BISTRITA-TROTUS

BISTRITA-TROTUS

1. Obiectivele unitatii de invatare nr.

Studierea regiunii Bistrita-Trotus va avea ca rezultate:

- definirea unui sistem teritorial complex si echilibrat;

- surprinderea rolului complementaritatii geografice in functionarea

sistemelor regionale;

- realizarea unui model de regionare pornind de la functiile sistemului si nu de la trasaturile lui fizionomice.

2. Baza naturala de sustinere

Topicul acestei regiuni deriva de la cele doua rauri, Bistrita si

_{Trotus care o traverseaza sub forma unor axe directoare de-a lungul}

Asociere functional- indestructibila intre Muntii si Subcarpatii Moldovei.

carora se concentreaza cai de comunicatie si habitate umane cu rol polarizant. Este o unitate functionala tipica alcatuita din entitati peisagistice diferite ca structura, functie si fizionomie.

Ea include Muntii Moldovei (sirul exterior, al masivelor Stanisoara, Gosmanu si Berzunt, respectiv cel interior, reprezentat prin muntii Bistritei, Ceahlau - cu altitudinea maxima, 1 907 m - si Tarcau) si Subcarpatii Moldovei, unitati care se interrelationeaza strict prin deversarea univoca spre culoarul subcarpatic, iar interregional, spre culoarul Siretului. Varietatea morfologiei este cauzata de structura geologica felurita, cu roci cristaline in muntii Bistritei si Tarcau, conglomerate si calcare, in Ceahlau, roci ale flisului (conglomerate, gresii, marne) in masivele estice si in Subcarpati. Un pitoresc aparte revine masivului Ceahlau ("Olimpul Moldovei", cum il defineau cronicarii) datorita formelor de relief sculptate pe roci sedimentare dure.

Subcarpatii Moldovei releva o structura simpla, sirul de depresiuni de la contactul cu muntele (Neamt, Cracau-Bistrita si Tazlau-Casin) fiind flancat spre Culoarul Siretului de culmile Plesu -

911 m, Corni, Barboiu si Pietricica - 747 m). Vetrele depresionare si versantii inferiori, datorita fragmentarii reduse si declivitatii limitate au atribute agricole importante in vreme ce culmile deluroase poseda un domeniu forestier extins.

Climat montan si de podis cu influente est- europene.

Bistrita si Trotusul - ca axe de convergenta hidrografica si antropizare.

Resurse forestiere si turistice remarcabile.

Trasaturile climatului sunt determinate de asocierea elementelor montane cu cele de dealuri si depresiuni. Temperaturile medii anuale cresc de la 2-6C in munti la 6-8C in Subcarpati. In schimb precipitatiile scad cu altitudinea, de la peste 1 000 mm in spatiul muntos la 600-700 mm in cel subcarpatic. Bazinetele depresionare cu deschideri inguste faciliteaza aparitia inversiunilor termice si a "lacurilor de frig" hivernale. In Depresiunea Neamt se manifesta usoare influente scandinavo-baltice, ca ultima reflectare a propagarii lor spre sud.

Reteaua hidrografica, alcatuita din afluentii Siretului: Neamt, Bistrita cu Bicazul si Trotus cu Tazlaul apartine grupei de rauri estice si se dreneaza in exclusivitate spre Siret. In sectoarele superioare raurile au profile in panta accentuata si debite asigurate de ploi si zapezi, ceea ce le confera un potential hidroenergetic ridicat, valorificat indeosebi pe raul Bistrita (cunoscut este lacul de baraj de la Izvoru Muntelui). Primavara devreme se produc viituri si blocari ale cursului datorita podurilor de gheata.

In depresiunile subcarpatice apar acvifere cu ape minerale clorurate cum ar fi cele de la Baltatesti, Oglinzi, Solont, Casin, Slanic Moldova.

Cele doua etaje de vegetatie, al padurilor de foioase, alcatuit din stejar si fag, specific depresiunilor si culmilor subcarpatice, dar si treimii inferioare a masivelor muntoase, precum si cel al coniferelor se interfereaza la peste 1 000 m altitudine intr-o fasie de amestec ce oscileaza altimetric in functie de expozitia, topoclimatul sau declivitatea versantilor. Pajistile alpine veritabile apar doar in Ceahlau.

