si indicatiile date pentru Cirnesti).

Distanta de la Sarmizegetusa si pina ia cabana Gura Zlata este de 25 km, din care trei km se parcurg pe poteca dintre Sarmizegetusa si satul Clopotiva, cale ce scurteaza drumul pe sosea dintre aceste doua din urma localitati.

Patrunderea in Muntii Retezat venind dinspre Sarmizegetusa este tot atit de anevoioasa, ca si in cazul intrarii in masiv pe la Lupeni-Cimpu lui Neag si pe la Pui-Hobita: distanta mare pina la primele cabane si situarea acestora la periferia masivului, departe de zona sa centrala si, unele, aflate ia mica altitudine.

La cabanele Buta si Pietrele se ajunge folosind potecile de picior care pornesc de la capetele drumurilor forestiere ce patrund adinc, respectiv, pe vaile Buta si Nucsoara.

Accesul la cabanele Baleia, Gura Apei si Gura Zlata se face pe soselele forestiere Pui-Hobita-Baleia si Cirnesti- Gura Zlata-Gura Apei-Lapusnicu Mare.

La cabana Cimpu lui Neag se merge pe DN 66 A (Livezeni-Cimpu lui Neag).

Dintre adaposturile si stinele intilnite pe traseele marcate notam: casa de vinatoare Cimpusel (pe Jiu de Vest); refugiul Gentiana (pe valea Pietrele) si Stina de Riu (pe Riul Barbat).

Banda rosie: Uricani - dealul Fagetel - vf. Gruniu -vf. Custura - saua Plaiului Mic - Piatra Iorgovanului - culmea Muntilor Godeanu - Baile Herculane (marcajul nu este realizat integral). Traseul nr. 7.

Banda rosie: Cabana Baleia - culmea Lancita - vf. Papusa - vf. Peleaga - Custura Bucurii - Saua Retezatului. Traseul nr. 8.

Banda rosie: Sarmizegetusa - comuna Clopotiva - valea Riului Mare - cabana Gura Zlata. Traseul nr. 5.

Banda rosie: Gura Apei - pepiniera Corciova - Riu Ses - Saua Iepii - Plaiu Mare - vf. Tarcu. Traseul nr. 17; drum de legatura intre masive.

Cruce rosie: Cimpu lui Neag - Bordu Izvorului - cabana Buta - Gura Bucurii - lacul Bucura. Traseul nr. 2.

Triunghi rosu: Cimpu lui Neag - valea Jiului de Vest - casa de vinatoare Cimpusel - Piatra Iorgovanului. Traseul nr. 3.

Triunghi rosu: Cabana Gura Zlata - vf. Radesului -taul Zanoaga Mare - Crucea Trasnitului - Dosu Slaveiului - lacul Bucura. Traseul nr. 11.

Triunghi rosu: Cabana Baleia - culmea Lancita - Virfu Mare - lacul Galesu - cabana Pietrele. Traseul nr. 9.

Punct rosu: Lacul Bucura - vf. Judele - Muntele Sesele - taul Zanoaga Mare. Traseul nr. 16.

Banda galbena: Lacul Bucura - Poarta Bucurei - Saua Retezatului. Traseul nr. 15.

Cruce galbena: Uricani - culmea Tulisa - vf. Lazaru - vf. Gruniu - vf. Custurii - vf. Peleaga - lacul Bucura. Traseul nr. 6.

Punct galben: Gura Apei - in aval de Lunca Berhina - Crucea Trasnitului - Dosu Slaveiului - lacul Bucura. Traseul nr. 14.

Banda albastra: Baiesti - Ohaba de sub Piatra - satul Nucsoara - cabana Pietrele - Curmatura Bucurei -lacul Bucura. Traseul nr. 1.

Cruce albastra: Cabana Gura Zlata - Gura Apei - vf. Zlata - taul Zanoaga Mare - Crucea Trasnitului - Dosu Slaveiului - lacul Bucura. Traseul nr. 12.

Triunghi albastru: Comuna Pui - cabana Baleia - Dealu Cozmei - Stina de Riu - Saua Custurii - vf. Custurii - saua Plaiului Mic - vf. Albele - Piatra Iorgovanului. Traseul nr. 4.

Triunghi albastru: Cabana Pietrele - valea Stinisoara - Saua Retezatului - vf. Retezat. Traseul nr. 10.

Punct albastru: Cabana Buta - saua Plaiului Mic - Gura Bucurei - Lunca Berhina - Gura Apei. Traseul nr. 13

In cea dintii grupa a potecilor turistice din Muntii Retezat, prezentam pe acelea ale caror prime semne de marcaj se afla in localitatile indicate de noi ca fiind potrivite pentru pornirea catre obiectivele de seama ale masivului. Am numit aceste drumuri si poteci "trasee de patrundere in masiv', iar prezentarea lor se face in ordinea alfabetica a localitatilor de pornire.

Parte din celelalte trasee marcate sint descrise in cea de a doua grupa (trasee turistice ce pornesc de la cabane); urmeaza apoi traseele care si ele au ca punct de plecare unul dintre obiectivele turistice de interes major. Traseele partial marcate au fost grupate separat.

A. TRASEE DE PATRUNDERE IN MASIV

1. Gara Baiesti (320 m alt.) - Ohaba de sub Piatra (320 m) - Salasu de Sus (475 m) - Nucsoara (637 m) - Poiana Cirnic (980 m) - cabana Pietrele (1480 m) - Secera (curmatura) Bucurei (2206 m)- lacul Bucura (2041 m).

Marcaj: banda albastra (incepe chiar din gara Baiesti). Timp de mers cu un autovehicul, de la Ohaba de sub Piatra la Cirnic se ajunge in trei sferturi de ora (19 km) (de la Baiesti la Ohaba de sub Piatra, pe DN 66, sint 2 km distanta); in continuare (drum forestier si poteca), de la Cirnic la cabana Pietrele, mergind pe jos, se urca timp de aproximativ 1 ora si 50 de minute; pentru parcurgerea ultimei etape (cabana Pietrele-lacul Bucura) sint necesare 3 ore. In total, mergind numai pe jos, 10-11 ore.

Celor care au ales calatoria pe calea ferata ca drum de acces spre Muntii Retezat, pentru coborirea din tren le recomandam halta Ohaba de sub Piatra si nu gara Baiesti. Aceasta, intrucit autobuzele I.T.A. care circula intre Hateg si Nucsoara fac statie si in halta Ohaba de sub Piatra. Mentionam ca, in timpul sezonului de vara, traseul cursei Hateg - Nucsoara se prelungeste pina la Poiana Cirnic. Pentru cei ce se deplaseaza cu autovehicule proprii, notam distantele kilometrice pe acest traseu: Hateg (O km) - halta Ohaba de sub Piatra (11 km) - Salasu de Jos (15 km) - Salasu de Sus (18 km) -Malaiesti (21 km) - Nucsoara (24 km) - Poiana Cirnic (30 km).

Cei care, coboriti din tren in gara Baiesti, sint in situatia de a parcurge drumul pina la cabana Pietrele mergind pe jos, au posibilitatea de a scurta din distante si de a reduce din timpul de mers; astfel, de la Baiesti, trecind prin satele Riu Alb si Matesti, se ajunge in Salasu de Sus (475 m), folosind un drum local.

Inspre Salasu de Sus, traseul nostru foloseste insa soseaua de pe valea Salasului, fapt ce face ca orientarea sa fie lipsita de dificultati. Drumul, panglica de argint, se asterne domol de-a curmezisul sesului pe fata caruia, in vara, holdele isi fring paiul de rod greu. Drept in fata, spre miazazi, uriasii de piatra apar estompati in picla departarilor, intre ei, nu mai inalt ci deopotriva aproape cu vecinii sai, virful Retezat iti fura privirile numai pentru el. Privindu-l, gindul iti zboara inapoi la basmele copilariei cind, iarna, la gura sobei, cu capul in poala bunicii, auzeai ca prin vis, caci erai aproape cu totul adormit:

"atunci, Fat-Frumos a scos palosul si, purtindu-l roata in jur, a izbit unul dintre cele sapte capete ale balaurului. Si atit de naprasnic a lovit, incit, odata cu capul jivinei, palosul a retezat si virful muntelui'

Povestea de atunci noi o vedem acum aievea. De aici, de departe, nici nu-ti vine sa crezi ca ar fi fost altfel decit zmei, o Ileana Cosinzeana si un Fat-Frumos care reteza muntii, facindu-i mai frumosi pentru noi cei de astazi.

Dincolo de Salasu de Jos, drumul se asterne in serpuiri argi. Din loc in loc, pe linga gospodari i le satului, covoarele intinse de maci - rosii, albi si vinetii-cultivati pentru saminta lor, isi leagana podoaba florilor in adierea lina a vintului.

Ajunsi in Salasu de Sus drumetii au prilejul de a cerceta un interesant monument de arhitectura veche. Este vorba de vestigiile situate in zona de NE a comunei, unde se afla ruinele unei cetati feudale (secolele XIII-XIV), cu patru bastioane si cu urmele unui pod suspendat. Se mai afla aici si zidirile naruite ale unei biserici vechi. Mai vechi decit aceste vestigii, in apropiere, se afla.si urmele unor asezari romane in vecinatatea carora (in comuna si catre locul numit Sasa) s-au gasit doua tezaure monetare (dacice si romane).

Mergind pe sosea, intre Salasu de Sus si Nucsoara, se trece prin Malaiesti (550 m alt.), sat in care se afla ramasitele unei alte fortificatii feudale. Din comuna Salasu de Sus insa, fara a mai trece prin Malaiesti, se poate inca scurta drumul, folosind un sleau de caruta care, la 200-300 de metri dupa iesirea din comuna, se ramifica la drepta si, trecind peste piriul Salas si printre culturile agricole, ajunge la Nucsoara, in soseaua forestiera.

Nucsoara, sat al comunei Salasu de Sus, este situata la 637 m alt., pe versantul sudic al culmii ce face cumpana de ape dintre piraiele Salas si Nucsoara, primul afluent al Streiului si cel de al doilea, tributar al Riului Mare. Nucsoara este cea mai potrivita poarta de intrare catre unele dintre cele mai importante obiective turistice ale Muntilor Retezat (cabana Pietrele, lacul Pietrele, lacul Bucura, vf. Peleaga etc. ).

De la Nucsoara mai departe, calea catre cabana Pietrele foloseste drumul forestier care trece peste piriul Nucsoara pe un pod arcuit elegant peste vale. De la pod, pe o mare distanta (circa 4 km), drumul strabate, in urcus, O zona de goliste lipsita de padure; de aici, piscurile, culmile si custurile Retezatului ni se infatiseaza ca o deosebit de frumoasa vedere panoramica: culmea Galesului, vf. Valea Rea, Papusa si Peleaga, vf. Pietrele, Bucura si Retezatul.

La cantonul silvic din Poiana Cirnic se ajunge dupa ce se depaseste o zona impadurita cu arborii caracteristici subzonei padurilor mixte.

Dincolo de canton, drumul continua inca pe o scurta distanta dupa care traseul nostru urmeaza, la dreapta, o panta pietroasa ce suie pieptis prin padure. Dupa aproape o jumatate de ora de -la plecarea din Poiana Cirnic, ajungem intr-un luminis, situat la circa o ora de mers pina la cabana Pietrele. De aici se vede, jos in vale intre brazi, catre stinga, cascada Lolaia la care duce o poteca ciobaneasca; cararea aceasta coboara pina in firul vaii Pietrele (imediat in amonte de confluenta acesteia cu piriul Cheagului), trece apa si, urcind pe Picioru Galesului, ajunge la o stina. Din aceasta poteca, pe malul drept al vaii, se ramifica un hatas pe care, dupa 30-40 de pasi, ajungem in locul de unde, sub noi, se vad de aproape cele doua trimbe de apa, cu creasta de spuma, prin care, peste piept de stinca, cascada Lolaia se zvirle intr-un gildan de piatra dincolo de care valea Pietrele isi vede mai departe de drum.

Revenind la traseul marcat, ne continuam calea pe poteca ce sare din piatra in piatra, furisindu-se printre molizii care, pe aici, sint singurii stapini. Urcam apoi pe serpentinele din susul clinei de vale si intram apoi intr-o poiana in care blocurile de sfinca sint presarate ca ciupercile.

Depasind poiana, zarim curind cabana, strajuita de aceiasi colosi de piatra pe care i-am admirat cind ne aflam inca pe terasa din stinga piriului Nucsoara (nu se mai vede insa virful Retezat). Coborim in vale, traversam pe punte piriul Stinisoara si, luind-o catre dreapta, poposim intre acareturile cabanei Pietrele.

Cabana este situata pe versantul drept al vaii Stinisoara, nu departe de confluenta acesteia cu valea Pietrele; construita dupa ce un incendiu mistuise vechea cabana din aceasta zona si care purta numele vaii in care era amplasata, noua cabana a pastrat denumirea celei ce o precedase. In prezent, vara, capacitatea cabanei este sporita cu aproape 200 de locuri (corturi si casute de camping).

