Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

BUCOVINA

geografie



+ Font mai mare | - Font mai mic



BUCOVINA



1. Obiectivele unitatii de invatare nr. 6

Studiul unitatii de invatare alaturate permite:

- identificarea componentelor fizico-geografice ale unui sistem

teritorial bine inchegat in timp ca fosta provincie istorico-geografica;

- inregistrarea componentelor antropice si de habitat ale regiunii;

- descrierea particularitatilor economiei si perspectivele acesteia.

2. Baza naturala de sustinere


Regiune cu pronuntat caracter istoric si cultural.

Varietate morfologica: munti, podisuri, depresiuni, culoare pe vale.


Bucovina este o regiune cu un caracter determinant istoric, dar care se circumscrie unui teritoriu polarizat de un singur centru major, care este municipiul Suceava, fara praguri si disfunctii in desfasurarea vectorilor de forta, astfel incat alcatuieste si astazi un sistem viabil. Daca exista, totusi, o discontinuitate ea se datoreaza circumstantelor geopolitice, partea nordica a Bucovinei, cu cel mai important centru urban al acestei provincii istorice romanesti, orasul Cernauti, fiind anexata de URSS si revenind actualmente Ucrainei.

Baza de sustinere a sistemului teritorial este compusa dintr-un relief variat in care muntii, podisul si depresiunile genereaza un peisaj cu numeroase posibilitati de interactionare cu factorul antropic. Aceasta datorita anumitor particularitati morfologice (vai largi si depresiuni extinse, culmi aplatizate, versanti domoli) ce ridica indicele de favorabilitate al utilizarii terenurilor.

Astfel, rama vestica a regiunii se suprapune culmii muntilor Maramuresului si Suhardului, respectiv versantului estic al Muntilor Rodnei si cel nordic al Calimanilor, aliniament montan cu rol de limita transanta spre regiunile invecinate de la vest. Structurile cristaline vechi ale primelor trei masive si vulcanismul intens al Calimanilor explica altitudinile ridicate (2 305 m in Pietrosul Rodnei sau 2 100 m in Pietrosul Calimanilor) aflate la originea etajarii bio- pedogeografice complexe (de la padurile de foioase la pajistile alpine, de la argiluvisolurile depresiunilor la solurile brune acide alpine sau litosolurile crestelor si culmilor inalte). Aici este cuibarita



Teritoriul de manifestare accentuata a influentelor climatice scandinavo- baltice.

Fond biogeografic bogat si diversificat tipologic.


Depresiunea Dornelor, un spatiu de tip "tara" cu o veche populare si cultura materiala si spirituala. A doua treapta de relief montan, de mai joasa altitudine, este cea a obcinelor (Obcina Mestecanisului, Obcina Feredeu si Obcina Mare), culmi domoale a caror inaltime, aidoma unor trepte, scade de la vest (1588 m in Vf. Lucina) la est (460 m la Paltinoasa). Adaptarea reliefului la structura a generat culmi de tip jurasian, separate de culoarele largi ale Moldovei, Moldovitei si Humorului. Obcinele raspund generos atributele muntilor destinati unei umanizari intense. Ele strajuiesc, in partea sudica, Depresiunea Campulung, de forma alungita si dens populata. Spre aceeasi unitate graviteaza si cele doua masive situate in grupa Centrala a Carpatilor Orientali, Giumalaul si Raraul a caror functie peisagistica si atractivitate turistica este recunoscuta.

Spre est se desfasoara Podisul Sucevei, cu altitudini de 450-

600 m, sculptat in depozite sarmatiene, nivelat si fragmentat in plan minor, in perimetrul caruia, pe Valea Sucevei s-a individualizat, prin eroziune fluviatila, Depresiunea Radauti. Culmile acestuia, orientate predilect pe directia nord-vest-sud-est ( Dealul Ciungi, 689 m; Dealul Boistea, Dealul Dragomirnei) trec frecvent in platouri structurale monoclinale cu o fragmentare redusa, ceea ce le ridica indicele de utilizare agricola. Pe frontul cuestelor s-au grefat organisme torentiale si alunecari de teren favorizate de prezenta rocilor moi (argile, nisipuri).

