BELGIA - RESURSE, CLIMA, POPULATIA, DIVIZIUNEA POLITICA

BELGIA

I DENUMIRE SI SUPRAFATA

Belgia (franceza - Belgique; germana - Belgie) este o monarhie constitutionala din nordvestul Europei. Se invecineaza la nord cu Olanda si cu Marea Nordului, la est, cu Germania si Luxemburg iar in sud si sudvest, cu Franta. Impreuna cu Olanda si Luxemburg, aceasta tara formeaza Tarile de Jos. Are aproape 280 km (mai exact, 277 km) lungime, masurata de la sudest spre o directie nordvest, are cam 145 km latime si o forma de triunghi. Suprafata este de 30.528 km2, iar cel mai mare oras este Bruxelles, care este si capitala acestui stat.

II PAMANT SI RESURSE

Belgia detine trei principale regiuni fiziografice: campia, platoul central si Muntii Ardeni.

Campia se extinde de la 16 la 48 km in nordvest. De-a lungul Marii Nordului, exista o portiune de pamant joasa formata, aproape in totalitate, din dune de nisip si "polderi'. Acestia reprezinta o formatiune de pamant provenita din mare si protejata de diguri, care au fost concepute intre secolele XIII si XV. Ridicatura de pamant a campiei, fata de nivelul apei, este de 20 m.

Platoul central este o zona usor curbata, irigata de un numar foarte mare de raulete si contine foarte multe vai fertlie cu un sol aluvial bogat. Aici se mai gasesc pesteri si grote.

Muntii Ardeni reprezinta un platou impadurit, masurand 460 m lungime, si se extinde in sudestul Belgiei si in nordestul Frantei. Aici se afla Botrange, cel mai inalt pisc din Belgia, cu o inaltime de 694 m. Aceasta zona este pietroasa si are o agricultura foarte slab dezvoltata.

A  FLUVIILE

Cele mai importante fluvii din Begia sunt Schelde (Escaut) si Meuse. Ambele izvorasc din Franta si sunt navigabile in Belgia. Pe Schelde, principala sursa de apa din aceasta tara, sunt porturile Antwerp, Bruxelles si Ghent. Cei mai mari afluenti sunt: Lys, Dendre, Senne si Rupel. Sambre si Ourth sunt cei mai mari afluenti ai fluviului Meuse.

B  CLIMA

Langa ocean, clima este temperat-oceanica. Departe de influentele maritime, se observa o crestere a temperaturii. In zona Muntilor Ardeni, vara este foarte cald, iar iarna este foarte frig, precipitatiile sunt foarte bogate. In Bruxelles, capitala asezata in mijlocul tarii, temperatura normala este de la -1^ la 4^C, in ianuarie, si 12^-23^C, in iulie. In rest, temperatura este de 1^-5^C, in ianuarie, si de 13^-20^, in iulie. In Bruxelles, ploaia este "uniform' raspandita de-a lungul anului (860 mm), iar in Oostende (pe coasta) este de 600 mm.

C  RESURSE NATURALE

Resursele naturale ale Belgiei constau, in cea mai mare parte, in minerale. Carbunele a fost principala resursa, timp de multi ani, dar cele mai accesibile mine au fost supraexploatate, si astfel s-au inchis multe dintre acestea, din 1950. De asemenea, depozitele de zinc, cupru, plumb si magneziu sunt exploatate, dar au o mica importanta economica. Se mai extrage si gazul natural.

D  FLORA SI FAUNA

In Belgia, se intalnesc mici animale precum: vulpi (in general), bursuci, fazani, nevastuici, jderi si arici. Cerbii, capriorele si porcii mistreti sunt prezenti in regiunea Ardenilor. Exista si o plentitudine de plante, cum ar fi: zambila, capsunii, nuielusa-de-aur, manusa-vulpii si lacramioara. Dintre copacii din paduri, amintim: stejarul, fagul, ulmul si portiuni de pin care au fost plantate dupa noul program de reimpadurire.

III  POPULATIA

Populatia Belgiei face parte din doua grupari etnice: Flamingii (de origine teutona) si un popor de origine celtica, Walloni. Cele mai distincte caracteristici ale celor doua popoare este limba (primii vorbesc limba germana, iar al doilea grup, limba franceza). Limba germana se vorbeste in partea de nord a Belgiei, iar in sudestul Belgiei, se vorbeste limba franceza. In capitala Belgiei, se vorbesc ambele limbi. In 1993, aceste doua limbi au devenit limbile oficiale ale celor doua regiuni distincte, Flandre si Wallonia.

