COMUNA CEFA - Asezarea in zona geografica cai de acces si de legatura

COMUNA CEFA

Asezarea in zona geografica cai de acces si de legatura

Comuna Cefa este situatea in partea de vest a tarii si in sud-vestul judetului Bihor, in Campia Crisurilor, fiind comuna cu localitati de frontiera

Comuna Cefa este delimitata de comuna Madras la sud, de comuna Husasau de Tinca la est, de comuna Nojorid la nord-est, de comuna Sanicolau Roman la nord si de Republica Ungara la vest.

Datorita amplasamentului comuna a evoluat in timp, fiind asezata in Campia Crisurilor la circa 3,5km de granita fiind una din comunele importante din judetul Bihor.

Comuna Cefa este alcatuita din localitatile:

Cefa - resedinta de comuna

Ateas - localitate de frontiera

Inand

Comuna este straabatuta in partea de est de Soseaua Nationala (DN79) Satu Mare - Oradea - Arad - Timisoara. Iar de la nord la sud este strabatuta de Drumul Judetean (DJ797) Oradea - Santandrei - Girisul de Cris - Roit - Sanicolau Roman - Berechiu - Cefa - Inand, traverseaza prin Cefa si Inand

Satul Inand este strabatul de Drumul National DN79 Oradea Arad Timisoara, comuna fiind fiind situata la 34,5km de resedinta de judet municipiul Oradea si la 15km de municipiul Salonta

Caile de acces la localitatile de componente ale comunei.

Cefa - Centrul de comuna.

Ateas - localitate de frontiera, situata in vest la 9km de Cefa legata de Drum Comunal (DC89).

Inand - localitate situata la sud-est de Cefa la o distanta de 4km, legata de aceasta prin intermediul Drumului Judetean (DJ797)

Localitatea Cefa are legatura feroviara, Gara Cefa fiind la 1,5km de centrul comunei

Aceasta fiind departe de satele Cefa si Inand, principalul mijloc de transport in comun este autobuzul care face legatura intre orasele Salonta si Oradea.

Drumurile de importanta nationala si judeteana sunt modernizate cu platforma carosabila de 7m

In satul Inand se gasesc doua parcari.

Trotuarele exzista pe toate strazile din comuna.

Relieful

Comuna Cefa este situat in partea de vest a judetului Bihor, la granita cu Ungaria, in Campia joasa a Crisurilor.

Altitudinea variaza intre 80-100m iar relieful se caracterizeaza prin larga dezvoltare a campiilor dintre luncile Crisului Repede si cel a Crisului Negru, campii mlastionase dotate cu canoane colectoare si prin larga raspandire a lacurilor care insmeaza o suprafata totala de apa de 693ha.

Geologie

Din punct de vedere geotehnic se pot mentiona urmatoarele:

Campiile din aceasta zona sunt mlastionase avandca si specific lipsa orizontului pietrisurilor.

In campia joasa (Cefa, Ateas) sunt prezente depozite care cantoneaza si primul nivel freatic.In campia gacisurilor (Inand) lipsesc depozitele nisipoase sau ale orizonturilor pietrisurilor, iar primul nivel freatic se situeaza in depozitele profoase loessoide si aceleasi cote ca in terasele fluviatile de la nordu si sudul compartimentului. Campia joasa aluvionara poarta denumirea in aceasta zona de Campia Salontei, iar campia glaciusilor poarta numele de Campia Miersigului

Din punct de vedere geotehnic se disting urmatoarele straturi:

un strat de grosime de 2,5-3m alcatuit din argile prafoase care fac parte din categoria pamanturilor bune de fundare;

urmatorul strat este alcatuit din nisipuri fine argiloase sau prafoase amersate, afanate sau cu indesare medie care fac parte din categoria pamanturilor dificile de fundare

Roca de baza este alcatuita din argile cenusii, plastic vartoase si se situeaza la adancimi variabile de 8-10m.

Clima

Clima este de contact intre clima continentala si clima mediteraneana.Zona este deschisa in totalitate maselor de aer de la vest. In luna Iulie valorile termice se mentin intre 20*C si 21,5*C, in luna Ianuarie -1,5*C si -2*C

Temperatura medie anuala este de 10*C;11*C

Precipitatiile sunt cuprinse intre 550-650 mm anual

Vanturile au directia nord-sud

Hidrografia

Reteaua hidrografica a localitatii Cefa este formata din lacurile si baltile din partea de vest a localitatii unde sant amenajate pescariile si zonele turistice care se intind pe o suprafata de 693ha.