Cele doua trepte majore de relief, muntii si podisul, precum si orientarea nord-sud a principalelor culmi, determina o serie de particularitati climatice intre care se inscrie influenta pregnanta scandinavo-baltica ce afecteaza indeosebi partile mai joase. Rezulta un climat racoros si umed, cu zapezi bogate si vanturi din directia nord - nord-est. Pe culmile inalte ale muntilor din vest temperaturile medii anuale sunt negative, in obcine se inscriu intre 2-6C, iar in podis intre 6-8C. Precipitatiile scad din zona montana (1 000 mm anual) la cea de podis (500-700 mm), stratul de zapada persistand 3-

4 luni anual. In Depresiunea Radauti se inregistreaza frecvente inversiuni termice. Efectele selective ale climatului asupra agriculturii sunt vizibile.

Reteaua hidrografica este relativ densa, Siretul, ce traverseaza sectorul estic al Podisului Sucevei printr-un culoar morfologic unic in Romania ca dezvoltare, colectand prin afluentii sai, Suceava si Moldova, intregul drenaj de suprafata al sistemului teritorial. Depresiunea Dornelor este traversata de Bistrita, afluent pe care Siretul il primeste in afara regiunii de fata.

Fondul biogeografic este compus, in Podisul Sucevei, din paduri de foioase (fagete), in amestec cu carpen, artar, tei, stejar etc., intens exploatate antropic. In Obcinele Bucovinei si muntii susmentionati etajarea vegetatiei este evidenta, foioasele fiind urmate de o fasie de amestec, respectiv de conifere compacte de molid si brad. La peste 1 650 m altitudine se dezvolta etajul subalpin cu jneapan si ienupar, iar deasupra acestuia pajistile alpine veritabile. Suprafetele impadurite depasesc valorile atinse in alte masive carpatice, ceea ce confera regiunii o resursa in plus. Fauna



Patrimoniul turistic natural si antropic de exceptie.


este bogata. Ursul, cerbul, capriorul, mistretul, jderul, rasul, cocosul de mesteacan ridica indicele de atractivitate al fondurilor de vanatoare din principalele masive montane.

Solurile apartin, predominant, clasei spodosolurilor, cu podzoluri variate structural. Cambisolurile si solurile gleice acopera terenurile mai joase, respectiv cele intens umectate.

Pe langa resursele forestiere importante, terenurile agricole relativ extinse, economia regiunii se sprijina pe zacamintele de neferoase din zona Lesu Ursului si Tarnita, pe cele de substante radioactive de la Crucea, pe rezervele de sare exploatate la Cacica. Recent, prospectiunile geologice atesta prezenta, in Podisul Sucevei, a unor zacaminte de gaze naturale. O valoare remarcabila o are insa patrimoniul turistic, Bucovina putand fi catalogata ca al treilea pol turistic al Romaniei dupa Litoral si Delta Dunarii. Bisericile cu fresce exterioare de la Voronet, Sucevita, Moldovita, Humor sau Arbore sunt incluse in repertoriul monumentelor artei universale. Lor li se adauga alte numeroase manastiri sau biserici (Dragomirna, Probota, Solca), Cetatea Sucevei, statui, muzee, valori etnografice specifice. In Depresiunea Dornelor se afla acvifere cu ape minerale, iar climatul muntilor inalti este favorabil derularii agrementului hivernal. Relieful pitoresc al muntilor Rarau, Rodna, Suhard sau Calimani motiveaza amenajari turistice de perspectiva, turismul cinegetic si piscicol completand oferta regiunii.


3. Componenta antropica a sistemului regional


Populare veche, densa, cu spor natural superior mediei pe tara.

Predominarea oraselor mici si mijlocii, polarizate de Suceava.