A  POPULATIA SI CARACTERISTICILE ACESTEIA

Populatia Belgiei, dupa un calcul facut in 1998, a fost de 10.171.059. 60% dintre locuitori locuiesc in Flandre. Densitatea populatiei este foarte mare, aproape cea mai mare din Europa, 333 loc/km2. Cea mai mare concentratie este in Bruxelles, Antwerp, Lige si Ghent. Centrele industriale cele mai importante se gasesc intre Mons si Charleroi. Din cauza dezvoltarii industriei, populatia s-a expansionat in acea regiune. Aproape 10% din belgieni traiesc in capitala. 97% este clasificata ca populatie urbana.

B  DIVIZIUNEA POLITICA SI PRINCIPALELE ORASE

Belgia este divizata in trei regiuni federale: Bruxelles (959.861 locuitori - in 1998), Flandre (5.826.589 locuitori) si Wallonia (3.291.732 locuitori). Aceste trei mari regiuni sunt divizate in niste subregiuni numite: Antwerp, Flemish Brabant, Walloon Brabant, Flandrele de Est, Hainaut, Lige, Limbourg, Lexemburg, Namur si Flandrele de Vest. Acestea sunt divizate, la randul lor, in 600 de comune. Cele mai mare orase, din punct de vedere al numarului de locuitori, sunt: Bruxelles (963.324 loc., incluzand si suburbiile), Antwerp (472.368), Ghent (235.882), Charleroi (211.192) si Lige (200.201).

C  Limba

In 1963, a fost data o lege pentru stabilirea celor trei limbi oficiale din Belgia: Olandeza a fost recunoscuta ca limba oficiala in nord, franceza, in sud, si germana, la granita de est. In orasele si suburbiile din Bruxelles, si franceza si olandeza sunt recunoscute ca limbi oficiale. In intreaga tara, 58% dintre oameni vorbesc limba olandeza, 32%, limba franceza, si 10% vorbesc si franceza si olandeza si germana. In 1971, s-a dat un drept prin care au fost recunoscute, si pe plan politic, aceste trei comunitati lingvistice, acordand dreptul de "autonomie' culturala si revizuind statutul administrativ din Bruxelles.

D  Religie

Aproape trei sferturi din populatia Belgiei este romano-catolica, dar numarul acestora si al bisericilor este in descrestere. Libertatea religioasa este garantata, si o parte din "salariul' preotilor de orice credinta este platita de Guvern. Alte religii care sunt practicate sunt: protestantismul, iudismul si islamismul.

E Educatia

Desi libertatea educativa a fost prevazuta de constitutia din 1831, prima lege referitoare la scoala elementara nu a fost data decat in anul 1842. In 1914, invatamantul obligatoriu se extinde, de la copii de varste cuprinse intre 6 si 14 ani, pana la 18 ani. Pana in 1959, existau si scoli particulare numite Romano-Catolice. Controversele pe baza limbajului si religiei, din secolul al XIX-lea, continua si in momentul de fata. In 1997-1998, existau 863.900 de elevi in scoli primare, 521.100 in licee, iar aproape toata populatia matura era literata.

Cea mai veche universitate din Belgia dateaza din Evul Mediu. Universitatea Catolica din Leuven s-a divizat in doua universitati distincte, din 1970, intr-una vorbidu-se numai franceza, iar in cealalta, germana, din cauza auspiciilor religioase care datau din anul 1425. Universitatile din Ghent si Lige au fost constituite in anul 1817, in timpul regatului german. In Universitatea din Ghent se vorbeste numai limba germana, iar in cealalta numai franceza. Universitatea Libera din Bruxelles a fost deschisa oficial in anul 1834, cu ajutorul Guvernului. In 1970, s-a divizat in doua universitati distincte, dupa modelul Universitatii din Leuven.

Academiile regale de arta si Conservatoarele de muzica exista in orasele mai mari: Antwerp, Bruxelles, Ghent, Lige si Mons. In Ghent si Gembloux exista Universitati de Agricultura. La mijlocul anilor ^90, numarul studentilor a fost de 324.600.