In continuarea drumului catre lacul Bucura, lasam in stinga cararea ce duce spre Nucsoara si, urcind malul din fata, o luam catre dreapta. Marcajul este condus de-a coasta, pe stinga vaii Pietrele, urcind usor prin padure. Coborind apoi oleaca si urcind dupa aceea, iesim dintre copaci. La liziera padurii, linga poteca, se afla refugiul de vinatoare Gentiana (1670 m alt.). In fata, valea Pietrele, lipsita acum de vegetatie arborescenta, ne lasa sa vedem, lamurit si pe un front larg, toate urmele care marturisesc'cit de puternica a fost pe aici actiunea glaciatiei cuaternare.

Ne continuam calea de-a lungul firului vaii, strabatind ingramadirea haotica de pietroaie, risipite pretutindeni, pe vale si pe versantii ei, de uriasul fluviu de gheata ce a alunecat cindva pe aici. Unul dintre acesti bolovani, Bordul Tomii (1890 m alt.), mare cit o casa, sta pravalit intr-o rina; inspre nord, sub o parte a steiului, se afla un spatiu liber care poate fi folosit ca adapost atunci cind noaptea sau vremea rea te-au prins pe drum.

Continuind urcusul, ajungem curind pe o terasa a caldarii glaciare in care se afla cuibarit lacul Pietrele (1990 m) un lac putin intins ca suprafata (circa 5000 m²) si cu o adincime ce nu depaseste un metru. De forma neregulat-circulara, lacul are, catre mal, o insula de jnepenis; pietroaiele tarmului sint colorate de mineralele pe care le contine apa, astfel incit lacul pare ca este incins cu un briu rosu.

Uneori, pe pajistea de linga lac, administratia cabanei Pietrele monteaza o tabara de corturi, amenajare deosebit de pretioasa pentru cazarea drumetilor ce cerceteaza aceste locuri.

Traversind emisarul lacului, ne continuam calea strabatind zone cu grohotis de bolovani mari si urcind din ce in ce mai pieptis, pe serpentinele ce incearca sa domoleasca cit de cit priporul versantului sudic al caldarii Pietrele, iesim la liman, la 2206 m alt., in larga sa de pe culmea dintre vf. Bucura si vf. Custura Bucurei, in Curmatura Bucurei, careia localnicii ii spun atit de sugestiv, "Secera Bucurei', denumire ce reda corect infatisarea seii.

Privelistea de care, petimp senin, ne putem bucura odata ajunsi aici, este de o rara frumusete, inspre sud se profileaza pe cer, virfuri si culmi, custuri ascutite si spinari lin ondulate, vai adinci pline de farmecul sever al jocului dintre umbra lor neagra si stralucirea luminii reflectata ici si colo de peretii de piatra, "ochiuri de mare' incremenite pe funduri de zanoage si pete de zapada ce dainuie inca la picioarele stincilor; iata atitea si atitea alte minuni peisagistice ce ni se infatiseaza privirii, basm din o mie si una de nopti tors de natura peste plaiurile pamintului romanesc.

Dominind cu autoritate acest fermecator peisaj, lacul Bucura ne trimite indemnul de a poposi pe malurile lui. O putem face dupa ce, plecati din Secera Bucurei, vom fi coborit pe serpentinele potecii croita pe versantul nordic al caldarii Bucura. Lacul Bucura, cel mai intins ca suprafata dintre lacurile glaciare ale Carpatilor este situat la poalele decanului de altitudine al piscurilor Muntilor Retezat, vf. Peleaga (2509 m). Aici, pe tapsanul de deasupra malului vestic al lacului, se afla ultimul semn al traseului marcat cu banda albastra si care ne-a condus din gara Baiesti si pina in zona centrala a Munti lor Retezat.

2. Cimpu lui Neag (800 m) - Gura Butei (860 m) - Bordu Izvorului (870 m) - deasupra cheii Buta (1050 m) - cabana Buta (1580 m) - saua Plaiului Mic (1879 m) -Gura Bucurei (1587 m) - lacul Bucura (2041 m).

Marcaj: cruce rosie. Timp de mers: 8-9 ore

Fie ca, venind dinspre Lupeni, am innoptat sau nu la cabana Cimpu lui Neag, pornirea pe traseu se face din fata cladirii consiliului popular, loc dincolo de care ne continuam calea, pe soseaua forestiera desfasurata in susul vaii Jiului de Vest. Se trece astfel prin amonte de Gura Lazarului (sosea forestiera, peste dealul Frasinului, pina sub stinele "La Fete') dincolo de care ajungem la podul pe care drumul forestier traverseaza firul de apa al Jiului de Vest. Ne aflam aici la Gura Butei, punct unde traseul marcat cu cruce rosie paraseste soseaua pe care am venit si, cotind la dreapta, se dirijeaza in susul vaii Buta, pe versantul ei sting. La circa un sfert de ora dupa parasirea soselei din valea Jiului de Vest, ajungem la Bordu Izvorului, in capatul din aval al cheii Buta pe care o ocolim urcind, catre dreapta, pe virtejele pieptise ale cararii croita pe stincile ce strajuiesc dinspre est cheia.

Intilnim apoi in cale o poiana in care se afla citeva salase (odai, conace si grajduri) ce sint folosite pentru iernarea vitelor. Urmeaza inca doua astfel de poieni si, urcind pe Gilma cu Fagi, ajungem in punctul de maxima altitudine (1230 m) al acesteia. In aceasta zona se intilneste soseaua forestiera care a urcat pina aici trecind peste dealul Frasinului.

De aici mai departe, coborim odata cu soseaua, pina in valea Buta pe care o urmam inspre amonte. Vechiul traseu (poteca marcata) se desfasoara in dreapta soselei. Capatul drumului forestier se afla in partea de jos a caldarii Buta, in ava! de stinele "La Fete' (1510 m). De la aceste stine mai departe, pe linga firul de vaiuga pe care poteca il tese in ocolis de serpentine, urcam pieptis pina la cabana Buta (1580 m) unde se ajunge dupa un sfert de ora de la trecerea printre cobirnele stinelor. De la Cimpu lui Neag si pina la cabana Buta se ajunge intr-un timp ce variaza de la 3 la 4 ore.

In continuarea drumului spre lacul Bucura, pornind de la cabana Buta, primul efort ne este cerut de escaladarea aproape pieptisa a versantului sudic al culmii Dragsanu - Papusa, cumpana de ape pe care o depasim trecind prin saua Plaiului Mic (1879 m). Trecem pe linga cele doua mici lacuri alpine de coama si, intr-un coboris continuu ce dureaza o jumatate de ora, ajungem in locul unde, din intilnirea torentilor Bucura si Peleaga, ia nastere riul Lapusnicu Mare ("La Scortar' - 1587 m).

De aici mai departe, un urcus pieptis pe malul inalt al vaii ne scoate in Poiana Pelegii, luminis larg deschis intre copaci. Din poiana, ne continuam calea urcind pe poteca marcata cu cruce rosie. Ici-colo, umbra codrului este intrerupta de luminisuri si de poieni. De-a lungul celor mai intinse dintre ele, stilpi razleti de marcaj usureaza orientarea pe timp de ceata sau prin neguri. Mai apoi, cararea se abate catre stinga si ajunge deasupra vaii dinspre fundul careia auzim cum, fara ostoire, torentul Bucurei isi larmuieste apele.

In continuarea urcusului, intram in zona jnepenisului si trecem, unul dupa altul, trei torente alpine.

La ultimul dintre acestea, cotim la dreapta si, printre jnepeni, urcam in susul lui. Dupa primul pripor, ajungem pe pragul uneia dintre terasele vaii. Urmeaza inca un pripor si apoi, pe cea de a doua terasa glaciara, intilnim un stilp de marcaj cu sageata ("Spre cabana Buta, prin Gura Bucurei, 3 ^l/₂ ore'). De aici se vede lacul Bucura spre care, cotind usor catre stinga, coborim de-a lungul tapsanului inierbat. Dupa doua ore de la trecerea pe linga Gura Bucurei, ajungem la malul lacului Bucura, in punctul prin care apele acestuia se scurg devale (2041 m alt.). De aici mai departe, urmind malul vestic al lacului ajungem in apropierea unui adapost ciobanesc (Bordu Bucurei), zona in care traseul marcat cu cruce rosie ia sfirsit.

3. Cimpu lui Neag (800 m) - Gura Butei (860 m) - Cimpu Mielului (1065 m) - casa de vinatoare Cimpusel (1180 m) - Cheia Scocului (1185 m) - Piatra Iorgovanului (1997 m).

Marcaj: triunghi rosu. Timp de mers: 8 ore.

Intre Cimpu lui Neag si Gura Butei, traseul nr. 3 este comun cu precedentul si el se parcurge pe soseaua forestiera de pe valea Jiului de Vest. Si de la Gura Butei inainte, marcajul tine stinga riului. Odata cu construirea d rumului forestier care, aici, trece paste Jiu, si circulatia turistica a inceput ase face , de la pod inainte, un timp, pe dreapta vaii, vechea poteca marcata nemaifiind circulata astazi decit rareori, pentru pitorescul privelistilor ce pot fi admirate insa parcurgind acest vechi traseu, vom face o scurta trecere in revista a particularitatilor lui. De la pod, dupa un kilometru parcurs pe sosea, vom reveni pe stinga riului urmind in continuare acest versant al vaii, mergind prin padure, in urcus usor, pe poteca, de-a coasta clinelor sud-estice ale piciorului muntelui Plesa. Soseaua se afla in stinga noastra, in apropierea firului de apa al Jiului de Vest. Pe parcurs, intr-o poiana cu salase situata mai sus de 1000 m alt., avem prilejul sa admiram o frumoasa priveliste desfasurata catre est, de-o parte si de alta a Depresiunii Petrosani, in lungul culmilor Gruniului si Muntilor Vilcan.

Din luminisurile si de prin poienile pe care le intilnim in cale, mergind pe cararea ce trece mai departe cind domol, cind urcind mai priporos, prindem citeva minunate aspecte ale intinselor zone de calcare inaltate semet in abrupturile Oslei sau adunate ca piscuri alb-stralucitoare in culmea Dragsanu - Albele - Stanuletii.

Reintilnirea cu firul de apa al jiului se face in apropierea resturilor unui vechi zaton (baraj pentru crearea haitului necesar plutirii bustenilor) unde, intr-o poiana plata, intilnim citeva constructii pastorale. Ne aflam pe locurile ce poarta numele de Cimpu Mielului, punct in care intilnim iarasi drumul forestier ce se indreapta, inspre amonte, catre Curmatura Fetelor.

De la Cimpu Mielului mai departe, apa de-a lungul careia urcam in continuare este Scocu Mare, unul dintre firele de obirsie ale Jiului de Vest. Depasim zona in care, la circa 1 km dela Cimpu Mielului, calea de acces catre caldarile adincite intre culmile Albele - Dragsanu si Dragsanu - Piule (valea Scorota) coboara catre Scocu Mare. Adapostul Cimpusel il intilnim la altitudinea de 1130 m, in poiana dezvoltata la confluenta piraielor Ursu si Scocu Mare. (De mentionat ca, de aici, porneste un drum forestier care, construit in ultima vreme, patrunde adinc in susul vaii piriului Ursu). Ca timp (4 ore), ne aflam aici la jumatatea distantei dintre Cimpu lui Neag si Piatra Iorgovanului.

In continuarea drumului, traversam piriul Ursului si, mergind pe dreapta vaii, urcam mai departe pe valea Scocu Mare pina la confluenta acesteia cu piriul Fata larului. Tot aici, dar ca afluent pe dreapta vaii Scocu Mare, coboara din Oslea piriul Stirbu. Pe stinga acestuia, in capatul de sus al poienii din confluenta, la 1180 m alt., se afla casa de vinatoare Cimpusel. Sageata unui stilp de marcaj plantat in josul poienii poarta indicatia: "Spre Piatra Iorgovanului, 2 ore' Din acest loc, parasind soseaua forestiera care se continua pina la valea Soarbele, schimbam directia cotind la dreapta si, calauziti de stilpii indicatori si de vristele marcajului triunghi rosu, urcam catre padure. Trebuie sa fim foarte atenti intrucit, uneori, semnele sint rare sau greu de gasit, fiind puse pe pietrele din poieni sau din pajisti.

Notam unele repere a caror cunoastere usureaza orientarea: in poiana de la confluenta vailor Scocu Mare si Fata larului se afla intocmirile unei stine (linga mica pestera scobita in peretele de calcar de aici); in gura vaii Fata larului, in apropiere de pepiniera silvica, se afla un stei de piatra pe care se mai vede un semn de marcaj: intrarea in padure se face pe linga steiul acesta; in padure se tine poteca avind grije sa cautam atent rarele semne de marcaj; dupa trecerea printr-o poiana (marcajul pe pietrele din iarba) iesim in fine din padure; in continuare urmam piciorul de culme ce coboara din Piatra Iorgovanului.

Dupa un sfert de ora de la liziera de sus a padurii, aflam un stilp indicator plantat pe un mic gorgan. Strabatem o zona cu jnepenisuri dincolo de care, in caldarea din dreapta, se afla pestera Iorgovanului; mai departe de aici, urcam fie pe piciorul de munte care ne scoate la est de Piatra Iorgovanului, fie ne luptam cu priporul de stinca in susul caruia se afla virful Piatra Iorgovanului.