Densitatea populatiei atinge valori mari (100-150 locuitori/km²) in culoarul Sucevei, Depresiunea Radauti, partea centrala a Depresiunii Dornelor. Ea scade sub 50 locuitori/km² in nordul Podisului Sucevei si in zona muntoasa. In balanta demografica pe medii de viata, predomina populatia rurala al carei spor natural se mentine si actualmente peste valorile medii ale tarii (regiunea se ataseaza Moldovei de nord-est in ceea ce am putea numi "rezervorul demografic" al Romaniei). Structura etnica confirma majoritatea covarsitoare a romanilor, intre minoritatile nationale cei mai numerosi sunt ucrainenii. Dinamica teritoriala s-a atenuat sub aspectul migratiei sat-oras, datorita pierderii locurilor de munca din industrie si cresterii somajului, In schimb a aparut migratia internationala pentru munca, cu deplasarea populatiei tinere, preponderent barbateasca in tari din centrul, sudul sau vestul Europei. Imbatranirea populatiei este si aici un proces in derulare, cu valori mult inferioare altor regiuni ale tarii.

Sub aspectul habitatelor, intalnim un rural bine consolidat, constituit insa din sate mici, sub 500 locuitori, si mijlocii (500-1500 locuitori). Ca amplasare, vetrele acestora valorifica oportunitatile luncilor si teraselor, a microdepresiunilor sau versantilor cu declivitate redusa. Profilul economic este extrem de nuantat. Predomina satele agricole, in care cresterea animalelor (covarsitoare in zona montana si a Obcinelor) se impleteste cu cultura plantelor (in vestul Podisului Sucevei) sau tinde spre o specializare (sate


pomicole, in est). Frecvent apare profilul economic mixt, unde agriculturii i se ataseaza functia industriala (Dolhasca, Marginea, Baia, Saru Dornei, Iacobeni).

Asezarile urbane apartin, cu exceptia Sucevei (117 214 locuitori), oraselor mici si mijlocii. Ele sunt polarizate de fosta capitala a statului medieval Moldova, oras care, si din motive fizico- geografice, reuseste sa se constituie intr-un centru atractor unic, de mare viabilitate pentru intregul spatiu regional. Ca centre de ordinul secundar, se instituie Vatra Dornei, Radauti si Falticeni. Alte orase sunt Campulung Moldovenesc, Siret si Solca. Activitatile industriale, axate in general pe valorificarea materiilor prime locale, definesc functiile oraselor, pentru cele mici intervenind si profilul industrial- agricol. Vatra Dornei afiseaza o importanta functie turistica.

Test de autoevaluare

In structura sistemului regional Bucovina, relieful si edificile antropice au o participare deosebita. In spatiul alaturat raspundeti la urmatoarele intrebari:

1. Care sunt formele majore de relief si subdiviziunile lor?

2. Care sunt principalele manastiri bucovinene si prin ce elemente se remarca ele?

Comentarii la test veti gasi la sfarsitul acestei unitati de invatare

4. Economia si perspectivele regiunii.


Economie diversificata: agricultura, industrie, turism.


Economia Bucovinei are ca ramura de indelungata traditie agricultura, cresterea animalelor caracterizand teritoriul pastoral din munti si Obcine, iar cultura plantelor partea estica si sud-estica a Podisului Sucevei. In depresiunile Radauti sau Campulung Moldovenesc cele doua ramuri coexista. Conditiile de sol si clima au orientat cultura plantelor spre anumite culturi cum ar fi cea a cartofului, sfeclei de zahar, in pentru fuior sau canepa. Se cultiva, cu randamente mai scazute, dar pe suprafete notabile, porumbul, graul,



Unul din polii turistici majori ai Romaniei, alaturi de Litoral si Delta Dunarii.

Nevoia unei autostrazi est- vest care sa lege Bucovina

de Transilvania.


orzul. Partea sudica a podisului (zona Falticeni-Radaseni) intruneste cerintele ecologice ale dezvoltarii pomiculturii (mar, cires, visin), livezile fiind insa afectate de mutatiile produse in domeniu dupa anul

1990. In cadrul septelului s-a pus accent pe cresterea bovinelor (rasele Pinzgau si Simmental), densitatea acestora in teritoriu atingand valori superioare. In zona montana predomina cresterea oilor, iar in Obcine, pe langa celelalte specii de animale, cea a cailor (cunoscuta herghelie de la Lucina).