F  Cultura

Festivalurile joaca un rol important in viata belgienilor. Unul dintre cele mai renumite festivaluri este la Binche, langa Mons, care dureaza trei zile si care este animat de niste oameni pe papainoage, muzica si dansul sunt conduse de "Gilles'. Alte festivaluri deosebite sunt: "Orasele in Mai' si Sfantul Nicolae (6 decembrie), care este o sarbatoare "nationala' si o vacanta a copiilor.

G  Biblioteci si muzee

Bibliotecile importante se gaseau in toate orasele mari. Libraria Nationala se numeste Bibliothque Royale Albert I, din 1837, din Bruxelles, care detine mai mult de 3 milioane de volume. Celelalte biblioteci mai mari apartin universitatilor Ghent, Lige si Leuven.

Muzeul Regal de Arta (1890), din Antwerp, este recunoscut prin faimoasele tablouri ale pictorului Peter Paul tubens. Cel din Bruxelles (1830) are o colectie impresionanta de lucrari de arta din foarte multe perioade de timp, detine o sala de concerte si un cinema.

H  Literatura

Teatrul National (1945) este o dovada unei culturi surprinzatoare a acestui popor. Scriitorii belgieni au contribuit la dezvoltarea literaturii franceze si a celei locale. Pe langa celebrii autori ca Philippe de Comines si Jean roissart, ce au scris in limba franceza, ii avem pe Charles de Coster si Emile Verhaeren, Hendrik Conscience (intemeiatorul nuvelei), din secolul al XIX-lea. Poetul si nuvelistul Maurice Maeterlinck, ce a scris in franceza, a castigat Premiul Nobel in Literatura, in anul 1911.

I  Arta

Intre secolele XV si XVI, Europa de Nord a fost unul dintre centrele culturii renascentiste. Cei mai cunoscuti reprezentanti ai artei din acea perioada au fost: fratii Hubert si Jan van Eyck, Hieronymus Bosch si Pieter Bruegel the Elder. Pictorii ce au dominat secolul al XVII-lea au fost Rubens and Sir Anthony van Dyck. Pe langa acesti faimosi pictori, James Ensor si Paul Delvaux au dus vestea culturii belgiene. Arhitectul Victor Horta a fost unul dintre initiatorii unui nou stil arhitectural din secolul XX. Un renumit arhitect belgian contemporan a fost Henry van de Velde.

IV  Economia

Cu toate ca economia creste rapid in Belgia, tara ramana greu industrializata, importand cantitati foarte mari de materiale care erau destinate exportului. O astfel de industrie ii confera Belgiei tilul de una dintre cele mai mari producatoare interne din lume, in ciuda numarului mare al populatiei. Cu cele trei sferturi din produsele destinate care se duc la Uniunea Europeana, economia acestei tari depinde de vecinii sai, ea fiind deja integrata in economia europeana. La inceputul anilor ^90, un buget deficitar combinat cu recerea in somaj in rate, a facut ca economia Belgiei sa decada. Pentru a trece peste aceasta criza bugetara, Guvernul a inceput un program de austeritate, majorand preturile. Astfel, in 1995, bugetul era de 120,1 miliarde $, iar in 1998 de 293,4 miliarde $.

A  Agricultura

Agricultura ocupa 3% din totalul de forta de munca si produce suficiente cantitati pentru a asigura Belgiei un loc bun la exportul de alimente. Aproape doua treimi din ferme sunt cultivate pe o suprafata de cel putin 10 hectare. 22% din aceasta tara este cultivata. La inceputul anilor ^90, cele mai importante produse au fost: zaharul (5.7 milioane de tone), cartofii (1.8 milioane), graul (1.4 milioane), fructele, rosiile si faina. Cresterea animalelor este principala ocupatie a localnicilor. Numarul de animale este relativ mare: 7.9 milioane de porci, 3.6 milioane de capre, 210.000 de oi, 31.000 de cai.

B  SILVICULTURA SI PISCICULTURA

Padurile ocupa 22% din suprafata Belgiei, iar ele sunt folosite, de cele mai multe ori, cu scopuri distractive si recreationale. In acesti ani, se planteaza conifere, iar activitata forestiera a crescut simtitor. Cu toate acestea, inca se mai importa hartie.

Principalul port unde se poate pescui este Oostende. Flota de pescuit transporta pescarii din Marea Nordului pana in Oceanul Inghetat. Suma totala a produselor a fost de 39,662 de tone de peste (somn, pastrav, cod, etc.)

C  MINERIT

Belgia are un numar limitat de resurse minerale. Carbunele este principalul produs din secolul XX, dar depozitele au fost de multe ori golite, in anii ^50. In anii ^80, multe mine s-au inchis, iar la inceputul anului 1992, aproape toate minele au fost inchise. Carbunele si petrolul sunt importate acum pentru fabricarea unor oteluri speciale, sau in alte industrii. In 1998, extractia de gaze naturale a fost de 2,3 milioane m.

D  MANUFACTURI

Belgia este una dintre cele mai puternic industrializate tari din Europa, datorita pozitiei sale geografice si a facilitatilor de transporturi. Industria a crescut simtitor dupa cel de-al II- lea Razboi Mondial (1939-1945), dar incepuse sa decada in anii ^50. Infiintarea, in anul 1957, a EEC (Comuniuinea Economica Europeana) si a unui program guvernamental de investitii, a dus la o crestere a industriei. Totusi, "golurile' din acest program au dus la o scadere simtitoare a manufacturilor, in anul 1958, manufacturile ocupand doar 19% din activitatea economica totala. Belgia este un producator major de otel si fier, iar mai mult de jumatate din productia totala a acestora este exportata. Aproape 12,6 milioane de tone de fier au fost produse anual.

Industria textila consta in producerea de bumbac, lana, fibre textile si sintetice. Centrele industriei textile sunt: Brugge, Bruxelles, Limbourg, Ghent, Lige, Kortrijk si Mechelen. In anul 1998, s-au inregistrat: 53.800 tone de fabricate din bumbac, 34.900 din lana si 40.100 din fibre sintetice si textile. Fabricarea de covoare este o industrie importanta in orasul Sfantul Nicolae; Bruxelles si Brugge sunt cunoscute prin manufactura damaskului.

Industria chimica conduce in producerea cobaltului si a radiului, precum si a fertilizatorilor. Un alt domeniu important al industriei chimice este si producerea produselor farmaceutice, a sticlei si a hartiei.

Industria neferoasa se dezvolta in continuu, sprijinita de materiale din Republica Democrata Congo (Zair). Industria metalurgica si chimica a fost imbunatatita de resurse ca fier, zinc, platina, germaniu si uraniu. O alta ramura a acestei industrii este fabricarea de masinarie grea si echipament industrial.  Industria de taiere a diamantelor, cu centrul la Antwerp, este in floare, ca si cea a constructiei de vapoare.

E ENERGIA

Cele sapte puncte nucleare sunt pricipalele surse de electricitate din Belgia. Din pricina declinului din industria cobaltului, Belgia a fost obligata sa importe cobalt, petrol si gaze naturale. Din anii ^80, s-a pus accent si pe sursele alternative de curent, cum ar fi biomasa si tehnologia geotermala. Un generator de gaze a fost construit. In 1996, puterea electrica totala a fost de 79 miliarde de kilowatiora.

F  MONEDA SI UNITATE BANCARA

Unitatea monetara este francul belgian (31,94 franci belgieni=1$, pana in mai, 1998). Din mai, 1998, Belgia, impreuna cu alte zece tari membre ale EU (Uniunea Europeana), au adoptat o unica moneda, euro, pentru toate tranzactiile, care a fost introdusa de la 1 ianuarie, 1999. Banca Centrala Europeana a fost constituita odata cu adoptarea acestei monede si a fost folosita si in transferurile electronice. Banca Nationala a Belgiei a devenit subordonata Bancii Centrale Europene, ca membra al Sistemului Central Bancar (ESCB).

G  SCHIMBURI

Se cunoaste schimbul traditional dintre Belgia si Marele Ducat al Luxemburgului, care a inceput inca din 1922, prin constituirea unui tratat monetar. In 1998, exportul Begia - Luxemburg a fost valorificat la 173 milioane de $. Importurile anuale au constituit162 milioane $. Principalii parteneri de afaceri ai Belgiei sunt: Germania, Olanda, Franta, Anglia, Italia, SUA si Spania. In 1951, Belgia a devenit membru al Comunitatii Europene de Cobalt si Fier (ECSC). 6 ani mai tarziu, Belgia, Franta, Germania de Vest, Italia, Olanda si Luxemburg au semnat doua tratate, creand Comunitatea Economica Europeana (EEC) si Comuniunea Europeana de Energie Atomica (Euratom). Din 1967, Bruxelles este centrul ECSC, EEC si Euratom.