Coborind versantul nordic al piscului pina la poalele acestuia, ajungem in saua Stanuletii Mici, locul in care intilnind traseele marcate cu triunghi albastru si banda rosie, traseul nostru (triunghi rosu) ia sfirsit.

4. Comuna Pui (411 m) - satul Riu Barbat (494 m) - satul Hobita (534m) - cabana Baleia (1410 rn)-Cleantu Cozmei (1862 m) - Stina de Riu (1563 m) - vf. Custura(2457m) -saua Plaiului Mic (1879 m) -vf. Dragsanu (2080 m) - vf. Albele (2013 m) - Piatra Iorgovanului (1997m). (Din saua Plaiului Mic, o varianta a traseului conduce la cabana Buta).

Marcaj: triunghi albastru. Timp de mers: 19 -20 ore, dintre care 4 - 5 ore se consuma pentru a ajunge la cabana Baleia si 8-9 ore sint necesare pentru a strabate distanta dintre Baleia si cabana Buta.

Daca am calatorit cu trenul, dupa coborirea in gara Pui, parcurgem un scurt drum local care, de la gara, ne scoate in soseaua asfaltata Petrosani - Hateg (DN 66). De la bifurcatie, ne indreptam catre stinga, pe sosea, strabatem in intregime comuna Pui si, catre periferia estica a acestei localitati, cotim la dreapta, pe un drum local care, trecind prin satul Riu Barbat, ne conduce la Hobita. Pina aici putem calatori si cu autobuzele I.T.A. care, de trei ori pe zi, circula intre gara Pui si satul Hobita (distanta 7 km).

Din Hobita, urcusul pina la cabana Baleia se poate face in doua variante: fie urmind neabatut soseaua forestiera veche (18 km pina la cabana, traseu pentru autovehicule), fie folosind o carare care se desprinde din soseaua forestiera de pe Riu Barbat si scurteaza cu 6-7 km distanta dintre Hobita si Baleia.

Pornirea pe a doua varianta a traseului se face tot din Hobita, pe noul drum forestier ce urca in sudul vaii Riu Barbat. Parasim aceasta sosea dupa ce, de la Hobita, vom fi parcurs pe ea circa 2 km, loc din care marcajul triunghi albastru insoteste in sus firul si versantii unei vaiugi in capatul careia, dupa ce am urcat aproximativ 200 m diferenta de nivel, intilnim vechea sosea forestiera amintita mai inainte, aceea care, pornind din Hobita, conduce la cabana Baleia. In mersul pe jos, avem inca prilejul sa mai scurtam din drum folosind cararile care taie serpentinele soselei. In cale, intilnim zone din care privelistea spre Tara Hategului si cea catre Muntii Retezat (abruptul nordic al acestora si culmea Tulisa) sint larg cuprinzatoare si nespus de frumoase. Dupa serpentinele ce urca pe culmea Serei, soseaua continua inca 3-4 km, in panta lina, pe linga "Fintina Rece', pina la vf. Baleia (1498 m) dincolo de care, prin citeva serpentine scurte, coboara pe versantul opus, intr-o poiana larga, la cabana Baleia (1410 m). Daca distanta mare care o separa de zona centrala a Muntilor Retezat o face potrivita mai mult pentru un drum de iesire decit pentru unul de intrare in masiv, cabana Baleia este mult cautata ca loc de sejur si, iarna, ca baza pentru practicarea schiului.

De la cabana, continuarea traseului se face revenind pe culmea catre care ne conduce un marcaj triplu: triunghi albastru, triunghi rosu si banda rosie. Vristele de marcaj insotesc cararea, lata mai cit un drum de caruta, ce urca inspre Cleantu Cozmei (1862 m) de unde ni se deschide in fata o larga panorama ale carei privelisti depasesc cu mult limitele celor admirate de pe soseaua pe care am calatorit urcind la cabana.

Intre Cleantu Cozmei si vf. Lancita (2100 m), dupa un urcus domol, ajungem in saua Gruvii, loc de bifurcare a marcajelor: banda si triunghiul rosu marcheaza in continuare poteca de pe culmea Lancitei, inspre zona centrala a Muntilor Retezat; triunghiul albastru este pus de-a lungul cararii care, de aici mai departe, coboara inspre firul vaii Riului Barbat, intrind in padure. In cale, vom intilni citeva poteci ce se lasa catre stinga; angajarea pe aceste carari ne scoate departe de traseul nostru, astfel incit vom evita a le folosi. Odata cu intilnirea apei, ajungem si in zona in care se afla Stina de Riu, intocmire pastorala situata pe dreapta vaii, sub poala de padure, loc unde, la nevoie, putem afla adapost.

De la Stina de Riu mai departe, dupa ce traversam firul de apa al piriului Pinului, incepem un urcus de-a coasta, prin iarba si printre pietroaie, urcus care, curind, devinedestul de priporos. Trecem pe linga Fintina lui Pomana (1800 m alt.), ultimul izvor de la care ne mai putem aproviziona cu apa inainte de a trece peste culme. Apoi, urcind pe serpentinele largi care se rasucesc prin bolovanis, ajungem dupa doua ore in Fereastra Custurii (2255 m), pe culmea Custura Papusii, cumpana de ape intre bazinul Riului Barbat si cel al Lapusnicului Mare (lasam in dreapta. Ia 2205 m alt., saua Custurii, cea mai joasa adincitura a culmii). De aici mai departe, pe poteca inca destul de vizibila prin bolovanis, urcam mereu, de-a coasta si catre sud, inspre vf. Custura (2457m) pe care il lasam in stinga.In aceasta zona, ajunge marcajul banda rosie (traseul nr. 7, Uricani - Bai le Herculane).

Cotind la dreapta, incepem de aici un coboris ce dureaza aproape o ora, coboris ce foloseste cararea care, ne scoate in saua Plaiului Mic, intr-o zona de jnepenisuri si de poieni. Lasind in urma cararea ce ne taie drumul si care urca dinspre Gura Bucurei pentru a cobori apoi la cabana Buta, ne indreptam catre SV, pe spinarea culmii Dragsanu. Drumeagul urca domol, printre zidurile de jnepeni care, de-o parte si de alta, isi inalta spre lumina ramurile groase cit piciorul, arcuite elegant in brat de candelabru. Mai urcind si, uneori, coborind mai acatarii, ajungem la un ochi micut de apa, izbuc intins cit o piele de vita mare. Coborim in continuare pina in saua de la obirsia vaii Dragsanu.

Urmeaza apoi un suis in lungul zanoagei Albelor. Am intrat intr-o zona in care trecerea d in domeniul pietrei granitice in cel al calcarelor este deosebit de evidenta. Ajunsi la obirsia vilcelului de-a lungul caruia am urcat, ne aflam in locul unde calcarul tisneste din iarba in chip de steiuri mari. Trecem curind pe sub Stanuletii Mici (1970 m), ocolind virful pe la dreapta lui, si poposim pe un tapsan larg dominat de Piatra Iorgovanului (1997 m), punct terminus al marcajului triunghi albastru.

De aici mai departe, catre vest, in lungul culmii Paltina- Godeanu, traseul catre Baile Herculane (nr. 7) este marcat numai cu banda rosie.

5.Gara Sarmizegetusa (530 m) - satul Clopotiva (490 m) -valea Riului Mare - cantonul silvic Casa Verde (650 m) - cabana Gura Zlata(775 m).

Marcaj: banda rosie. Timp de mers: 6-7 ore.

Alegind Sarmizegetusa ca localitate de pornire si folosind drumul forestier de pe valea Riului Mare, intregul traseu poate fi parcurs cu automobilul, Cu mijloace de transport in comun se poate ajunge la cabana Gura Zlata numai in sezonul de vara si numai simbata si duminica, atunci cind autobuzele l.T.A. circula pe traseul Hateg-Gura Apei. In restul anului, autobuzele circula numai pina la Clopotiva, fie pe traseul amintit mai inainte, fie pe ruta Hateg-Riu de Mori-Clopotiva. Pentru posesorii de autovehicule notam distantele ce se parcurg pe aceste trasee: Hateg (0 km)- Cirnesti (12 km) - Clopotiva (20 km) - Casa Verde (29 km) - Gura Zlata (36 km) - Gura Apei (47 km) si Hateg (0 km) - Riu de Mori (19 km) - Clopotiva (26 km).

Pentru mersul pe jos, traseul marcat porneste chiar din spatele garii Sarmizegetusa unde se afla plantat un stilp indicator. Spre deosebire de ruta ce foloseste soseaua dintre garasi Clopotiva, marcajul turistic, dupa ce strabate comuna Sarmizegetusa, urmeaza o carare ce trece peste o serie de coline scunde, scurtind astfel drumul. La Clopotiva, intilnim soseaua comunala ce vine dinspre Sarmizegetusa si, dupa ce depaseste satul, la Gureni, ne intilnim cu drumul forestier ce urca in susul Riului Mare. Putin mai departe, la Grebla, acolo unde riul iese dintre munti, ne aflam intr-o zona in care valea s-a ingustat mult iar steiurile aninate de peretii prapastiosi par a fi o armie de uriasi ce stau gata sa se arunce in asalt pentru a stavili riul.

Tinind mereu stinga vaii, depasim curind grupul de gospodarii de la Balanu si, dincolo de citeva constructii izolate, cotim odata cu valea, catre dreapta. Dupa o buna bucata de vreme, soseaua, urmind cu rigurozitate serpuirile vaii, coteste inca o data: spre stinga, de data aceasta. Ajungem astfel la cantonul silvic Casa Verde (650 m). De aici mai departe, trecem pe linga citeva dintre gospodariile situate izolat, departe una de alta. Soseaua continua sa copieze fara abatere toate cotiturile riului, de data aceasta desfasurindu-se insa pe dreapta vaii. Strabatind o zona impadurita si urcind mai din greu, ajungem apoi la cabana Gura Zlata (775 m), capatul din amonte al marcajului banda rosie. Cabana este construita pe pragul inalt al malului sting al vaii, la confluenta Riului Mare cu valea Zlata. Situata la mica altitudine si la o mare departare de zona centrala a masivului, cabana este potrivita, in principal, pentru petrecerea concediului si, obisnuit, ca baza pentru practicarea pescuitului sportiv. Traseele turistice care trec pe aici sint indicate, mai ales, pentru coborirea din Retezat si nu pentru urcusul in masiv.

6. Orasul Uricani (775m) - saua Tulisa (1555 m) -dealul Fagetel (1591 m) -vf. Pilugu Mic (1532 m) - vf. Pilugu Mare (1755 m) - vf. Lazaru (2290 m)- vf. Gruniu (2300 m) - vf. Custura (2457 m) - vf. Papusa (2500 m) - vf. Peleaga (2509 m)- lacul Bucura (2041 m).

Marcaj: cruce galbena. Timp de mers. 12-14 ore.

Traseul acesta face parte dintre drumurile turistice grele ale Muntilor Retezat astfel incit nu-l recomandam decit drumeti lor avansati, ce lor care, in peregrinarile lor montane, au avut de rezolvat unele probleme mai dificile in ceea ce priveste orientarea si depasirea accidentelor terenului. Dintre dificultatile carora trebuie sa l i se faca fata, notam: lungimea mare a parcursului; lipsa oricarui adapost care ar putea fi folosit fara prea importante abateri din itinerar; starea proasta a marcajului (pe mari intinderi de teren, semnele marcajului lipsesc sau sint cu totul sterse); doua zone de teren (saua Custura si coborirea la lacul Bucura) a caror dificultate le face accesibile numai celor avansati si numai pe timp favorabil.

Faptul ca traseul este prezentat prin mentionarea piscurilor mai importante ale culmii nu insemneaza ca se urmareste fidel linia crestei; traseul ocoleste unele virfuri, atinge altele la cota lor maxima si, uneori, paraseste poteca ciobaneasca.

Din Uricani se porneste catre nord, urcind piciorul de munte coborit, pe dreapta vaii Sterminosu, din culmea Serpilor. Trecind prin padure si strabatind o serie de poieni, urcam la Dealu Serpilor (1463 m) pe care il ocolim prin dreapta lui, ajungind astfel la stina de sub el. De aici mai departe, prin padure si in lungul culmii Serpilor, ajungem intr-o sa larga, la 1544 m alt., sub vf. Tulisa (1793 m) la obirsia vaii Bradului. Din sa, cotind catre vest, urcam pina la dealul Fagetel (1591 m) si coborim apoi in saua Fagetel, la obirsia vaii Pilugul.

In continuare, urcam pe muntele Pilugu Mic (1532 m) si, prin padure, ne continuam calea peste vf. Pilugu Mare (1755 m), apoi pe Custura Vacarei, muchia de NE a vf. Vacarea (2284 m). Mai departe de acest virf, traseul nostru urmeaza culmea inspre vest, trecind printr-o serie de sei si pe linga citeva dintre piscurile crestei: vf. Lazaru (2290 m), vf. Gruniu (2300 m) si vf. Ciumfu Mare (2338 m). In saua dintre vf. Ciumfu Mare si vf. Valea Mare (2386 m), culmea se arcuieste puternic si traseul paraseste poteca ciobaneasca. Pe aici, calea noastra urca pe un vilcel pina pe vf. Valea Mare. In continuare, vom urca si cobori inca o serie de mici piscuri si de sei, adevarate trepte de piatra. Este deosebit de important ca, pe aceasta portiune de cale, sa nu parasim pe nicaieri drumul de creasta (marcajul este rar si destul de greu de gasit). Orice abatere din linia Cumpenii de ape, fie de-o parte, fie de alta a ei, ne va purta de-a coasta unor versanti pravaliti si captusiti cu lespezi si bolovani mari, cladariti intr-un haos de pietraraie care interzice orice tentativa de strabatere a zonei de aici. Acest dificil drum de creasta sfirseste sub vf. Custura (2457 m), zona prin care, mai jos cu circa 50 m diferenta de nivel, se desfasoara traseu l marcat cu triunghi albastru (traseul nr. 4) care trece peste Custura Papusii, venind de la Stina de Riu si conducind la saua Plaiului Mic.

De sub vf. Custurii, cotim la dreapta si, impreuna cu marcajul triunghi albastru, ajungem curind la Fereastra Custurii (2255 m), in locul unde marcajele se despart, triunghiul albastru marcind cararea ce coboara, la dreapta, in caldarea superioara a Riului Barbat. De aici mai departe, traseul nostru (cruce galbena) parcurge creasta ascutita care, pornind din vf. Custura, ajunge pina in vf. Papusa (2500 m), legind astfel cele doua lungi culmi principale ale Muntilor Retezat. Pe aceasta portiune a sa, Custura Papusii prezinta accidente de teren care o fac accesibila numai drumetilor avansati. Panta mare nu reprezinta singura dificultate a acestei parti a traseului; pe aici profilul crestei, in afara unui ascutis puternic, prezinta si importante denivelari.

De pe vf. Papusa mai departe, ne indreptam catre NV (in lungul culmii Vf. Mare - vf. Bucura) coborind in saua dintre piscurile Papusii si Pelegii, pina la "momiia' din sa. Urcusul pe vf. Peleaga (2509 m), decanul de altitudine al Muntilor Retezat, se face urmind muchia dinspre NE a acestui pisc.

Izolat fiind de celelalte virfuri ale masivului, vf. Peleaga ne ofera prilejul de a admira o vedere panoramica a carei frumusete intrece mai tot ceea ce ti-ai inchipuit ca e frumos in Carpati. Daca din muntii nostri, am cunoaste numai pitorescul privelistei ce se desfasoara in jurul nostru dupa ce am ajuns pe Peleaga si inca ar fi destul.

Inspre nord, se adinceste caldarea glaciara a Vaii Rele, vasta zanoaga pe fundul careia, jos, sub noi, batute de soare, sclipesc taurile Vaii Rele. Ca fundal, departe in zare se vede minunata depresiune a Hategului. Culmea Pietrele, cu vf. Pietrele (2268 m) sta de straja in stinga Zanoagei. Dincolo de valea Pietrele, culmea Stinisoara acopera poalele culmii Retezatului, lasind insa liber virful Retezat (2485 m alt.) care, de aici, ne apare ascutit si nu ca taiat de palos. Ai crede ca, opintindu-se avan, zmeul a retezat motul Bucurei, al carui pisc (2439 m) se vede de aici, tesit. Vecinul Bucurei, vf. Judele(2400 m), sta in capatul estic al Muntilor Birlea, iar inspre SE culmea Slaveiului strajuieste, semet, valea Lapusnicului Mare, dindu-si binete, peste ea, cu culmea Dragsanului. Spre SV, se vede vf. Custurii (2457 m), strajer al virfurilor ce se insiruie, lant, inspre soare-rasare, pina la Tulisa.

Inspre NE, pornind din vf. Papusa, raschirate ca degetele de la mina, se lasa devale culmile Valea Rea, Galesu, Virfu Mare si Vasielu, Picioru Lancita. Te afli parca in mijlocul unui ocean framintat de un uragan naprasnic care a ridicat valuri cu creste de spuma, inalte de sute si sute de metri, vinzoleala pe care fortele naturii au impietrit-o pentru vecie.

Drept catre Soare-apune si la 500 de metri sub noi, uriasa caldare glaciara a Bucurei ni se infatiseaza plina de grandoare. Pe fundul caldarii, mai catre buzunarul ei nord-estic, lacul Bucura straluceste in soare, intrecind ca marime si pitoresc, intreaga salba de lacuri ce chenaruiesc cealalta margine a zanoagei.

De aici, de pe Peleaga, se vad lamurit cele doua fire vecine ce formeaza obirsia vaii torentului Bucura, vale cu pronuntat caracter alpin, creata prin actiunea ghetarilor cuaternari care, intre circuri si zanoage, au daltuit pereti pravaliti in adinc, cu muchii inguste si creste zdrentuite ca dintii unei lame de ferastrau. Firul din dreapta al vaii este dominat, inspre vest, de o enorma cuveta glaciara inchisa, scobita sub vf. Judele; pe partea stinga a vaii, sus, la circa 2200 m alt, sub vf. Bucura, se afla un alt circ glaciar.

La 2208 m alt., valea Bucura primeste apele unuia dintre cele mai inalte lacuri alpine din Carpatii romanesti, Taul Agatat. Mai sus, la 2240 m alt., sub clinele vestice ale vf. Bucura, sclipeste in soare oglinda Taului Portii. De forma neregulata, pe la 2080 m alt., se vede lacul Florica. Foarte neregulat ca forma, urmeaza in jos lacul Viorica (2070 m), cu trei sateliti, trei mici lacuri fara nume. Firul din dreapta al vaii Bucura, dupa ce s-a scurs prin lacul Ana (1979 m), se termina in lacul Lia (1910 m), Ia fel ca si firul sting al vaii, care coboara aici din lacul Bucura.

Din lacul Lia, inmanunchind cele doua fire de apa intr-unul singur, valea Bucurei, coboara repede catre Gura Bucurei (1587 m) unde nuntind cu torentul Pelegii, da nastere Lapusnicului Mare.

Desprinzindu-ne cu greu din vraja privelistei ce ne-o ofera popasul pe virful Peleaga, drumul de coborire catre lacul Bucura se poate face fie pe marcajul banda rosie (traseul nr. 8), fie continuindu-necalea calauziti de crucea galbena, semnul de marcaj pe care am venit pina aici. De pe virf, urmind un hatas strecurat pe greabanul si pe clinele Piciorului Pelegii, traseul nostru (in varianta marcaj cruce galbena) coboara catre coltul de nord-est al lacului Bucura luind sfirsit apoi in zona prin care se face golirea lacului. Coborirea de pe vf. Peleaga este dificila atit ca efort cit si ca orientare (marcajul aproape sters, creeaza probleme pentru gasirea firului cararii).

(traseu de legatura). Orasul Uricani (725 m) - saua Tulisa (1555 m) -dealul Fagetel (1591 m) - vf. Pilugu Mic (1532 m) - vf. Pilugu Mare (1755 m) - vf. Lazaru (2290 m) - vf. Gruniu (2300 m) - vf. Custura (2457 m) - saua Plaiului Mic (1879 m) - vf. Dragsanu (2080 m) -sub vf. Albele (2013 m)- Piatra Iorgovanului (1997 m) - culmea Muntilor Godeanu - Baile Herculane.

Marcaj: banda rosie. (De mentionat ca acest marcaj a devenit astazi aproape inexistent; el apare numai pe dealul Fagetel si, sporadic, pe Pilugul Mic. Alte semne de marcaj se intilnesc la Piatra Iorgovanului si pe Stanuletii Mari). Timp de mers: 12-14 ore, pina la Piatra Iorgovanului; de aici mai departe, pina la Baile Herculane, circa 2 zile.

Portiunea de traseu de la Uricani si pina la vf. Custura a fost descrisa in cadrul prezentarii traseului nr. 6 (pe acest parcurs exista deci doua marcaje: cruce galbena si, rar, banda rosie); particularitatile sectorului cuprins intre vf. Custura si Piatra Iorgovanului au fost aratate in descrierea facuta pentru traseul nr. 4 (pe acest parcurs se intilnesc deci doua semne de marcaj: triunghi albastru si, uneori, banda rosie); restul de traseu (Piatra Iorgovanului - Baile Herculane) se desfasoara in afara ariei Muntilor Retezat, descrierea drumului putind fi gasita in lucrarile ce trateaza despre Muntii Godeanu si Muntii Cernei.

8. Cabana Baleia (1410 m) -Cleantu Cozmei (1862 m)- piciorul Lancita-Saua Lacului (2300 m) - vf. Papusa (2500 m) -vf. Peleaga (2509 m) - vf. Custura Bucurei (2388 m)- Curmatura Bucurei (2206 m) - vf. Bucura (2439m)-Saua Retezatului (2251 m).

Marcaj: banda rosie. Timp de mers: 14-16 ore.

O prima recomandare: in afara izvorului de pe culmea Lancita, de-a lungul intregului parcurs, in imediata apropiere a potecii, nu mai exista nici un alt izvor de la care s-ar putea face aprovizionarea cu apa. Atentie de asemenea la eforturile ce se cer pentru parcurgerea intregului itinerar si la faptul ca adaposturile (cabane sau stine) nu se gasesc in apropierea traseului (este foarte indicata folosirea cortului propriu).

Particularitatile sectorului de traseu cuprins intre cabana Baleia si zona in care cararea purtind marcajul triunghi albastru se abate catre stinga, pentru a cobori la Stina de Riu, au fost aratate la descrierea traseului nr. 4.

Din saua larga de la est de vf. Lancita, loc in care rrarca-jul triunghi albastru paraseste poteca pe care am venit dinspre Baleia, traseul nostru (banda rosie), insotit de triunghiul rosu, continua a se desfasura de-a lungul culmii Lancita. Poteca urca inspre vf. Lancita (1969 m) pe care il ocolim prin stinga. In contninuare, de-a lungul piciorului Lancita, printre pilcuri de jnepeni si prin cimpuri de grohotis, ne indreptam catre o ridicatura scunda aflata in Saua Lacului (2300 m, loc in care marcajul triunghi rosu ne paraseste pentru a cobori in caldarea Galesului.

Intre Saua Lacului si vf. Papusa, vom avea de strabatut o zona in care nu lipsesc unele portiuni ce se depasesc destul de greu de catre drumetii lipsiti de un antrenament corespunzator. Din sa, vom urma hatasul care, abatindu-se putin inspre zanoaga Tapului, evita vaiugile slefuite luciu ce brazdeaza pe aici Curmatura Galesului (cunoscuta si sub denumirea de Portile Inchise).

Dupa ce vom fi lasat in urma aceasta putin prietenoasa zona de relief framintat, ocolim, pe versantul sau sudic, virful mic al Papusii numit si vf. Capu Vaii Rele (2408 m), dincolo de care ne asteapta un coboris inspre sud-est urmat de urcusul pe virful principal al Papusii (2500 m). Aici intilnim marcajul cruce galbena (traseul nr. 6) care, pornit de la Uricani, conduce la lacul Bucura (alaturi de banda rosie, aceasta vrista de marcaj ne va insoti pina pe vf. Peleaga). Coborirea de pe vf. Papusa se face pe versantul pravalit si arid al acesteia, pina in saua Pelegii (2274 m) de unde, in continuare, urcam pieptis pe vf. Peleaga (2509 m). Aici, semnul de marcaj cruce galbena se razleteste catre S-SV, coborind in caldarea de NE a Bucurei.

De pe virful Peleaga, traseul nostru (banda rosie) coboara, pina in Curmatura Bucurei (2206 m), pe un hatas caruia ii semnalam, succint, particularitatile: un scurt coboris pina in capatul unui horn, loc din care putem privi salbatica zanoaga a Vaii Rele catre obirsia careia scinteiaza in soare cele 5 tauri ce poarta numele vaii; trecem dupa aceea pe linga "Coltii Pelegii' si coborim pina intr-o sa inierbata aflata la est de vf. Custura Bucurei, pisc pe care urcam usor pentru a cobori apoi, la inceput pravalit, pina in Curmatura (Secera) Bucurei, la 2206 m alt.

Incrucisind aici marcajul banda albastra (catre sud, lacul Bucura; inspre nord, valea Pietrele) ne continuam calea catre Saua Retezatului. Pe un drum ripos, greu de deslusit de-a lungul crestei, urcam inspre V-NV. Curind, din acest hatas nu mai ramine nici o urma, calea noastra urmind a strabate, pe clinele sudice ale Muntelui Bucura, o vasta zona de grohotisuri ale caror pietre colturoase au dimensiuni variate, unele dintre ele intrecind chiar si volumul unei incaperi obisnuit.

Dupa ce, pe alocuri, vom fi depasit in mod acrobatic obstacolele intilnite in cale, ajungem pe vf. Bucura (2439 m), minunat punct de belvedere pentru frumusetile Muntilor Retezat. Un coboris scurt ne poarta, de pe virf mai departe, pina in punctul unde intilnim vrista de jnarcaj banda galbena (lacul Bucura-Saua Retezatului), impreuna cu acest semn, banda rosie ne calauzeste in urcus de-a coasta, pe ver santul vestic al Muntelui Bucura, pina in Saua Retezatului (2251 m), punct terminus al traseului nr. 8.

9. Cabana Baleia (1410 m - Cleantu Cozmei (1862 m) - piciorul Lancita-Saua Lacului (2300 m) - lacul Galesu (2040 m) -cabana Pietrele (1480 m).

Marcaj: triunghi rosu. Timp de mers: 8-9 ore.

Intre cabana Baleia si Saua Lacului, traseul nr. 9 este comun cu precedentul (traseul nr. 8).

Din Saua Lacului mai departe, incepem coborisul prin caldarea Galesului, coboris dificil prin aceea ca peretii caldarii, mult inclinati, sint captusiti cu un bolovanis mare si raspindit haotic. Pe mai tot parcursul, traseul nostru urmeaza, prin caldare, un hatas rasucit in serpentine. Abia cu citeva sute de metri inainte de a ajunge la lacul Galesu, panta cararii se domoleste aproape cu totul.

Bogat in pastravi ca nici unul din lacurile Retezatului, lacul Galesu ni se infatiseaza cu un chip de o neintrecuta frumusete. Este unul dintre cele mai mari lacuri ale Carpatilor nostri (suprafata lui depaseste trei hectare si jumatate).

De la lac, pornim la vale pe versantul drept al vaii, mergind printre numerosi bolovani mari, unii dintre acestia prezentind caracteristicile "berbecilor' glaciari. La distante aproape egale (circa 500 m), trecem de-a curmezisul a doua terase glaciare dupa depasirea carora intram intr-o zona acoperita de jnepenisuri. A doua poiana pe care o intilnim in cale se afla intr-o zona in care arborii inalti (rasinoase) formeaza pilcuri mari in vecinatatea jnepenisurilor. De aici se poate face o abatere pe o varianta nemarcata a traseului principal, varianta ce conduce tot la cabana Pietrele, dar care, in cale, trece pe linga Taul Negru dintre Brazi.

Nu departe de poiana amintita, incepem un coboris pe serpentinele potecii ce urmeaza versantul drept al vaii Galesu. Traversam acest piriu, putin mai in aval de confluenta acestuia cu torentul Valea Rea. In aceste locuri, venind dinspre stinga, coboara poteca marcata cu momii, carare care - din cea de a doua poiana intilnita dupa plecarea de la Galesu -s-a abatut pe la Taul Negru dintre Brazi.

De aici mai departe, urcam usor versantul sting al Vaii Rele, apoi, pe drum fara declivitati si cotind spre stinga, ajungem pe malul drept al piriului Pietrele. Coborim, trecem peste apa si curind ne aflam in josul greabanului piciorului de munte dintre vaile Pietrele si Stinisoara. Aici intilnim marcajul banda albastra (traseul nr. 1) si, incrucisindu-l, coborim la cabana Pietrele, punct terminus al traseului.

10. Cabana Pietrele (1480), - valea Stinisoara - Saua Retezatului (2251 m)-vf. Retezat (2485 m).

Marcaj: triunghi albastru. Timp de mers: 3 -4 ore.

Pentru pornirea pe traseu, folosim hatasul din spatele cabanei, drum care, printre brusturi si prin grohotisul de pietroaie mari, se desluseste cu greu; mergem inspre amonte, pe versantul drept al vaii Stinisoara, departe de firul apei.

Trecind de pe malul drept al vaii pe cel sting, urcam usor printr-un pilc de brazi si intram intr-o poiana pe care o traversam de-a curmezisul. In capatul de sus al poienii, poteca urca iarasi prin padure si se alatura suvitei de apa a torentului care, aici, se lupta cu stinca; neizbutind s-o macine, apa o depaseste saltind intr-o cascada nu prea inalta.

Urcusul prin padure continua. Treptat, treptat, poteca fuge de firul vaii, spre dreapta; intr-un tirziu, pentru scurt timp, revenim linga apa. Mai ca n-am bagat de seama cind locul molidisului l-a luat cringul de jnepeni. Ne aflam iarasi in apropierea apei si, continuindu-ne calea, traversam de doua ori piriul; ajungem astfel linga un bordei ciobanesc, alcatuit din lespezile care, pe aici, se gasesc din belsug.

La bordeiul acesta, asezat intr-un impresionant circ glaciar, sintem sub vf. Retezat. Peste vale, catre est, se vede culmea Stanisoara al carui virf a ramas in urma, inspre nord. De la bordei, continuam urcusul, foarte domol acum; ajungem astfel la lacul Stinisoara (2000 m), interesant nu atit prin dimensiunile sale, cit mai ales prin culoarea rosie-caramizie a bolovanilor malului, nuanta pe care le-o da apa purtatoare unor saruri minerale.

De la lacul Stinisoara si pina pe vf. Retezat, poteca poarta acelasi semn ca si pina acum si, de la coada lacului, coteste la dreapta, urcind virtos printre bolovanii colturosi ai depozitelor morenice din caldare, inspre stinga, la inceput ascuns intre jnepeni, se afla un mic tau, inecat aproape cu totul de grohotisul mare din jur. In zonele ei laterale sau pe fundul zanoagei, sint scobite citeva gavans mai mici, adevarate buzunare ale caldarii.

Ultimul asalt al peretelui zanoagei il dam urcind pieptis pe firul unui surlau care, dupa o ora de mers de la lac, ne scoate pe buza caldarii, in Saua Retezatului, la 2251 m alt. Pe aici trec mai multe trasee marcate: triunghiu! albastru (marcajul nostru), banda rosie (sosita aici dinspre vf. Bucura) si banda galbena (traseul ce vine dinspre Poarta Bucurei).

Calea catre vf. Retezat se continua urcind in lungul crestei, peste un bolovanis risipit haotic; pe aici, tandarile de granit, patate de licheni, se inalta dintre pietroaie ca niste reptile de piatra. Dupa un scurt popas in saua de 2280 m alt., urcam mai departe, pieptis, trecind peste bolovanii in muchii si depasind succesiv cotele 2320 si 2410 m. In jurul ultimei dintre aceste inaltimi, se afla o pajiste in care pietroaiele s-au retras inspre laturi. Se ghiceste apropierea virfului, pe care il si atingem curind, la 50 de minute dupa plecarea din Saua Retezatului.

De pe pisc privelistea se desfasoara nestingherita de jur-imprejur si este, de-a dreptul, coplesitoare. Astfel, spre NV de virf, in fund de zanoaga si la o adincime de 400 m sub noi, cazanul negurilor de pe fata taului Steviei se zbuciuma valatucind ceturile din hau. O clipa numai, caci vintul sfisie negura in zdrentele pe care inaltul cerului le inghite de parca nici n-ar fi fost, descoperind astfel frumusetea oglinzii de smarald a taului.

11. Cabana GuraZlata (775 m) - sub vf. Cioaca Porumbelului (1453 m) -platoul Zanoaga (1709 m)- taul Zanoaga Mare (1997 m) - cota 1699 - Crucea Trasnitului (2075 m) - Dosu Slaveiului (2346 m) - lacul Bucura (2041 m).

Marcaj: triunghi rosu. Timp de mers: 8-9 ore.

De la cabana, pornirea pe traseu se face trecind peste firul de vale a Riului Mare, curs de apa pe al carui mal intilnim, prin poieni, citeva conace pastorale (atunci cind puntea din apropierea cabanei este luata de apa, sintem nevoiti ca, pe soseaua forestiera, sa facem un ocol de aproape un kilometru). Curind, patrundem intr-o zona impadurita, mergind pe cararea ce urmeaza versantul drept al piriului Zlata, curs de apa pe care il trecem pe malul opus, putin mai in amonte de confluenta lui cu piriul Radesului. Cararea noastra se angajeaza acum pe versantul drept al acestui din urma curs de apa. Nu mult mai tirziu, traseul marcat trece pe stinga apei, mentinindu-se destul de aproape de firul vaii. Urmeaza apoi un lung sector in care poteca suie de-a coasta pe colinele culmii Radesului si trece pe celalalt versant, printr-o sa, luminis insorit in padure (de la Gura Zlata si pina in aceasta sa, s-a mers foarte aproape de hotarul rezervatiei stiintifice, aflata catre stinga noastra). Dupa o portiune de drum aproape orizontal, urcam virtos apoi pe versantul sting al culmii, clina care, pe aici, este un adevarat pripor. Pe nesimtite ne-am apropiat de fundul vaii Radesul Mic, loc din care insa, urcind pe virtejele potecii, revenim catre culme. Cotim la dreapta si, strabatind o zona acoperita de padure ajungem la un canton silvic.

De la canton ne continuam drumul pe culmea Radesului Mare, element orografic ce separa cele doua caldari ale Radesului (Mare si Mic), trecind printr-o zona in care cringurile de jnepeni au fost defrisate pentru a se spori suprafetele de teren folosite ca pasune. Depasind pintenul de munte cunoscut sub numele de Cioaca Radesului (2085 m), ne angajam pe cararea ce urca prin jnepenis, costis, pe versantul sud-vestic al Muntelui Zanoaga. Trecem apoi printr-o sa a culmii Rades-Zlata si, aproape imediat dupa aceea, ajungem in punctul unde, traseului nostru (triunghi rosu) i se alatura poteca marcata cu cruce albastra, carare ce vine dinspre Gura Apei. Pe acest marcaj dublu, ne continuam calea urcind usor catre platoul ce se intinde la sud, (stinga) de vf. Zanoaga (2262 m). In dreapta noastra, peretele inalt al platoului se pravaleste parca, pina catre fundul caldarii Zanoguta, unde se afla taul cu acelasi nume. Dupa ce, urcind si coborind lin, strabatem platoul (podul) Zanoagei, ajungem pe pragul de sus al caldarii, loc din care, dupa ce se incinta cu imaginea intinsului tau al Zanoagei Mari de pe fundul caldarii, privirea se indreapta inspre est unde, in planul urmator si inchizind zarea, se profileaza vf. Judele cu cele doua piscuri mai joase ce il flancheaza intr-o parte si in cealalta.

De pe buza caldarii, pe marcajul dublu (triunghi rosu si cruce albastra), coborim priporul vestic al Zanoagei si poposim linga punctul din care emisarul taului Zanoaga Mare porneste sa intilneasca alti torenti impreuna cu care va da nastere piriului Judele. In acest loc ajunge si marcajul punct rosu ce vine, pina aici, de la lacul Bucura.

Pentru continuarea drumului spre lacul Bucura, de la taul Zanoaga Mare, pe marcajul triunghi rosu si cruce albastra, coborim de-a lungul vaii piriului Zanoaga. La cota 1699 ajungem in punctul de confluenta a mai multor torenti, obirsie a piriului Judele. De aici mai departe, coborim citva timp pe fundul vaii Judele peste a carui apa trecem curind dupa aceea. Parasind apoi firul vaii, ne abatem catre stinga, urcind costis prin codru. Odata cu inasprirea pantei, iesirn din padure si strabatem o zona de teren acoperita cu tufe dese de jnepeni printre care poteca urca, in serpentine, pina la golul alpin de pe spinarea Piciorului Slaveiului, linga Crucea Traznitului (2075 m). Aici intilnim poteca marcata cu punct galben care, venind dinspre valea Lapusnicului Mare, urca de la Lunca Barhina. Semnul acesta nou, alaturat celorlalte doua ce au vristat poteca pe care am venit pina aici (triunghi rosu si cruce albastra), ne va insoti in tot restul drumului, peste culmea Slaveiului, pina la lacul Bucura.

Ajunsi la Crucea Trasnitului, cotim la stinga si pornim intr-un lung urcus care, dupa inca o ora si jumatate de mers, ne va scoate pe culmea Slaveiului. De la Crucea Trasnitului si pina dincolo de taul Turcei, lasind inspre dreapta gorganul "La Clince' (2076 m), vom urca pe un drum de culme larga, cu intinse perspective de-o parte si de alta a ei. Trecem apoi prin stinga taului Turcei si coborim in firul unui vilcel. Pina aici, drumul nu ne-a cerut eforturi deosebite, atit urcusul cit si coborisul ce i-au urmat, fiind destul de domoale. Din firul vaiugii mai departe insa, pornind pe cararea ce strabate in lung Picioru Slaveiului, vom avea de urcat unele portiuni de coasta mai pieptisa a caror asprime este, pe alocuri, usurata de serpentinele potecii.

Pe tapsanul de pe culmea Slaveiului, citiva stilpi de marcaj ajuta in orientare pe cei ce strabat locurile pe timp de ceata.

Dupa strabaterea platoului, incepem un coboris repezit, pe serpentinele cu care poteca domoleste priporul peretilor vestici ai Zanoagei Bucurei. Pe malurile lacului Ana (1979 m), ajungem la o jumatate de ora dupa ce am trecut peste culmea Slaveiului.

In drumul dintre lacul Ana si lacul Bucura, va trebui sa urcam treptele malului sting al vaii Izvorul Bucurei, urmind o carare bolovanoasa, rasucita in serpentine, printre steiuri si pe dupa pilcurile de jnepeni. De la stilpul plantat pe terasa sub buza caruia se adaposteste lacul Bucura si pina la lac, nu mai avem de mers decit 2-3 minute.

Aici sfirseste lungul traseu marcat cu triunghi rosu.

12. Cabana Gura Zlata (775 m) - Gura Apei (998 m) - vf. Zlata (2140 m) -taul Zanoaga Mare (1997 m) - cota 1699-"La Clince' (2076 m)- Dosu Slaveiului (2346 m) - lacul Ana (1979 m)- lacul Bucura (2041 m).

Marcaj: cruce albastra. Timp de mers: 11-12 ore.0

Portiunea de traseu curpinsa intre caoana Gura Zlata si Gura Apei (unde se afla un modest camping cu casute) se poate parcurge cu un autovehicul oarecare, folosind drumul forestier de pe valea Riului Mare care, trecind de obirsia acestuia, de aici mai departe urca in susul Lapusnicului Mare. Soseaua dintre Gura Zlata si Gura Apei (11 km) ramine, tot timpul, pe versantul sting al vaii Riului Mare. Curind dupa plecarea de la Gura Zlata, valea se strimteaza si drumul urca mult deasupra apei; in ocolisuri ce copiaza sinuozitatile vaii, el trece prin fata piciorului de munte Cioaca Albinului si, mai departe, prin dreptul confluentei piriului Radesul M ic cu Riul Mare. Putin mai in amonte de gura piriului Pietrii, soseaua revine in apropierea apei pe care o insoteste mai departe. La pepiniera silvica Corciova (943 m) ne aflam in zona de obirsie a Riului Mare care, aici, ia nastere din intilnirea Riului Ses cu Lapusnicul Mare. Tot aici, intilnim si semnul banda rosie care marcheaza cararea ce vine dinspre vest, de la Muntele Tarcu, la Gura Apei.

Soseaua coteste la stinga si curind ajunge la Gura Apei. In continuare, pentru parcurgerea restului de traseu, vom trece pe dreapta Lapusnicului Mare, coborind in josul apei pina dincolo de cantonul silvic. Nu departe de acesta, intr-o zona cu poieni de pe dreapta vaii, cararea vristata cu cruce albastra coteste la dreapta si incepe un urcus pe care serpentinele incolacite pe Picioru Zlata abia de reusesc sa mai domoleasca oleaca priporul muntelui.

Dupa iesirea din padure, poteca continua urcusul de-a lungul greabanului de munte, conturind catre dreapta caldarile de obirsie ale unor numerosi afluenti ai Lapusnicului Mare. Intilnim in cale, asezata pe culme, o stina dupa care urmeaza un intins cimp de jnepenisuri. Urcam mereu, de data aceasta mult mai usor decit am facut-o pe virtejele potecii de pe botul de munte implintat intre valea Lapusnicului Mare si cea a Riului Mare. In fata se inalta vf. Zlata (2140 m) pe care il ocolim pe la dreapta lui.

Traseul se desfasoara de-a lungul unor vaste zone inierbate, luind directia spre NE. Urcind mereu, insa nu prea din greu, ajungem in zona de est a uneia dintre seile scobite in culmea Rades-Zanoaga, Aici, venit de pe clinele sudice ale culmii Radesului, intilnim traseul marcat cu triunghi rosu. Din acest punct mai departe, drumul catre lacul Bucura este descris in cadrul prezentarii traseului nr. 11.

13. Cabana Buta (1580 m) -saua Plaiului Mic (1879 m) - Gura Bucurei (1587 m) - Lunca Berhina (1229 m) -Gura Apei (998 m).

Marcaj: punct albastru. Timp de mers: 7 ore.

Reteaua de drumuri forestiere construite in ultima vreme in Muntii Retezat a venit si in sprijinul organizarii excursiilor de-a lungul Lapusnicului Mare, mai ales cind acestea strabat traseul in urcus dinspre Gura Apei. Circulat de autovehicule de diverse tipuri (mai ales autocamioane pentru transportul lemnului) acest drum poate fi folosit pentru reducerea pina la cinci sesimi a distantei ce trebuie parcursa de Ia Gura Apei la cabana Buta.

Mergind pe jos, pentru a ajunge la Gura Apei, de la cabana Buta si pina la Scortar (Gura Bucurei), vom urma indicatiile date la descrierea particularitatilor traseului nr. 2. Ajunsi la Gura Bucurei, traseul nostru foloseste cararea care, cotind la stinga (SV), urmeaza fara abatere versantul sting al vaii Lapusnicului Mare, departindu-se uneori de firul apei si revenind apoi, chiar pe malul riului.

In mersul devale, prin padure, depasim curind zbuciumata cascada a Lapusnicului Mare. Mai in jos de locurile pe unde, dinspre dreapta, Piciorul Slaveiului coboara cu bolovanisul sau haotic pina in albia Lapusnicului Mare, intilnim resturile unui baraj care, aici, a stavilit cindva cursul apei creind astfel haitul cu ajutorul caruia se facea transportul prin plutire a lemnului scos din padurile Retezatului. Astazi, acest transport se face cu autovehiculele care circula intr-un continuu du-te-vino pe soseaua forestiera construita pe valea Lapusnicului Mare, cale pe care o folosim si noi in continuarea drumului catre Gura Apei.

Trecem prin dreptul numeroaselor puncte de confluenta a Lapusnicului Mare cu afluentii sai de pe dreapta si de pe stinga vaii. Dupa ce depasim poienile cunoscute sub denumirea de Lunca Berhina, intr-o zona din care nu lipsesc unele constructii forestiere, ajungem in punctul unde, dinspre dreapta, coboara pina in drumul nostru poteca turistica marcata cu semnul punct galben (traseul nr. 14), vrista de marcaj ce ne va insoti, si ea, in calea ce ne-a mai ramas de strabatut pina la Gura Apei.

In aval de aceste locuri, trecem prin fata punctului de confluenta a piriului Judele cu Lapusnicul Mare si, dupa inca o buna bucata de vreme, coborind in continuare pe valea de mult scapata din chinga unor maluri abrupte, ajungem in locurile insorite ale unei poieni largi; ne aflam aici la Lunca Rotunda.

De aici mai departe, linistii ce ne-a insotit in ultima parte a drumului de pina acum si care este o consecinta a vaii largi si a numeroaselor poieni intilnite in cale, ii ia locul zumzetul sagalnic al torentilor ce alearga de pe versanti intr-o vale a Lapusnicului, pe aici devenita aproape cheie. Catre dreapta, jos devale, zbuciumul riului introduce accente grave in acordurile cu care simfonia cintata de cei doi uriasi ai Carpatilor (Retezatul si Godeanul) ne insoteste calea.

Iesirea din aceasta zona in care Lapusnicul Mare infrunta cu succes impotrivirea stincii se face cu putin timp inainte de a ajunge la Gura Apei, punct terminus al traseului nr. 13.

14. Gura Apei (998 m) - in aval de Lunca Berhina (1229 m) - Crucea Trasnitului (2075 m) - Dosul Slaveiului (2346 m)- lacul Bucura (2041 m).

Marcaj: punct galben. Timp de mers: 7-8 ore.

Cu exceptia portiunii de traseu cuprinsa intre Lunca Berhina si Crucea Trasnitului, particularitatile traseului nr. 14 pot fi aflate din cercetarea prezentarilor facute pentru traseele nr. 13 si nr. 11 care, pentru unele dintre sectoarele lor (Gura Apei-Lunca Berhina si Crucea Trasnitului-lacul Bucura) sint comune cu traseul nostru.

Venind dinspre Gura Apei (pe soseaua forestiera) inca inainte de a ajunge la Lunca Berhina, parasim soseaua in zona in care se afla unele constructii silvice si traversind apa Lapusnicului Mare, intram intr-o regiune acoperita cu padure de lunca. Curind insa, ajungem in locurile pe unde falnicii molizi ai codrului au fost smulsi din radacina de furtuna naprasnica abatuta pe aici cu citiva ani in urma. Calea noastra urca din greu pe serpentinele potecii care, pe alocuri, este intrerupta de arborii cazuti de-a curmezisul ei.

Pe nesimtite, locul coniferelor il ia fagetul care, insa, nu-si pastreaza pentru mult timp stapinirea asupra coastelor muntelui. Trupul de padure deasa care urmeaza codrului de fag este, curind, alcatuit din rasinoase. Imediat linga liziera de sus a padurii intilnim constructia solida a stinii Slaveiu.

De aici mai departe, urcusul se face de-a lungul priporului Piciorul Slaveiului, prin golul alpin imbracat cu vestmint de iarba inalta. In capatul de sus al priporului, la obirsia unei viroage, apa izvorului de aici este prinsa in citeva uluce, jgheaburi lungi din care sint adapate vitele cirezilor varate pe aici.

In continuarea drumului, ne angajam intr-un lung urcus, pe o carare lata ce strabate rarisuri de molizi piperniciti sau se arcuieste in jurul unor cringuri intinse de jnepeni. Urmeaza apoi o serie de citeva coborisuri line impletite cu unele urcusuri domoale; ajungem astfel in zona cunoscuta sub denumirea de Crucea Trasnitului, loc in care, dinspre stinga, ajung aici traseele marcate cu triunghi rosu si cruce albastra. Alaturate marcajului nostru (punct galben), aceste semne ne vor insoti in calea ce o vom avea de parcurs pina la lacul Bucura.

15. Lacul Bucura (2041 m) - Taul Portii (2240 m) - Poarta Bucurii (2261 m) - Saua Retezatului (2251 m).

Marcaj: banda galbena. Timp de mers: 4-5 ore.

Pornind pe calea de parcurgere a traseului nr. 15, vom urca malul vestic al lacului Bucura, ajungind, dupa 7-8 minute de mers, in carare, linga tabela de marcaj. De aici mai departe, parasim poteca principala si ne angajam intr-un suis aproape pieptis, pe versantul sudic al virfului Bucura II pe care il lasam insa catre dreapta. Cararea pe care mergem este marcata cu un semn dublu: banda galbena si punct rosu.

Asprimea urcusului se domoleste abia dupa ce, la o jumatate de ora dupa plecarea de pe malul Bucurei, ajungem linga primul dintre taurile Portii, adapostite sub curmatura adinca strajuita dinspre stinga de vf. Judele (2400 m) si de Turnul Portii (2320 m).

Dupa inca 3-4 minute de mers pe drum plat, ajungem la Taul Portii (2240 m), linga firul de apa prin care se face scurgerea lacului. In apropiere, se afla o raspintie de poteci si de marcaje: hatasul dinspre stinga (punct rosu), conduce catre taul Zonoaga Mare; poteca marcata cu banda galbena (traseul nr. 15) urca pieptis pina la Poarta Bucurei de unde, mai departe, conduce catre virful Retezat.

Din strunga Poarta Bucurei, cotim la dreapta continuind urcusul de-a coasta, acum oleaca mai putin priporos, dupa care urmeaza un coboris domol. Curind ajungem intr-un punct in care traseului nostru i se alatura semnul de marcaj banda rosie ce coboara aici venind dinspre dreapta, de pe vf. Bucura. De linga stilpul de marcaj plantat in furca de poteci, cararea pe care mergem in continuare este paralela cu limita rezervatiei stiintifice aflata in stinga noastra. In drum, avem prilejul sa ne incintam ochiul cu minunata priveliste pe care ne-o ofera uriasa caldare a Gemenelor. Pe fundul Zanoagelor acesteia, taurile Stirbului (2090 m), Gemenele (1930 m) si Taul Negru (2025 m) cocheteaza cu verdele crud al jnepenisurilor de pe coasta, ascunse parca in oceanul de grohotis morenic din juru-le sau ocrotite de prapastiosii pereti intunecati de granit ce urca chiar de linga oglinda de apa a Taului Negru.

Punctul in care sfirseste traseul nr. 15 este Saua Retezatului (2251 m). De aici mai departe, urcusul pina pe vf. Retezat se face pe hatasul marcat cu triunghi albastru (traseul nr. 10).

16. Lacul Bucura (2041 m) - Taul Portii (2240 m) - vf. Judele (2400 m) -vf. Sesele Mari (2323 m) - taul Zanoaga Mare (1997 m).

Marcaj: punct rosu. Timp de mers: 4-4 ore.

Particularitatile primului sector al traseului nr. 16 (lacul Bucura-Taul Portii) au fost aratate in cadrul prezentarii facute pentru traseul precedent (nr. 15).

Ajunsi in furca de poteci din apropierea Taului Portii, ne vom continua calea pe poteca marcata cu punct rosu, carare care, de aici mai departe, se indreapta catre stinga, coborind, in 7-8 minute, cele citeva zeci de metri cit masoara inaltimea priporului peretelui caldarii imbracate in grohotis de morena glaciara.

Din josul priporului si pina in saua de sub vf. Judele, ne asteapta o ora de urcus neintrerupt si, pe alocuri, pieptis. Aproape imediat dupa inceperea acestui urcus, lasam in dreapta un "ochi de mare' miniatural, pitulat in mijlocul bolovanisului care il copleseste cu puzderia lui de tandari din granit. Nu departe de acest lacusor, intilnim unul dintre cele mai inalt situate lacuri ale "sistemului Bucura': Taul Agatat (2208 m). Grohotisul care il inconjura - adevarata avalansa de steiuri, unele mari cit casa-pare o uriasa navala de granit din inclestarea caruia nu vezi cum biata oglinda de apa a taului reuseste sa mai scape neinghitita de bolovanis.

Parasind cu greu frumusetea locurilor acestora atit de caracteristice pentru "personalitatea' Retezatului, ne continuam calea urcind din greu pe cararea ingusta ce se catara pe versantii prapastiosi ai zanoagei Fundu Bucurei. Cele citeva zeci de metri de drum, ce se desfaseara de-a coasta, intrerupind pentru scurt timp urcusul greoi, accentueaza si mai mult inclinarea potecii care, inainte de a iesi in saua Judelui, aproape ca se transforma in scara.

