RESURSELE NATURALE DE BAZA

RESURSELE NATURALE DE BAZA

Extractia petrolului

Petrolul este o combinatie de hidrocarburi, si este folosit ca materie prima in industria chimica, dar si derept combustibil.

Zone de extractie sunt in Subcarpatii Getici (Ticleni), Pod. Getic, Subcatpatii dintre Dambovita si Buzau (cu vechi exploatari intre Dambovita si Prahova - Moreni, Urlati, Ploiesti), Subcarpatii Moldovei (Moinesti), Campia Romana (arealele Videle si Urziceni-Braila - Liscoteanca, Valea Plopilor), Dealurile de Vest si Campia de Vest (cu exploatari la sud de Mures si la nord de Crisul Repede. Zacaminte de petrol s-au mai gasit si in platforma continentala a Marii Negre. Zacamintele aflate in exploatare sunt: Lebada de Vest, Lebada de Est si Sinoe.

Rafinariile in care se prelucreaza petrolul pentru a obtine carburanti, combustibili, materii prime pentru petrochimie etc sunt:

Petrobrazi - Brazi (PH) si Arpechim - Pitesti (AG) care fac parte din SNP Petrom (Societatea Nationala a Petrolului Petrom)

Petrotel-Lukoil - Ploiesti (PH), Petromidia - Navodari (CT) si Rafo - Onesti (BC)

Aceste rafinarii sunt integrate in combinatele petrochimice, cu un grad mare de complexitate, concentrand cca. 85% din prelucrarea petrolului

Astra, Vega, Steaua Romana - Ploiesti (PH), Darmanesti - Darmanesti (BC), Petrolsub - Suplacu de Barcau (BH) etc.

De asemenea, exista o retea de conducte prin care este transportat petrolul fie de la schelele de extractie, fie de la Oil Terminal Constanta - petrolul din import.

Extractia gazelor naturale

Gazele naturale fac parte din grupa hidrocarburilor, fiiind folosite drept combustibil, si ca materie prima pentru industria chimica. Se gasesc sub forma de gaz metan si gaze asociate zacamintelor de petrol.

Gazul metan se gaseste in Pod. Transilvaniei, in structuri geologice numite domuri, intr-o stare aproape pura, deci poate fi folosit direct in ardere. Podisul Transilvaniei este unica zona din tara unde se expolateaza gazul metan (Sarmasu, Puini, Cristuru Secuiesc, Bazna, Miercurea Nirajului, Copsa Mica)

Gazele asociate se gasesc la partea superioara a zacamintelor de petrol, ajutand la extractia acestuia, gazele aflandu-se sub presiune. Aceste gaze, pe langa metan, contin si alte hidrocarburi, care se separa pentru diferite utilizari.

Localizarea gazelor se face dupa structurile geologice - petrolifere. Aproape toate aceste exploatari, impreuna cu cele de petrol se gasesc in exteriorul arcului carpatic: vechea zona petrolifera subcarpatica Dambovita-Prahova, Campia Romana, Pod. Moldovei, Culoarul Siretului.

De asemenea si transportul gazelor se face printr-o retea de conducte. Aceasta este mai densa in Pod. Transilvaniei de unde se ramifica magistralele spre celelalte zone ale tarii: Moldova, Bucuresti, Timisoara, Arad si nordul Transilvaniei.

Extractia carbunilor

Carbunii au diverse utilizari: combustibili pentru termocentrale - pentru producerea energiei termice, apoi electrice, ca materie prima in industria chimica pentru cocs, gudron etc.

Carbunii se impart in carbuni superiori - huila (cu un procent mairidicat de carbon, deci cu o putere calorica mai mare,) care sunt in cantitati reduse la noi in tara, si carbuni inferiori - lignit, carbune brun, turba in cantitati mai insemnate.

Principala zona de extractia a huilei este in bazinul Petrosani (Uricani, Lupeni, Vulcan, Paroseni, Petrila, Livezeni) unde se obtine huila cocsificabila si energetica. Huila se mai gaseste in cantitati reduse si la Anina in M-tii Banatului.

Lignitii, se gasesc in cantitati mai mari si sunt folositi ca generatori de energie electrica in termocentrale numndu-se astfel si carbuni energetici.

Zacaminte de lignit sunt in bazinul Motru-Rovinari in Pod. Getic (Urdari, Motru, Plostina, Matasari), Pod. Mehedinti - cariera Mehedinti, in Subcarpatii Getici si cei de Curbura - intre Oltet si Buzau (Aninoasa, Filipestii de Padure, Sotanga, Ceptura, Godeni), Dealurile de Vest - bazinul Crasna-Barcau si Carpatii Orientali - bazinul Baraolt (Valea Crisului, Varghis, Capeni).

Carbunii bruni sunt in cantitati mici in muntii Apuseni la Tebea (langa Brad) si in Carpatii Orientali (bazinul Comanesti), Cristotel (SJ).

Extractia minereurilor metalifere

Minereurile se impart in minereuri feroase si neferoase.

Minereurile feroase reprezinta materia prima pentru industria siderurgica. Minereurile feroase se gasesc in mari cantitati la noi, fie sub forma de minereuri de fier la Teliuc si Ghelari (M-tii Poaiana Rusca), fie minereuri de mangan in zona Vatra Dornei si Culmea Preluca (Razoare).

Minereurile neferoase sunt impartite in trei categorii:

metale grele (cupru, plumb, zinc);

metale auro-argentifere;

metale rare si radioactive.

Metalele grele se gasesc sub forma de minereuri neferoase complexe in nordul Carpatilor Orientali (m-tii Oas, Gutai, Tibles, Rodnei) si in sudul Muntilor Apuseni (M-tii Metaliferi).

Cupru se afla in M-tii Apuseni - Rosia Poieni, Carpatii Orientali - Fundu Moldovei(SV), Balan (HR), M-tii Banatului - Moldova Noua si M-tii Poiana Rusca - Vetel. Productia actuala de metale neferoase grele asigura atat consumul intern cat si cererile de export.

Metalele auro-argentifere cuprind zacaminte de aur si argint, in unele locuri asociate cu alte minereuri neferoase. Aceste metale sunt cunoscute din vremuri stravechi, fiind una din ocupatiile dacilor - prelucrarea aurului si argintului. Dupa ocupatia romana, exploatarile au luat o si mai mare dezvoltare, mai ales in Muntii Apusni.

Exploatarea minereurilor auro-argentifere se face in muntii Apuseni - Vorta, Baita si la poalele muntilor Gutai, unde aurul este asociat cu alte minereuri neferoase - cupru, plumb, zinc (la Sasar, Baia Sprie, Cavnic (MM), Valea Blaznei (SV).

Metale radioactive se gasesc in Carpatii Orientali (Crucea - pe Bistrita) si in Apuseni la Avram Iancu, sau Stei, Nucet.

Datorita nerentabilitatii sau a diminuarii zacamintelor (de carbuni sau de minereuri neferoase), se desfasoara un program de inchidere si ecologizare a minelor. Dar apar probleme socille, care se incearca a fi rezolvate prin dezvoltarea unor intreprinderi mici si mijlocii in domeniul constructiei de hidrocentrale, drumuri etc. care vor absorbi forta de munca disponibilizata.

Cuprul merge la export in procent de 15%, plumbul 20%, iar zincul 20,2%. Restul productiei este destinat consumului intern.

Extractia substantelor nemetalifere

Aceste substante au o mare raspandire si o diversa valorificare in industrie. Sunt importante zacamintele de sare,rocile de constructii si unele minerale (azbest, talc, mica, feldspati)

Sarea se gaseste in Subcarpati - Cacica, Targu Ocna, Slanic, Ocnele Mari in mine si in Depresiunea Transilvaniei - Ocna Mures si Razboieni sub forma de solutie, Ocna Dej, Praid, si mine in care s-au diminuat zacamintese de sare - Turda, Ocna Sibiului.

Rocile de constructii au diverse intrebuintari in constructii, pavarea drumurilor, sau ca materii prime in industrie. Sunt folosite fie pentru rezistenta lor (cele eruptive, fie pentru aspectul lor - la placarea cladirilor, sau pentru interoare.

Una din problemele industriei extractive este reducerea poluarii si reconstructia ecologica, o data cu cresterea capacitatilor de productie.

Se incearca reducerea emisiilor poluante de la rafinarii, sau de la uzinele de preparare sau spalare a carbunilor, dar si reconstructia ecologica a minelor, ceea ce presupune o modernizare a instalatiilor de proces, de epurarea a apelor, a reziduurilor. Prin privatizare, legea mediului obliga realizarea unui bilant e mediu ce impune stabilirea costurilor si responsabilitatilor pentru inlaturarea daunelor.

Astfel de actiuni s-au esfasurat la Videle in zona petroliera de extractie (colaborare canadiana) sau la Ploiesti - decontaminarea panzei freatice in zona de sud (finantare UE). Un alt proiect finantat de SUA prevede diminuarea poluarii subterane si cresterea gradului de siguranta la rafinaria Astra.