H  TRANSPORTURI

Accesul pe mare se face prin cele doua mari estuare: Schelde si Meuse. Antwerp, de pe fluviul Schelde, este unul dintre cele mai populate porturi din lume. Fluviile din Belgia sunt legate printr-un sistem modern de canalizare. Canalele navigabile masoara aproape 1520 km. Pe langa acestea, exista 143.157 km de sosea si 3368 km de cale ferata, proprietatea statului. Sabena este aeroportul national care face legatura cu toate marile orase din lume.

I  COMUNICATII

Limbile in care difuzeaza canalele de televiziune sunt olandeza germana si franceza, dar exista si posturi straine aprobate de guvern. Sunt receptionate si foarte multe posturi straine. In 1998, existau 820 de posturi de radio, 469 de posturi de televiziune cu licenta, 39 de ziare zilnice. Mai exista si 475 linii telefonice la fiecare 1000 de locuitori.

J  MUNCA

Forta totala de munca, inregistrata in 1998, a fost de 4,9 milioane de muncitori. Aproape 3 milioane de muncitori apartin sidicatelor: Federatia Generala a Muncii, Federatia Sindicatelor Crestine si Federatia Generala a Sindicatelor Libere. Dupa terminarea facultatii sau in timpul facultatii, tinerii belgieni sunt obligati sa presteze 8 ani de munca in serviciul statului.

IV  GUVERNUL

Belgia este o monarhie constitutionala reprezentativa ereditara. Conducatorul ei este regele Albert II. Constitutia a fost promulgata in 1831 si revizuita in 1893, 1921, 1970, 1971, 1980, 1989 si in 1993. Reformele din 1970 au transformat Belgia intr-o tara federala si au majoritatea conducerilor celor trei regiuni: Flandre, Wallonia si Bruxelles.

A  Executivul

Puterea executiva este detinuta de rege, care isi alege primul ministru si ceilalti ministrii, si judecatori. Regele este conducatorul armatei, cu acordul parlamentului, acesta are puterea de a declara razboi si de a semna tratate. Drepturile regelui, in conformaitate cu constitutia, includ si faptul ca regele poate dizolva si alege reprezentantii Parlamentului si de a da titluri nobiliare. Toate aceste actiuni trebuie sa fie aprobate de prim-ministru, care isi asuma responsibilitatea in fata Parlamentului. Atat cat ministrii sunt responsabili cu Parlamentul, regele trebuie sa aleaga o majoritate in parlament. Cabinetele sunt, in general, formate din coalitia a mai multor partide.

B  Legislatura

Dupa schimbarile constitutionale ce au avut loc din cauza alegerilor parlamentare din 1995, ambele camere ale parlamentului belgian au fost separate, iar numarul reprezentantilor, redus. Astfel, Senatul, din 184 de membri a ajuns la 71, in timp ce Camera Deputatilor a scazut de la 212 membri, la 150. Mebrii Camerei Deputatilor sunt alesi direct, in timp ce cei ai Senatului sunt alesi prin metode directe si indirecte. Toti locuitorii Belgiei care au peste 18 ani sunt obligati sa voteze. In cazul in care nu voteaza, exista posibilitatea de a fi pedepsiti.

C  Partide politice

Cele trei partide politice majore, incluzandu-i pe cei care vorbesc atat germana, cat si franceza sunt: Partidul Social Crestin (1945), Partidul Socialist (1885) si Partidul Liberal, care include Partidul Pacii si Progresiv ( german, 1961) si Partidul Liberal Reformator (francez, 1979). Exista si o multime de partide minore.

D  Judecatorie

Constitutia belgiana prevede faptul ca exista o putere judecatoreasca cu puteri egale cu cele ale executivului si ale legislaturii. Cele mai mari judecatorii sunt cele cinci Curti de Apel, care isi au sediul la: Antwerp, Bruxelles, Ghent, Lige si Mons si Curtea Suprema de Apel. In aceste judecatorii, vin atat cazuri civile, cat si criminalistice. 12 jurati iau hotarari prin majoritatea de vot. O curte speciala a fost constituita, in anul 1989, pentru a rezolva problemele ce au survenit dupa transferul puterii de la Guvern, la autoritatile regionale.

E Sanatate

Spitalele si clinicile sunt responsabilitatea comisiilor de asistenta publica din fiecare oras, care platesc pentru pacientii tratati in spitale particulare.

Securitatea sociala, bazata pe o lege data in 1944, se aplica la toti muncitorii, prin contractele de angajare. Oficiul National Central de Securitate Solciala colecteaza, de la angajati si sefi, bani pentru asigurarea sociala, asigurarea pensionara, concedii si asigurari speciale pentru persoane aflate in somaj. Acesta metoda a dat rezultate bune, pentru ca s-au inregistrat imbunatatiri in sanatatea publica si economia stabila a populatiei, dar s-a inregistrat si un deficit bugetar.

F  Aparare

Belgia este un membru fondator al NATO, care isi are sediul la Bruxelles. Armata Belgiei este alcatuita din voluntari. Prin tratatul cu Olanda, din 1948, metodele militare de antrenare sunt coordonate de armata Olandei. Fortele armate belgiene, care includ flota navala, armata si fortele aeriene, erau de 48.900, in 1998. In anul 1990, s-au inregistrat reduceri mari ale efectivului armatei.

VI  ISTORIE

Numele de Belgia deriva de la numele unui vechi trib celtic, Belgae. Regiunea romana, ce se numea Belgia (Gallia Belgica),

cuprindea Belgia de astazi, Franta de Nord, Olanda si o parte din Elvetia. Succesoarea Romei, in Europa de Vest, a fost regatul francilor, care s-a intins, cuprinzand Germania, extinzandu-se de la Muntii Pirinei, spre Est, la muntii Alpi. Conducatorul francilor a fost Charlemagne, care a unit toata Europa de Vest prin cucerirea tuturor regiunilor, in anii 768-814. Cand tinutul Franciei a fost divizat, Belgia a fost incorporata in ducatul Lorraine. In 384, Flandrele s-a unit cu Bourgogne, iar pana la sfarsitul secolului al XV-lea, ducii din Bourorne detineau cea mai mare parte din Belgia si Olanda. Cuceririle regatului burgon au incetat odata cu moartea ultimului duce, Charles cel Curajos.

A  Domnia habsburga

Prin casatoria, in anul 1477, a ficei lui Charles cel Curajos, Maria de Burgonia, cu printul german Maximilian (mai tarziu, Sfantul Imparat Roman Maximilian I), toate tinuturile bogate ale burgonilor, in afara ducatului in sine, au trecut sub dominatia habsburga. Charles, nepotul lui Maximilian, a cucerit, in anul 1506, Olanda. Charles a devenit Imperatorul Spaniei, in anul 1516, si si-a luat numele de Sfantul Imparat Roman Charles V. In 1549, a acceptat ca Olanda sa intre in posesia Spaniei.

Cand Filip al II-lea al Spaniei, succesorul lui Charles, a incercat sa elimine protestantismul si toate legaturile dintre supusii sai cu populatia protestatoare, a provocat o revolutie, care a inceput in anul 1566. Aceasta hotarare luata de rege a fost atat cauza unor probleme religioase si economice, cat si o incercare de pastrare a traditiilor si a guvernamantului locale. Armata Spaniei a fost infranta, dar lupta dintre catolici, din sud, si protestanti, din nord, continua. In 1581, sapte provincii (Gelderland, Friesland, Olanda, Groningen, Overijssel, Utercht si Zeeland) si-au declarat independenta fata de Spania, in timp ce provinciile din sud (Belgia de astazi) au ramas loiale Spaniei. Filip al II-lea a continuat sa incerce recucerirea provinciilor din nord. In 1609, dupa ce nici o parte nu a obtinut o victorie totala, Filip al III-lea a semnat un acord pe 12 ani cu rebelii. Cand acest acord a expirat, Razboiul de 30 de ani era pe cale de a izbucni, iar Olanda, stapanire a Spaniei, a devenit iar pamant de batalie. In 1635, Germania si Franta si-au unit fortele pentru a desparti Olanda de Spania, dar nu reusesc. In anul 1648, dupa o succesiune de victorii ale aliantei franco-germane, Filip al IV-lea a fost obligat sa semneze un acord de pace cu Germania. Sudul ( Belgia si Luxemburgul de astazi) a ramas sub posesia Spaniei. Prin Tratatul de la Mnster, Germania a castigat anumite teritorii din sud, iar Spania a fost de acord sa inceteze navigarea pe fluviul Schelde, care trecea prin teritoriul Germaniei, dar care era singura iesire din Antwerp spre mare. Din cauza acestui tratat, Antwerp, centru de comert si mare oras-port, a inceput sa regreseze.