Corelata strict cu vegetatia, fauna este compusa din urs, cerb, caprior, mistret, lup, vulpe, viezure; ciocanitoare, acvile, mierla, sturz; pastrav, clean, mreana etc.

Etajarea solurilor porneste de la argiluvisolurile si cambisolurile subcarpatice la diferitele tipuri si subtipuri de podzoluri caracteristice muntilor. Nu lipsesc litosolurile, lacovistile sau solurile aluvionare.

Resursele, ca suport al economiei regionale, sunt constituite in primul rand din zacamintele de petrol de la Moinesti (amintite de D. Cantemir in Descriptio Moldaviae), depozitele de gaze naturale din nordul bazinetului depresionar Tazlau, carbunii din bazinul Comanesti, sarea gema din zona Targu Ocna si sarurile de potasiu de la Tazlau, calcarele din zona Bicaz-Tasca, etc. Sa adaugam fondul forestier montan, terenurile agricole din depresiunile subcarpatice si obiectivele turistice naturale (Cheile Bicazului, Masivul Ceahlau, apele minerale, fondul cinegetic si piscicol), dar mai ales cele antropice (lacurile de acumulare de pe Bistrita, manastirile din Subcarpatii Moldovei - Neamt, Agapia, Varatic, Secu, Sihastria, Casin; Cetatea Neamtului, casele memoriale Ion Creanga si Mihail Sadoveanu de la Humulesti si Vanatori Neamt etc), de o mare valoare atractiva.

_{3. Componenta antropica a sistemului regional}

Populare diferentiata intre munte si Subcarpati.

Orase mici si mijlocii polarizate de Piatra Neamt.

Demografic, regiunea analizata prezinta diferentieri notabile intre partea montana, mai slab populata si cea vailor si depresiunilor subcarpatice, unde valorile cresc pana la peste 140 locuitori/km². Bilantul teritorial are valori superioare ale indicelui de favorabilitate in cele trei depresiuni unde intalnim majoritatea populatiei si principalele orase. O situatie similara defineste si culoarul Vaii Bistrita cu o concentrare mai ridicata a habitatelor. De retinut sporul natural superior mediei pe tara, structura etnica omogena si predominanta inca a populatiei ocupate in sectorul primar.

Reteaua de asezari s-a infiripat inca din antichitate. O stau marturie davele dacice (Petrodava, Ziridava) existente in regiune, ca dealtfel si edificiile medievale de mai tarziu. Ea este constituita din sate mari si mijlocii in depresiuni, cu o rasfirare mai accentuata la periferia vetrelor si pe versanti. Nu lipsesc insa nici satele mici (numite de G. Valsan "sate cuiburi"), localizate la obarsia vailor sau in arealele despadurite. Principalul centru polarizator este orasul Piatra Neamt spre care graviteaza intregul culoar al vaii cu acelasi nume, dar si asezarile din depresiunile Neamt si Cracau-Bistrita. Bariera morfologica se interpune insa unei polarizari depline si a spatiului depresionar Tazlau-Casin atras partial spre Bacau. De altfel pentru cele trei depresiuni apare cate un centru de polarizare propriu (Targu Neamt, Piatra Neamt si Onesti) talia a orasului Piatra Neamt impunandu-i insa prerogativele unui centru atractor de nivel superior. Alte orase sunt Bicaz, Moinesti, Comanesti, Targu Ocna, Slanic Moldova, Darmanesti.

Test de autoevaluare

Intr-un sistem teritorial diversitatea genereaza complementaritate iar aceasta avantaje si oportunitati. Reliefati in spatiul alocat:

1. Elemente morfologice cu atribute complementare

2. Forme complementare de valorificare a terenurilor

Comentarii la test veti gasi la sfarsitul acestei unitati de invatare

_{4. Economia si devenirea regiunii}

Economie bazata pe agricultura, industrie si turism.

Domeniu

turistic de mare

perspectiva.

Baza economica a regiunii situeaza cele doua ramuri intr-un relativ echilibru. Agricultura, cu aceleasi vechi traditii, reprezinta sursa de existenta a majoritatii absolute a populatiei rurale. In depresiunile subcarpatice se practica o agricultura mixta, culturile de porumb, cartof, grau, orz, ovaz, plante furajere, pomi fructiferi secondand cresterea animalelor (bovine, ovine, porcine). In luncile raurilor se cultiva legumele, iar in sudul Depresiunii Tazlau vita de vie. Ca ocupatie traditionala amintim apicultura.

Industria s-a afirmat datorita resursele relativ variate ale solului si subsolului. O raspandire mai larga o au unitatile de prelucrare a lemnului (Piatra Neamt, Targu Neamt, Comanesti, Targu Ocna, Casin, Onesti ), cele ale industriei chimice (rafinarea petrolului la Darmanesti si Onesti, fire si fibre sintetice la Savinesti, ingrasaminte chimice la Roznov), materialelor de constructie (ciment la Bicaz si Tasca), industriei textile (Buhusi), alimentare (morarit- panificatie, lactate) etc.

Turismul reprezinta un atu important al devenirii economiei regionale. Cele doua tipuri de resurse atractive se afla intr-un veritabil echilibru, obiectivele cadrului natural (cheile Bicazului, Bicajelului sau Bistritei, masivul Ceahlau, apele minerale clorurate, fauna cinegetica, climatul curativ montan, Parcul Natural Vanatori Neamt) fiind concurate de cele antropice (manastirile Agapia, Neamt, Varatic, Secu, Pangarati, Casin; Cetatea Neamtului; casa memoriala Mihail Sadoveanu de la Vanatori Neamt si cea a lui Ion Creanga de la Humulesti, bisericile si muzeele din Piatra Neamt, barajul si lacul de acumulare de la Izvoru Muntelui etc). Intre statiunile regiunii amintim Baltatesti, Oglinzi si Durau. In satele zonei subcarpatice dar si cele situate pe vaile Bistritei sau Trotusului turismul rural are largi perspective de afirmare.

Transporturile au aspectul unor cai de penetratie, atat cele rutiere, cat mai ales cele feroviare. Soselele pornesc din axa Culoarului Siretului si urmeaza vaile Bistritei (cu ramificarea, la Bicaz, spre Gheorgheni, in Depresiunea Giurgeului) sau Trotusului, aceasta din urma debusand de asemenea in Transilvania peste pasul Oituz. Aceeasi ruta o urmeaza si caile ferate, una, transcarpatica (Adjud- Ciceu-Gheorgheni), iar cealalta, de-a lungul Bistritei, oprindu-se la Bicaz. Un rol major revine soselei Targu Neamt-Piatra Neamt-Onesti ce leaga cele trei bazine depresionare subcarpatice, trimitand ramificatii spre rama montana.

Sistemul regional Bistrita-Trotus este structurat pe un suport morfologic cu doua trepte de relief strans conectate, cu axe de vehiculare a masei si energiei grefate pe vai perpendiculare sau longitudinale, cu un spatiu mental relativ unitar derivat din evolutia asemanatoare a habitatelor umane si stransele relatii dintre ele. Edificarea unor noi infrastructuri menite a optimiza circulatia vor mari coeziunea agregatelor teritoriale (economice, sociale) si vor elimina pragurile si disfunctiile inca prezente.

5. Comentarii si raspunsuri la teste

2. In realitatea geografica fenomenele se interpatrund, coabiteaza sau, in unele cazuri, se exclud. Astfel, terenurile accidentate ale versantilor abrupti sau fragmentati de procese erozionale, din zona muntoasa sau subcarpatica, releva o utilizare forestiera sau pastorala. Prin spectaculozitatea unor forme (Ceahlau, Hasmas) ele intra si sub incidenta preocuparilor turistice. In treimea inferioara a versantilor apar pomii fructiferi dar si culturile sau fanetele. Terenurile din lunci sau vatra depresiunilor sunt destinate culturilor dar si amplasarii infrastructurilor.

6. Bibliografie selectiva

1. Ielenicz, M., Patru, Ileana-Georgeta, Ghincea, Mioara (2003),

Subcarpatii Romaniei, Editura Universitara, Bucuresti.

2. Pop, Gr. (2000), Carpatii si Subcarpatii Romaniei, Editura Presa

Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.

3. x x x (1987), Geografia Romaniei, III, Carpatii si Depresiunea

Transilvaniei, Editura Academiei, Bucuresti.

4. x x x (1992), Geografia Romaniei, IV, Regiunile pericarpatice,

Editura Academiei, Bucuresti.