Industria este, comparativ cu alte regiuni ale tarii, mai putin dezvoltata Exceptie face prelucrarea lemnului - celuloza, hartie, ambalaje, mobila- (Suceava, Radauti, Falticeni, Cacica, Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc). Industria textila valorifica lana, inul si canepa produse in regiune, iar cea alimentara cerealele (morarit si panificatie), carnea sau laptele (Suceava, Vatra Dornei).

Suceava a devenit si un centru al constructiei de masini

(masini unelte), sticlei, industriei chimice etc.

Turismul tinde sa devanseze celelalte doua ramuri, mai ales in contextul reculului evident suferit de acestea in ultimii ani. Desi impactul tranzitiei a fost resimtit si in domeniul in cauza, redresarea este mai rapida si mai facila. Turismul cultural focalizat pe obiectivele religioase si istorice ale Bucovinei (Voronet, Sucevita, Moldovita, Dragomirna, Probota, Humor, Arbore, cele din Suceava si Radauti) are o evolutie ascendenta, iar revenirea statiunii Vatra Dornei in randul bazelor turistice curative si de agrement hivernal de importanta nationala este in curs de realizare. Un rol important il joaca turismul rural stimulat de infrastructura calitativ superioara a asezarilor bucovinene, in special cele din Tara Dornelor.

Reteaua cailor de transport asociaza magistrala este-vest a Romaniei (Iasi-Suceava-Vatra Dornei -Cluj Napoca-Oradea) cu soseaua ce o insoteste. Aeroportul din Suceava stimuleaza circulatia turistica sau de afaceri. Calitatea acestei infrastructuri este insa deficitara. Construirea autostrazii Cluj Napoca-Vatra Dornei-Suceava

- Iasi este imperios necesara, ca si dublarea si electrificarea caii ferate mentionate. De asemenea, dotarile si aria de servire a aeroportului din Suceava (indeosebi in plan international) trebuie reconsiderate in sensul optimizarii lor.

Prin toate trasaturile relevate anterior, Bucovina apare ca un sistem teritorial bine structurat, suprapus unui spatiu mental cu insusiri distilate si perfectionate in timp istoric. Fluxurile materiale si energetice sunt orientate dinspre munte spre zona mai joasa de podis, pe vaile Sucevei si Moldovei Optimizarea functionala a acestui sistem depinde in primul rand de modernizarea infrastructurilor de acces si comunicare, precum si de valorificarea competitiva a elementelor sale de specificitate (agricola, turistica, industriala). Destinderea relatiilor cu Ucraina va oferi sistemului mentionat largi posibilitati de afirmare transfrontaliera, prin intensificarea relatiilor cu partea nordica a vechiului sistem teritorial bucovinean.


5. Comentarii si raspunsuri la teste

 
1. In Bucovina exista trei forme majore de relief si anume muntii, podisul si depresiunile. Din grupa masivelor muntoase fac parte versantii estici ai muntilor Maramuresului, Rodnei, Suhardului, Calimanilor, Raraul si Giumalaul precum si cele trei obcine: ale Mestecanisului, Feredeului si Obcina Mare. In categoria podisurilor includem Podisul Sucevei, iar ca depresiuni tipica este cea a Radautilor.

2. Manastirile din Bucovina au fost declarate monumente ale artei universale, datorita frescelor exterioare, de o valoare artistica unica. Manastirile Vornet, Moldovita, Humor, Sucevita si biserica Arbore au astfel de picturi realizate intr-o maniera desavarsita. Lor li se alatura Putna si Dragomirna, cu o arhitectura de mare originalitate. Pe langa valorile culturale si artistice pe care ele le adapostesc, edificiile religioase au o atractivitate turistica majora, ce situeaza regiunea in randul celor mai vizitate din Romania.

Bibliografie selectiva

1. Barbu N. (1976), Obcinele Bucovinei, Editura Stiintifica, Bucuresti.

2. Bacauanu, V., Barbu, N., Pantazica Maria, Ungureanu, Al, Chiriac, D. (1980), Podisul Moldovei, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti.

3. Pop, Gr. (2000), Carpatii si Subcarpatii Romaniei, Editura Presa

Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.

4. Ungureanu (1993), Geografia Podisurilor si Campiilor Romaniei, Editura Univ. "Al. I. Cuza", Iasi.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1667
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved