Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

BISTRITA-TROTUS

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
GLOBALIZAREA
Romania-prezentare monografica
DELTA DUNARII - Un paradis al florei si faunei unic in Europa
PodiSul Moldovei
STANA DE VALE
MUNTII CARPATII - CARPATII SI SISTEMUL MUNTOS ALPIN
Teza cu subiect unic pe semestrul al II-lea Disciplina GEOGRAFIE - Clasa a VIII-a
MUNTII BISTRITEI
Unitatile majore ale reliefului terestru
Zona morfoclimatica uscata


BISTRITA-TROTUS




1. Obiectivele unitatii de invatare nr.

Studierea regiunii Bistrita-Trotus va avea ca rezultate:

-  definirea unui sistem teritorial complex si echilibrat;

-  surprinderea rolului complementaritatii geografice in functionarea

sistemelor regionale;

-  realizarea unui model de regionare pornind de la functiile sistemului si nu de la trasaturile lui fizionomice.

2. Baza naturala de sustinere

Topicul acestei regiuni deriva de la cele doua rauri, Bistrita si

Trotus care o traverseaza sub forma unor axe directoare de-a lungul


Asociere functional- indestructibila intre Muntii si Subcarpatii Moldovei.


carora se concentreaza cai de comunicatie si habitate umane cu rol polarizant.  Este  o  unitate  functionala  tipica  alcatuita  din  entitati peisagistice diferite ca structura, functie si fizionomie.

Ea  include  Muntii  Moldovei  (sirul  exterior,  al  masivelor Stanisoara,  Gosmanu si Berzunt, respectiv cel interior, reprezentat prin muntii Bistritei,  Ceahlau cu altitudinea maxima, 1 907 m - si Tarcau) si Subcarpatii  Moldovei,  unitati care se interrelationeaza strict   prin      deversarea    univoca            spre   culoarul           subcarpatic,        iar interregional,  spre  culoarul   Siretului.  Varietatea  morfologiei  este cauzata de structura geologica felurita,  cu  roci cristaline in muntii Bistritei  si  Tarcau,  conglomerate  si  calcare,  in  Ceahlau,  roci  ale flisului  (conglomerate,  gresii,  marne)  in  masivele  estice   si   in Subcarpati. Un pitoresc aparte revine masivului Ceahlau („Olimpul Moldovei”,  cum  il  defineau  cronicarii)  datorita  formelor  de  relief sculptate pe roci sedimentare dure.

Subcarpatii  Moldovei  releva  o  structura  simpla,  sirul  de depresiuni  de  la  contactul  cu  muntele  (Neamt,  Cracau-Bistrita  si Tazlau-Casin) fiind flancat spre Culoarul Siretului de culmile Plesu

911 m, Corni, Barboiu si Pietricica 747 m). Vetrele depresionare si versantii inferiori, datorita fragmentarii reduse si declivitatii limitate au atribute agricole importante in vreme ce culmile deluroase poseda un domeniu forestier extins.



Climat montan si de podis cu influente est- europene.

Bistrita si Trotusul ca axe de convergenta hidrografica si antropizare.

Resurse forestiere si turistice remarcabile.


Trasaturile     climatului      sunt     determinate     de     asocierea elementelor montane cu cele de dealuri si depresiuni. Temperaturile medii anuale  cresc de la 2-6°C in munti la 6-8°C in Subcarpati. In schimb precipitatiile scad  cu  altitudinea, de la peste 1 000 mm in spatiul  muntos  la  600-700  mm  in   cel  subcarpatic.  Bazinetele depresionare cu deschideri inguste faciliteaza  aparitia inversiunilor termice si a „lacurilor de frig” hivernale. In Depresiunea  Neamt se manifesta usoare influente scandinavo-baltice, ca ultima reflectare a propagarii lor spre sud.

Reteaua hidrografica, alcatuita din afluentii Siretului: Neamt, Bistrita cu Bicazul si Trotus cu Tazlaul apartine grupei de rauri estice si se dreneaza in  exclusivitate spre Siret. In sectoarele superioare raurile au profile in panta  accentuata si debite asigurate de ploi si zapezi,  ceea  ce  le  confera  un   potential  hidroenergetic  ridicat, valorificat indeosebi pe raul Bistrita (cunoscut este lacul de baraj de la Izvoru Muntelui). Primavara devreme se produc viituri si blocari ale cursului datorita podurilor de gheata.

In depresiunile subcarpatice apar acvifere cu ape minerale clorurate cum ar fi cele de la Baltatesti, Oglinzi, Solont, Casin, Slanic Moldova.

Cele doua etaje de vegetatie, al padurilor de foioase, alcatuit din stejar si fag, specific depresiunilor si culmilor subcarpatice, dar si treimii inferioare a masivelor muntoase, precum si cel al coniferelor se interfereaza la peste 1 000 m altitudine intr-o fasie de amestec ce oscileaza           altimetric                    in                       functie     de    expozitia,    topoclimatul    sau declivitatea             versantilor.                    Pajistile            alpine      veritabile             apar         doar    in Ceahlau.



Corelata strict cu vegetatia, fauna este compusa din urs, cerb, caprior, mistret, lup, vulpe, viezure; ciocanitoare, acvile, mierla, sturz; pastrav, clean, mreana etc.

Etajarea     solurilor      porneste     de     la     argiluvisolurile      si cambisolurile subcarpatice la diferitele tipuri si subtipuri de podzoluri caracteristice muntilor. Nu lipsesc litosolurile, lacovistile sau solurile aluvionare.

Resursele, ca suport al economiei regionale, sunt constituite in primul rand din zacamintele de petrol de la Moinesti (amintite de D. Cantemir in  Descriptio Moldaviae), depozitele de gaze naturale din  nordul  bazinetului   depresionar  Tazlau,  carbunii  din  bazinul Comanesti, sarea gema din zona Targu Ocna si sarurile de potasiu de  la  Tazlau,  calcarele  din  zona  Bicaz-Tasca,  etc.  Sa  adaugam fondul               forestier     montan,     terenurile     agricole    din     depresiunile subcarpatice          si               obiectivele                     turistice    naturale    (Cheile    Bicazului, Masivul Ceahlau, apele minerale, fondul cinegetic si  piscicol), dar mai  ales  cele  antropice  (lacurile  de  acumulare  de  pe  Bistrita, manastirile din Subcarpatii Moldovei Neamt, Agapia, Varatic, Secu, Sihastria, Casin; Cetatea Neamtului, casele memoriale Ion Creanga si Mihail Sadoveanu  de  la Humulesti si Vanatori Neamt etc), de o mare valoare atractiva.


3. Componenta antropica a sistemului regional


Populare diferentiata intre munte si Subcarpati.

Orase mici si mijlocii polarizate de Piatra Neamt.


Demografic, regiunea analizata prezinta diferentieri notabile intre partea montana, mai slab populata si cea vailor si depresiunilor subcarpatice,  unde valorile cresc pana la peste 140 locuitori/km². Bilantul teritorial are valori superioare ale indicelui de favorabilitate in cele     trei       depresiuni      unde           intalnim                    majoritatea            populatiei       si principalele   orase.  O  situatie  similara  defineste  si  culoarul  Vaii Bistrita cu o concentrare mai ridicata a habitatelor. De retinut sporul natural  superior  mediei  pe  tara,   structura  etnica  omogena  si predominanta inca a populatiei ocupate in sectorul primar.

Reteaua de asezari s-a infiripat inca din antichitate. O stau marturie davele dacice (Petrodava, Ziridava) existente in regiune, ca dealtfel si edificiile  medievale de mai tarziu. Ea este constituita din sate mari si mijlocii in  depresiuni,  cu o rasfirare mai accentuata la periferia  vetrelor  si  pe  versanti.  Nu  lipsesc  insa  nici  satele  mici (numite de G. Valsan „sate cuiburi”), localizate la obarsia vailor sau in  arealele  despadurite.  Principalul  centru  polarizator  este  orasul Piatra Neamt spre care graviteaza intregul culoar al vaii cu acelasi nume,  dar  si  asezarile  din  depresiunile  Neamt  si  Cracau-Bistrita. Bariera  morfologica se interpune insa unei polarizari depline si a spatiului depresionar Tazlau-Casin atras partial spre Bacau. De altfel pentru cele trei depresiuni apare cate un centru de polarizare propriu (Targu Neamt, Piatra Neamt si Onesti) talia a orasului Piatra Neamt impunandu-i insa prerogativele unui centru atractor de nivel superior. Alte  orase  sunt  Bicaz,  Moinesti,  Comanesti,  Targu  Ocna,  Slanic Moldova, Darmanesti.


 Test de autoevaluare

Intr-un          sistem         teritorial         diversitatea         genereaza complementaritate iar aceasta avantaje si oportunitati.  Reliefati in spatiul alocat:

1.  Elemente morfologice cu atribute complementare

2.  Forme complementare de valorificare a terenurilor

Comentarii la test veti gasi la sfarsitul acestei  unitati de invatare


4. Economia si devenirea regiunii


Economie bazata pe agricultura, industrie si turism.

Domeniu

turistic de mare

perspectiva.


Baza economica a regiunii situeaza cele doua ramuri intr-un relativ  echilibru.  Agricultura,  cu  aceleasi  vechi  traditii,  reprezinta sursa  de  existenta  a  majoritatii  absolute  a  populatiei  rurale.  In depresiunile subcarpatice se practica o agricultura mixta, culturile de porumb,  cartof,  grau,  orz,  ovaz,  plante   furajere,  pomi  fructiferi secondand cresterea animalelor (bovine, ovine,  porcine).  In luncile raurilor se cultiva legumele, iar in sudul Depresiunii Tazlau  vita de vie. Ca ocupatie traditionala amintim apicultura.