Franta, impreuna cu o coalitie de puteri europene, a continuat razboiul impotriva Spaniei. In timpul lungii sale domnii, Louis al XIV-lea a refuzat sa abandoneze razboiul contra Spaniei, pentru eliberarea Olandei. Prin tratatul de la Pirinei, din anul 1659, Franta a castigat mai multe regiuni de granita si orase mari. Olanda spaniola a devenit motiv de lupta pentru un alt mare conflict, Razboiul Succesiunii Spaniole. Un acord din anul 1713, incheiat la Utrecht, a precizat faptul ca regiunea Flandre, incluzand Dunkerque si Lille, partea cea mai intinsa din teritoriu, a revenit Austriei, care era ajutata de Germania.

In timpul razboiului pentru succesiune din Austria (1744), tara a fost ocupata de francezi, dar returnata prin Tratatul de la Aix-la-Chapelle, din 1784. In afara acestei invazii, Belgia austriaca era, initial, pasnica. Acest moment de pace a fost intrerupt de imparatul austriac Joseph al II-lea, care a decis sa stearga toate granitele si sa ocupe estuarul fluviului Schelde. In 1787, el reuseste, dar acest lucru a insemnat pierderea controlului, in Franta izbucnind revolutia. Multe garzi austriece au fost nevoite sa capituleze, iar pe 11 ianuarie 1790, s-a proclamat independenta Republicii Belgia. Dar diferntele de religie si societate erau vizibile, asa ca aveau o tara foarte prost organizata. Profitand de aceasta ocazie, Francis al II-lea, in 1792, ocupa din nou Belgia, iar din razboaiele purtate cu Franta de predecesorul sau (Leopold II), Belgia revine Frantei, penrtu a doua oara. Belgia a fost cedata formal prin tratatul de la Campo Formino, din anul 1797.

B  Dominatia franceza si germana

Regimul instalat de francezi a fost nepopular, dar Belgia a profitat din plin de acest lucru. Franta cucereste Lige (un oras foarte prosper si in continua dezvoltare) si il alipeste teritoriului belgian. De asemenea, francezii au redeschis navigarea pe fluviul Schelde, Antwerp inflorind din nou. Au fost deschise noi fabrici pentru industria locala.

In 1814, Belgia a fost ocupata de armatele natiunilor impotriva lui Napoleon Bonaparte. In urmatorul an, batalia de la Waterloo, cea mai mare din seria razboaielor napoleonice, s-a dat pe pamant belgian.

Prin pacea semnata la Congresul de la Viena (1815), Belgia s-a unit din nou cu Olanda, de data aceasta, sub dominatia regelui german William I. Belgia catolica nu a vrut un rege protestantist, chiar daca tara a prosperat in urma dominatiei germane. Izbucnirea unui nou conflict in Franta, in iulie, 1830, a facut ca poporul belgian sa se trezeasca. Trupele germane au fost alungate din Bruxelles si, pe 4 octombrie, o coalitie unica dintre catolici si liberali a proclamat independenta Belgiei. Marile puteri existente (Austria, Franta, Anglia, Prusia si Rusia) au acceptat independenta Belgiei. Desi Germania nu dorea acest lucru, nu a avut incotro, pentru ca ii statea in cale marea alianta a Marilor Puteri.

C  Independenta si neutralitate

Noua constitutie a Belgiei prevedea faptul ca alegatoriii erau impartiti in doua categorii: o parte era formata din barbatii proprietari de pamant, iar cealalta din rege (sprijinit de ministrii). Acestia l-au ales in fruntea tarii pe Leopold I de Saxe-Goburg-Gotha. Acesta a fost un model de monarh datorita maiestriei sale in politica si bunei organizari pentru viitorii monarhi. Datorita acestor calitati, el a ajuns o figura foarte importanta printre conducatorii Europei din acele timpuri. Germanii s-au hotarat, in 1839, sa semneze un acord de pace intre cele doua tari. Dupa cum prevedea acordul, Belgiei ii revenea jumatate din Luxemburg, in timp ce germanii controlau Marele Ducat, Limourg si estul Fluviului Meuse. De asemenea, puterile europene au recunoscut independentasi neutralitatea statului.

Chiar si dupa dezintegrarea aliantei dintre catolici si liberalii anticlerici, Constitutia a rezistat.