Pe culme, se ijunge in saua de la S-SE de vf. Judele, la 2370 m alt. Daca vremea este buna, daca atmosfera se mentine clara si daca sintem suficient de antrenati, vom adauga itinerarului nostru si o portiune de urcus catre dreapta, pentru a ajunge pe vf. Judele, pisc pe care vom zabovi citeva minute, pentru a cuprinde cu privirea una dintre cele mai largi panorame ce poate fi admirata in Muntii Retezat. In jurul virfului, se aduna citeva dintre caldarile si Zanoagele ce se bucura de o faima deosebita in masiv: Bucura, Judele, Zanoaga si Gemenele. In planul urmator al privelistii, piscurile, custurile si culmile Pelegii, Slaveiului, Birlei, Seselor, Bucurei si Retezatului, par niste vajnici strajeri de granit ai tezaurului de frumos de la poalele lor, iar in picla departarilor zarea este perdeluita de imaginile estompate ale altor giganti de piatra intre care impresioneaza, mai ales, culmea Lazaru - Gruniu - vf. Custura si muntii Dragsanu, Borascu, Scarisoara, Gugu, Branu si Zlata.

Din saua Judelui, pornim mai departe urcind usor catre sud-vest si incepem apoi un coboris lung care, dupa trei sferturi de ora, ne va scoate pe malurile taului Zanoaga Mare. La inceput - dupa coborirea din saua Judelui si dupa ce vom fi prins in vedere Zanoagele Judelui (dreapta) si lacul Judele (stinga) - mergem mai mult de-a coasta, pe clina sudica a culmii Seselor si nu mult prea jos de spinarea ei. Mai departe, poteca trece peste valuririledomoale ale picioarelor de munte ce coboara catre sud, din Sesele. De pe spinarea unuia dintre ele, incepem a zari oglinda de apa a taului Zanoaga Mare, la inceput insa, numai parte din ea oferindu-se privirii.

In continuare, calea se desfasoara coborind lin odata cu marcajul punct rosu (Bordu Zanoagei ramine in dreapta); traseul nostru sfirseste pe malul taului Zanoaga Mare (1997 m), la fruntea lacului, loc in care intilnim poteca marcata cu cruce albastra si cu triunghi rosu. Ambele semne insotesc cararea ce vine de la lacul Bucura (peste Slavei si pe la Crucea Trasnitului) si care, de la taul Zanoaga Mare mai departe, se ramifica: triunghi rosu conduce, peste Rades, la cabana Gura Zlata, iar crucea albastra insoteste cararea care, trecind prin apropierea lacului Zanoguta si peste vf. Zlata, coboara la Gura Apei.

Aici linga taul Zanoaga Mare, traseul nr. 16 ia sfirsit.

17. Gura Apei (998 m) - Gura Riului Ses (943 m) - Saua Iepii (1721 m) - vf. Matania (2160 m) - saua Suculetului (1850 m) - vf. Tarcu (2186 m).

Marcaj: banda rosie. Timp de mers: 12-14 ore.

Traseul acesta a fost marcat pentru a inlesni parcurgerea de catre drumeti a unui drum de legatura a Muntior Retezat cu Muntele Tarcu si cu Muntele Mic (pentru a ajunge la ultimul dintre aceste obiective turistice, trebuie sa mat adaugam inca aproximativ 6 ore la timpul de mers indicat mai sus).

De la Gura Apei, primul kilometru de drum se parcurge coborind domol pe soseaua forestiera de pe stinga Lapusnicului Mare, pina la confluenta acestuia cu Riul Ses, loc ir> care se afla pepiniera silvica Corciova. De aici mai departe, cotim la stinga, ne angajam pe drumul forestier auto de pe valea Riului Ses (acest drum patrunde adinc in susul vaii).

In punctul de confluenta a piriului Corciova cu Riul Ses, parasim soseaua forestiera si, cotind la dreapta, incepem a urca aproape pieptis in susul vaii Corciova pina la Saua Iepii. Aici ajunge, venind dinspre NE, si un plai ciobanesc care, de la Clopotiva, urca pe Plaiu Petreanului (1898 m), trece apoi peste vf. Pietrei (2190 m) si, pentru a cobori in Saua Iepii depaseste vf. Bloju (2165 m) si vf. Custurii (2073 m).

Ajuns in Saua Iepii, traseul nostru (banda rosie) coteste in unghi drept catre stinga si se angajeaza in parcurgerea lungii culmi Matania-Tarcu, cumpana de ape intre bazinul Bistrei si cele ale Riului Ses si Hidegului. Primul urcus dureaza pina in vf. Baicului (2119 m). De aici mai departe, marcajul nostru foloseste, in continuare, drumul pastoral de culme pina in vf. Matania (2160m). fn aceasta zona ajunge pe culme Plaiu Nedeii, cale pe care se urca dinspre Poiana Marului.

Depasind vf. Matania, coborim pina in saua Suculetului (1850 m) unde, venind dinspre stinga, urca un plai ciobanesc pornit de pe Godeanu si care, trecind peste Capu Prislopului, da prilej drumetului sa admire o vasta panorama asupra haurilor adinci ale caldarilor de la obirsia Hidegului.

Din Saua Suculetului, poteca marcata cu banda rosie ajunge intr-o altaadincaturaaculmii, Saua Plaiului (2058 m), locul unde, din traseul nostru se ramifica spre dreapta, o varianta (marcata si ea) care coboara in zanoaga de sus a Suculetului, la iezarul Tarcu (2120 m), si revine apoi in traseul principal dupa ce acesta a depasit insa vf. Tarcu (2186 m), zona in care se afla cladirea statiei meteorologice "Tarcu'.

Traseul nr. 17 continua apoi coborind muntele Tarcu pina la refugiul Cuntu (1440 m) de unde, o ramificatie din dreapta a potecii duce la Muntele Mic iar cealalta coboara de-a lungul piriului Fenes pina la Lupu, statie terminus a unei linii ferate forestiere ce urca aici, venind dinspre Armenis.

18. Circuitul lacurilor Bucurei: lacul Bucura (2041 m)-lacul Ana (1979 m) - lacul Lia (1910 m) - lacul Viorica (2070 m) - lacul Florica (2080 m) - Taul Agatat (2208 m) -Taul Portii (2240 m) - lacul Bucura (2041 m).

Marcaj:

la pornire, triunghi rosu, punct galben si cruce albastra;

in lungul ulucului vaii superioare a Izvorului Bucurii, drum nemarcat;

intre Taul Agatat si Taul Portii, punct rosu;

de la Taul Portii la lacul Bucura, punct rosu si banda galbena.

Timp de mers. 3 - 4 ore.

In legatura cu denumirea primelor patru lacuri intilnite in drumul nostru (Ana, Lia, Viorica si Florica), mentionam ca, in anul 1930, Mihai Haret (unul dintre primii cercetatori ai Muntilor Retezat) a dat lacurilor insirate pe ulucul Izvorului Bucura aceste nume cu rezonanta vadit familiala. Folosite timp de aproape o jumatate de veac - atit de catre drumeti, cit si de catre localnici - denumirile au intrat definitiv in toponimia Muntilor Retezat.

Pornind pe traseu, urcam pragul terasei vestice sub care se adaposteste lacul Bucura si iesim in poteca marcata. De aici mai departe, cotim catre stinga si curind, la 2070 m alt., intilnim un stilp cu marcajul cruce albastra; "spre lacul Zanoaga, peste Slaveiu (4 ore). Continuind mersul pe carare in directia aratata de sageata stilpului, intilnim apoi si celelalte doua semne ce marcheaza traseul: triunghi rosu si punct galben. Este cararea care duce la Gura Apei (peste Slavei, pe la Crucea Trasnitului si pe la Lunca Berhina), la cabana Gura Zlata (peste Slavei, pe la taul Zanoaga Mare si pe la Gura Apei) sau, direct la cabana Gura Zlata (peste Slavei, pe la taul Zanoaga si apoi de-a lungul culmii si in josul piriului Radesu). Vom parasi aceste marcaje atunci cind vom ajunge in firul vilcelului Izvorul Bucurei.

Coborim binisor pe poteca marcata, ocolind bolovanii mai mari si trecind direct peste cei marunti. Citeva serpentine scurte domolesc putin priporul pragului terasei glaciare pe care coborim. Dupa o jumatate de ora de la plecare, ajungem in firul vilcelului, in aval si catre sud-est de lacul Ana (1979 m).

Cercetind lacul (1979 m alt., circa 44 000 m² suprafata, 324 m lungime, 70-200 rn latime si 12,5 m adincime), vom constata ca, fara a fi tot atit de impodobit cu vegetatie cum sint unele dintre lacurile Retezatului, el este totusi plin de pitoresc; din apropierea lui ni se ofera prilejul de a admira larga si spectaculoasa panorama ce se desfasoara pina la crestetul de culmi si de custuri ale caldarii Bucura.

Din sud-est de lacul Ana facem o deviere din traseul circuitului si, pentru a cerceta si lacul Lia, cotim la stinga, coborind pe firul vaii. Coborisul nu este usurat de existenta vreunei carari umblate, astfel incit vom dibui crimpeie de hatase printre jnepeni, printre petice de mocirle turboase si peste grohotisul mare ce captuseste fundul vilcelului. La lacul Lia (1910 m alt., circa 12 000 m² suprafata, 144 m lungime, 120 m latime si 3 m adincime) ajungem dupa un sfert de ora de la plecarea de linga lacul Ana. In gavanul care adaposteste lacul Lia, mai sus cu 30 m decit acesta, a mai existat un lac, mocirlit acum si complet umplut cu turba. Un briu lat de jnepeni care urca si pe peretii vaii, inconjura lacul sporindu-i farmecul.

La lacul Lia se mai poate ajunge si coborind direct de la Bucura. Pentru aceasta, din locul pe unde se face golirea lacului, coborisul pe ulucul prin care curge emisarul Bucurei tine pina in firul vaii principale, in amonte de lacul Lia.

De la Lia facem cale-intoarsa si, in aproximativ 20 minute, revenim in poteca marcata care, indreptindu-se catre stinga, urca spre culmea Slaveiului.

Plecind de la lacul Ana, trebuie sa ne impacam cu gindul ca, pentru a merge mai departe, este necesar sa depunem un oarecare efort spre a urca peste pragul terasei, inalt de circa 90 m, captusit cu puzderie de bolovani colturosi si animat de larma ce o face torentul pravalit in cascade prin acest haos de pietraraie.

Pe terasa superioara a vaii, in zanoaga cunoscuta sub denumirea de Fundu Bucurei, aflam adunate laolalta un grup de sase lacuri dintre care cel mai mare poarta numele de lacul Viorica (2070 m alt., circa 13 000 m² suprafata, 190 m lungime, 20 la 84 m latime si 2,15 m adincime). Spre vest, aproape in prelungirea lacului mare, se gaseste un ochi de apa, pe trei sferturi umplut cu turba. Mai catre apus, la 2075 m alt., se mai afla alte doua laculete. Spre S-SV de lacul principal, la 2080 m alt., intilnim cel de al cincilea lac al grupului Viorica. In fine, la 2085 m alt. si spre S-SE de lacul Viorica, se afla un lac geaman, orientat de la nord-est catre sud-vest, intre lacul mare si acesta din urma se gaseste un pilc de jnepeni si citeva "buchete' de smirdar, crescute pe un gheb de stinca a carei spinare se inalta pina la 2095 m alt.

De lacul Florica (2080 m alt., circa 10 100 m² suprafata, 200 m lungime, 10 la 70 m latime si 6,05 m adincime) ne desparte numai un prag de 20 m inaltime. Locurile sint intesate cu bolovanis colturos si cu steiuri ceva mai inalte. Printre ele, ici-colo, sint risipite pilcuri de jnepeni si smocuri inalte de paisuri.

Cea mai dificila parte a circuitului lacurilor sistemului Bucura urmeaza abia dupa ce parasim malurile lacului Florica. Continuarea drumului este o adevarata lupta cu grohotisul de bolovani mari si colturosi ce impinzesc peretii si poalele gigantilor din fata (vf. Judele, Turnu Portii si Poarta Bucurii). Pe sub clinul prapastios al Slaveiului (stinga cum urcam) nu este chip sa ne strecuram. Vom alege calea dinspre versantul estic al vaii, coasta bolovanoasa si ea, dar infrumusetata de peticele mari de jnepeni care ii imbraca fata. Citeva crimpeie de hatase ne ajuta si in orientare, dar si la urcus. Abatindu-ne putin catre stinga, dupa circa trei sferturi de ora de la plecarea de linga lacul Florica, iesim in poteca marcata cu punct rosu, pe buza pilnie! in care se afla Taul Agatat (2208 m alt., circa 1600 m² suprafata, 50 m lungime, 40 m latime si 2,10 m adincime).

Ramura dinspre stinga a cararii marcate cu punct rosu, trecind peste saua Judelui si pe sub vf. Sesele, conduce la taul Zanoaga Mare. De la Taul Agatat, traseul nostru se va desfasura pe acelasi marcaj, insa pe ramura dinspre dreapta a potecii (spre nord).