Industria  s-a  afirmat  datorita  resursele  relativ  variate  ale solului  si  subsolului.  O  raspandire  mai  larga  o  au  unitatile  de prelucrare a lemnului (Piatra Neamt, Targu Neamt, Comanesti, Targu Ocna, Casin, Onesti ), cele ale industriei chimice (rafinarea petrolului la        Darmanesti    si         Onesti,            fire       si                     fibre               sintetice la        Savinesti, ingrasaminte chimice la Roznov), materialelor de constructie (ciment la Bicaz si Tasca), industriei textile (Buhusi), alimentare  (morarit- panificatie, lactate) etc.

Turismul reprezinta un atu important al devenirii economiei regionale.  Cele  doua  tipuri  de  resurse  atractive  se  afla  intr-un veritabil  echilibru,   obiectivele  cadrului  natural  (cheile  Bicazului, Bicajelului sau Bistritei, masivul  Ceahlau, apele minerale clorurate, fauna cinegetica, climatul curativ montan,  Parcul Natural Vanatori Neamt) fiind concurate de cele antropice (manastirile Agapia, Neamt, Varatic, Secu, Pangarati, Casin; Cetatea Neamtului; casa memoriala Mihail Sadoveanu de la Vanatori Neamt si cea a lui Ion Creanga de la Humulesti, bisericile si muzeele din Piatra Neamt, barajul si lacul de  acumulare  de  la  Izvoru  Muntelui  etc).  Intre  statiunile  regiunii amintim Baltatesti, Oglinzi si Durau. In satele zonei subcarpatice dar si cele situate pe vaile Bistritei sau Trotusului turismul rural are largi perspective de afirmare.

Transporturile au aspectul unor cai de penetratie, atat cele rutiere,   cat  mai  ales  cele  feroviare.  Soselele  pornesc  din  axa Culoarului Siretului si urmeaza vaile Bistritei (cu ramificarea, la Bicaz, spre Gheorgheni, in Depresiunea Giurgeului) sau Trotusului, aceasta din urma debusand de asemenea in Transilvania peste pasul Oituz. Aceeasi ruta o urmeaza si caile ferate, una,  transcarpatica (Adjud- Ciceu-Gheorgheni), iar cealalta, de-a lungul Bistritei,  oprindu-se la Bicaz. Un rol major revine soselei Targu Neamt-Piatra Neamt-Onesti ce  leaga  cele  trei  bazine  depresionare  subcarpatice,  trimitand ramificatii spre rama montana.

Sistemul regional Bistrita-Trotus este structurat pe un suport morfologic  cu  doua  trepte  de  relief  strans  conectate,  cu  axe  de vehiculare a masei si  energiei grefate pe vai perpendiculare sau longitudinale, cu un spatiu mental  relativ unitar derivat din evolutia asemanatoare  a  habitatelor  umane  si  stransele  relatii  dintre  ele. Edificarea unor noi infrastructuri menite a optimiza circulatia vor mari coeziunea agregatelor teritoriale (economice, sociale) si vor elimina pragurile si disfunctiile inca prezente.


5. Comentarii si raspunsuri la teste

 
1.  Arhitectura peisajului regiunii Bistrita-Trotus are drept pilonii de  rezistenta  asocierea  intima  a  unor  forme  de  relief  de  mare diversitate  genetica si structurala. In primul rand, avem in vedere imbricarea                 edificiilor muntoase                       cu                cele               subcarpatice,                        sutura realizandu-se fie prin intermediul unor vai transversale, fie a unui culoar sinusoidal compus din depresiunile Neamt, Cracau-Bistrita si Tazlau-Casin. Culmile rotunjite sau ascutite, versantii abrupti sau cu declivitati reduse, vaile  largi sau dimpotriva, sub forma de chei ori defilee sunt ipostaze ale diversitatii morfologice ce definesc regiunea studiata.

2.  In      realitatea    geografica    fenomenele     se    interpatrund, coabiteaza   sau,  in  unele  cazuri,  se  exclud.  Astfel,  terenurile accidentate   ale  versantilor  abrupti  sau  fragmentati  de  procese erozionale, din zona  muntoasa sau subcarpatica, releva o utilizare forestiera sau pastorala. Prin spectaculozitatea unor forme (Ceahlau, Hasmas) ele intra si sub incidenta preocuparilor turistice. In treimea inferioara  a  versantilor  apar  pomii  fructiferi  dar  si  culturile  sau fanetele. Terenurile din lunci sau vatra depresiunilor sunt  destinate culturilor dar si amplasarii infrastructurilor.

6. Bibliografie selectiva

1. Ielenicz,  M.,  Patru,  Ileana-Georgeta,  Ghincea,  Mioara  (2003),

Subcarpatii Romaniei, Editura Universitara, Bucuresti.

2. Pop, Gr. (2000), Carpatii si Subcarpatii Romaniei, Editura Presa

Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.

3. x x x (1987), Geografia Romaniei, III, Carpatii si Depresiunea

Transilvaniei, Editura Academiei, Bucuresti.

4. x x x (1992), Geografia Romaniei, IV, Regiunile pericarpatice,

Editura Academiei, Bucuresti.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1354
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site