De o gingasie remarcabila, oglinda taului pare o jucarie pitulata in valmasagul haotic al marilor bolovani colturosi de granit, pustiu de piatra cum rar se mai intilneste chiar si in Munti i Retezat. In schimb, pri vel istea ce o putem admira de aici este de-a dreptul coplesitoare. Aproape intreaga caldare a Bucurei isi desfasoara minunea ei de pitoresc, iar "ochiurile de mare', siruite in lungul jgheabului prin care se zbuciuma vina de apa ce zburda dintr-un lac in altul, par a fi o salba de uriase margaritare legate intre ele cu panglica de argint, infiorarea ce te stapineste stind aici, dominat de peretii salbaticei cortine de piatra zdrentuita a custurii dintre virfurile Judele si Bucura, nu-i intrecuta decit de maretia vastei panorame, tarmurita catre oceanul de azur al vazduhului de eleganta arcuire a Secerii Bucurei si de semetia piscului Pelegii.

Desprinzindu-ne cu greu de vraja privelistii, pornim mai departe, pe marcajul punct rosu, catre Taul Portii, la inceput coborind peste pietroaie. Lasam in stinga un mic lac, pitulat si el printre bolovani, si atingem curind un punct de minima altitudine (2130 m). De aici mai departe, asaltam ultimul pripor al traseului nostru si, la 20 minute dupa plecarea de la Taul Agatat, poposim la o furca de marcaje, linga Taul Portii (2240 m alt., circa 5300 m² suprafata, 84 m lungime, 76 m latime si 4,45 m adincime).

Dinspre stinga, coborind de la Poarta Bucurei, se vede cararea cu semnul banda galbena care ajunge aici venind din Saua Retezatului.

Pe poteca marcata acum cu doua semne (punct rosu si banda galbena) ne continuam drumul mergind pe malul drept al taului si, pe drum aproape plat, intilnim un al doilea lac. De aici mai departe, coborim virtos in lungul versantului nord-estic al umarului piciorului de munte ce compartimenteaza in doua uriasa caldare a Bucurei. Lasam in dreapta lacul Bucurelu (2070 m alt., circa 4000 m² suprafata, 80 m lungime si 45 m latime), trecem pe linga tabela de marcaj mentionata mai inainte si, pieptis la dreapta, dupa 25 de minute de la trecerea pe la Taul Portii, revenim linga lacul Bucura, in punctul din care am pornit pentru a parcurge circuitul lacurilor sistemului Bucura. Timpul necesar pentru parcurgerea acestui traseu este de aproape trei ore si jumatate (exclusiv durata popasurilor).

(varianta a drumului dintre lacul Galesu si cabana Pietrele). Lacul Galesu (2040 m)- Poiana dintrebra-zi(1800m)- Bordu Galesului (1720 m) - Taul Negru dintre Brazi (1740 m) - cabana Pietrele (1480 m).

Marcaj: traseul este marcat numai pe scurtele portiuni ale capetelor sale. Timp de mers: 3 ore.

De la lacul Galesu pornim catre nord, pe partea dreapta a vaii, mergind la inceput printre blocurile eratice ramase pe aici dupa topirea ghetarilor. Dupa aproximativ 600 de pasi de la lac, intram pe prima terasa si dupa inca 500 de pasi, coborim pe un al doilea prag al vaii. Intram curind in jnepenisul in mijlocul caruia intilnim o prima poiana. Cararea este destul de vizibila printre jnepeni si ea coboara repede la vale. In curind apar molizii si, cam la mijlocul pilcului de copaci ce se indesesc din ce in ce mai mult, ajungem in marginea unei a doua poieni. Pina aici am fost calauziti si de triunghiul rosu, semnul de marcaj al traseului nr. 9.

Din locul in care am ajuns, din marginea poienii chiar, razletindu-se din poteca marcata, se abate catre stinga drumul care conduce la Taul Negru dintre Brazi si, de acolo mai de-a dreptul decit poteca marcata, la cabana Pietrele.

La un sfert de ora dupa plecarea din poiana, traversam apa torentului Galesu. In acest punct, pe malul sting al apei, un stei enorm (Bordu Galesului) este folosit drept adapost de catre ciobanii ce isi pasc cirezile de vite prin apropiere. Sparturile mari ale stincii lasa in trupul bordului un spatiu liber, inalt de peste trei metri si destul de incapator pentru ca sase-sapte insi sa se poata adaposti aici.

La 20-30 de pasi facuti dupa traversarea apei, cotim la stinga si, la un sfert de ora dupa trecerea pe la Bordu Galesului, ajungem laTaul Negru dintre Brazi, numit uneori si Taul Brazilor. Lacul se infatiseaza ca o balta circulara, cu fund de noroi si cu foarte putina apa. Este adinc abia de 30-40 centimetri, la mijloc. Din cauza noroiului negru de pe fund si a umbrei brazilor desi care il inconjoara, lacul a primit denumirea potrivita aspectului sau: "Taul Negru dintre Brazi'. Privit din departare, de pe versantul vestic al culmii Galesu, lacul face o impresie puternica atit gratie asezarii si a culorii sale cit si prin vegetatia bogata din jurul sau.

De la tau, intram in poiana cu cioturi de copaci deschisa in marginea padurii, loc din care, traversind acest luminis, ne dirijam catre NV. Se intra in padurea deasa de molizi; coborisul prin padure este deosebit de priporos iar poteca mai ca nu exista. In capatul de jos al povirnisului, cararea se intoarce catre dreapta si trece apa piriului Galesu, de pe stinga pe dreapta lui.

Pentru scurt timp, se merge pe malul drept al apei pina ce, venind dinspre dreapta, intilnim cararea marcata (triunghi rosu) pe care am parasit-o in marginea celei de a doua poieni, acolo unde am intrat pe drumul catre Taul Negru dintre Brazi.

De aici mai departe, calauziti de triunghiul rosu, urcam usor pe versantul sting al Vaii Rele apoi, pe un drum fara declivitati si cotind la stinga, ajungem pe versantul drept al piriului Pietrele. Coborim in vale, trecem peste apa si, curind, ne aflam in josul piciorului de munte implintat intre vaile Pietrele si Stinisoara. Aici intilnim marcajul banda albastra (traseul nr. 1) si incrucisindu-l, coborim la cabana Pietrele.

Alpinismul in Muntii Retezat.

La fel ca si in alti masivi carpatici, si in Muntii Retezat alpinistii au aflat numerosi pereti de stinca pe fetele carora isi pot arata maiestria de cataratori. In masiv, practicarea alpinismului tehnic se poate face fie in zona de carst a Cheii Buta, fie in regiunea cu roca de natura granitica intinsa da pe Peleaga si pina la Judele sau pina inspre culmea Stinisoara. Traseele escaladate in aceasta regiune granitica a Retezatului sint situate la o altitudine superioara celor din Cheia Buta.

Folosind datele ce ne-au fost puse la dispozitie de catre Emilian Cristea, decanul de virsta al alpinistilor romani, enumeram mai jos citeva dintre cele 65 de trasee alpine omologate in Muntii Retezat; toate acestea sint prevazute cu pitoane. Atragem atentia asupra faptului ca fixitatea pitoanelor trebuie verificata temeinic inainte de folosirea lor, operatie cu atit mai necesara cu cit - se stie - dilatarea si contractia rocilor granitice, produse de variatiile de temperatura, slabeste mult incastrarea pitoanelor.

Traseele pe care le prezentam in continuare au fost alese dintre cele mai frumoase si dintre cele mai circulate (cele mai frecvent cercetate dintre traseele aflate in aceasta din urma categorie au fost subliniate in text).

a. Trasee avind gradul V A de dificultate

- Traseele "Mezinului' si "Corvinu'; ambele aflate in Coltii Pelegii;

b. Trasee avind gradul J V B de dificultate

- Traseul "Doi' din Creasta Gemenele;

- Traseul "Treptelor' si cel al "Fisurei ascunse' din Coltii Pelegii (numai escaladate impreuna au gradul IV B);

- Muchia Mare a Pelegii (cel mai spectaculos traseu alpin care, pe desfasurarea celor 8 lungimi de coarda, poarta pe catarator peste tancurile de granit care, in ansamblu, alcatuiesc Coltii Pelegii. Se numara printre putinele trasee alpine din muntii nostri care sfirsesc la o cota apropiata de 2500 m alt.).

c. Trasee avind gradul IV A de dificultate

- "Traseul curajului' (aflat in zona Coltilor Pelegii);

- "Fisura intrerupta' din vf. Bucura II;

- "Creasta ascutita', din zona vf. Retezat;

- "Picioru vf. Judele Mare' (fata d inspre Turnu Portii);

- "Surplomba centrala' (peretele sud-vestic al Cheii Buta).

d. Trasee avind gradul III B de dificultate

- in Coltii Pelegii, traseele: "Fisura verde', "Capra neagra', "Vostoc II';

- in peretele virfului Bucura II, traseele: "25 Octombrie', "Furcile' si "Creasta Corvinul';

- Creasta Gemenele (fata nord vestica a vf. Judele);

- in Cheia Buta, traseele: "Creasta estica', "Hornul frumos', "Cleantul ascutit' si "Traseul alveolelor'.

e. Trasee avind gradul III A de dificultate

- in Coltii Pelegii, traseele: "Diedrul sfinxului', "Traseul schiorului', "Creasta insorita', "Traseul diedrelor', "Creasta frumoasa', "Hornul zapezii';

- "Creasta vulturilor' (in peretele vf. Bucura II);

- "Creasta vintului' (in peretele vf. Bucura III);

- "Creasta vestica a Turnului Portii';

- in Cheia Buta, "Traseul minerului' si "Traseul verde'.

f. Trasee avind gradul II A de dificultate

- Pe fetele vf. Bucura II, traseele: "Creasta vinatorilor', "Hornul Mare', "Vilcelul cu fereastra';

- in zona vf. Judele, traseele: "Custura vf. Judele', "Traseul din canionul Judele', "Custura cu campanule' (fata sud-estica a vf. Judele Mare), "Custura nord-vestica a Turnului Portii' (intrarea dinspre Taul Stirbului);

- "Creasta frumoasa' (pe fetele culmii Stinisoara, in apropiere de refugiul Gentiana).

PREZENTARE GENERALA

- Asezarea Muntilor Retezat in raport cu restul Carpatilor

- Limitele Muntilor Retezat

- Relieful Muntilor Retezat

- Constitutia geologica

- Reteaua hidrografica

- Flora

- Fauna

- Parcul national al Retezatului

- Ocrotirea naturii

CAI DE ACCES

- Cai ferate

- Sosele

LOCALITATI DE PORNIRE IN MASIV

CABANE SI ADAPOSTURI IN MUNTII RETEZAT

POTECI MARCATE

TRASEE TURISTICE

A. Trasee de patrundere in masiv

- Traseul nr. 1: Gara Baiesti-Nucsoara-cabana Pietrele-lacul Bucura

- Traseul nr. 2: Cimpu lui Neag-cabana Buta-lacul Bucura

- Traseul nr. 3: Cimpu lui Neag-casa de vinaotare Cimpusel-Piatra Iorgovanului

- Traseul nr. 4: Comuna Pui-cabana Baleia-Stina de Riu-vf. Custura -saua Plaiului Mic-Piatra Iorgovanului

- Traseul nr. 5: gara Sarmisegetusa- cabana Gura Zlata

- Traseul nr. 6: Orasul Uricani-vf. Gruniu-saua Plaiului Mic-Piatra Iorgovanului-Baile Herculane

- Traseul nr. 7 (traseu de legatura): Orasul Uricani - Saua Tulisa- dealul Fagetel - vf. Pilugu Mic - vf. Pilugu Mare - vf. Lazaru - vf. Gruniu - vf. Custura - Saua Plaiului Mic - vf. Dragsanu - sub vf. Albele - Piatra Iorgovanului - Culmea Muntilor Godeanu - Baile Herculane

B. Trasee turistice ce pornesc de la cabane

- Traseul nr. 8: Cabana Baleia- Saua Lacului-vf. Peleaga-Curmatura Bucurei - Saua Retezatului

- Traseul nr. 9: Cabana Baleia- Saua Lacului-lacul Galesu-cabana Pietrele

- Traseul nr. 10: cabana Pietrele- Saua Retezatului-vf. Retezat

- Traseul nr. 11: Cabana Gura Zlata- taul Zanoaga Mare - Crucea Trasnitului - lacul Bucura

- Traseul nr. 12: cabana Gura Zlata

- Gura Apei - taul Zanoaga Mare

- "La Clince'-lacul Bucura

- Traseul nr. 13: cabana Buta - saua Plaiului Mic-Gura Apei

C. Alte trasee turstice marcate

- Traseul nr. 14: Gura Apei - Crucea Trasnitului - lacul Bucura

- Traseul nr. 15: Lacul Bucura - Saua Retezatului

- Traseul nr. 16: Lacul Bucura - vf. Judele - taul Zanoaga Mare

- Traseul nr. 17: Gura Apei - Saua Iepii - vf. Tarcu

D. Trasee partial marcate

- Traseul nr. 18: Circuitul lacurilor Bucurei

- Traseul nr. 19: Varianta lacul Galesu- cabana Pietrele

ALPINISMUL IN MUNTII RETEZAT