Apele subterane sunt cantronate in straturi de nisip la adancimi variabile intre 2,5-3m.

Teritoriul comunei este strabatut, de la nord la sud, de canalul colector al Crisurilor, care trece prin extremitatea vestica a localitatii Cefa.

Extravilanul comunei si intravilanul localitatilor este brazdat de la est la vest de numeroase vai.

Acestea sunt:

Valea Gepiului cu afuentul principal Valea Bicaciului

In sud Valea Mare si Valea Mica

Valea Inandului

Valea Gepiu are prezente pe cursul sau doua baraje de retentie.

Pe teritorul comunei sunt prezente, de asemenea, sisteme de desecare, drenaj si un

sistem de irigatie zonal (pe teritoriul localitatilor Cefa-Inand) in prezent nefunctionale.

Localitatile din comuna Cefa, dispun de alimentare cu apa prin retele locale, apele potabile fiind aduse la suprafata de statii de pompare cu hidrofor.Retele de alimentare cu apa nu sunt instalate pe toata lungimea satelor din comuna.In satul Ateas aceste retele de alimentare cu apa nu au functionat nici odata, populatia alimentandu-se de la cismele publice.

De asemenea pe teritoriul comunei se mai gaseste un izvor termal situat pe extremitatea vestica a localitatii Cefa, care pana in prezent nu este exploatat

Solul

Textura solurilor din comuna Cefa este diversificata, astfel exzista soluri cu un foarte bun potential in humus (pana la 7,5%) precum si soluri slabe cu un potential agricol scazut (sub 3,5%-pasunile)

Ponderea solurilor in comuna o au pamanturile bogate in humus:

Cernoziom levigat-ph=7,5-6%

Brun roscat de padure-ph=6-5%

Aluviuni fertile-ph=5-4%

Podzoluri-ph=5-4,5%

Pe raza comunei predomina cernoziomul, pamanturile alcaine(pasunile)au nevoie de

tratamente(amendare) in fiecare an pentru stabilirea neutralitatii solurilor.Loessul ocupa o suprafata de sub5% din cele 13.872ha teren arabil ale comunei.

Flora si Fauna

Vegetatia caracteristica este cea de stepa si silvostepa, pe campurile si padurile comunei traiesc animale salbatice precum: iepuri salbatici, capre salbatice, mistret precum si unele pasari: prepelite potarnichi, fazani s.a.

In cadrul campiei joase intre localitatile Cefa si Ateas se imtind peste 693ha de amenajari piscicole, din care, 640ha luciu de apa. Tot in aceasta zona se intind 230ha de padure (Padurea Radavani-formata din stejaris).

In Padurea Radavani se gaseste o colonie de pasari acvatice (Ardeidae) care este rezervatie zoologica, si de asemenea o colonie ornitologica de starci.Iar pe lacurile si baltile din Pescaria Cefa se intalnesc lisite, berze,gaste si rate salbatice cormorani s.a.

Asezare (tip, forma, dependenta de alte asezari)

Din punct de vedere a tipului de asezare toate satele din comuna Cefa au fost adunate.Fiecare sat a avut o strada sau doua, care au fost dispuse in jurul unui centru de localitate.In prezent localitatile din comna se prezinta sub o forma relativ compacta usor tentaculara specific satelor de campie.

Din punct de vedere economic politico-administrativ, social, comuna Cefa nu depinde de alte asezari. Pe teritoriul comunei neexzistand o maternitate sau o judecatorie comunala, oamenii sunt nevoiti sa se deplasese in municipiile Oradea sau Salonta.

Scurt istoric a comunei Cefa(descoperiri arheologice)

Cercetarile arheologice desfasurate in comuna Cefa incepand cu anul 1972 au scos la iveala un bogat material arheologic, care dovedeste clar ca in hotarul localitati s-a locuit fara intrerupere incepand din neolitic.

In 1986 s-a deschis un nou santier arheologic, langa Padurea Radavani, care a avut ca obiectiv cercetarea prin sparturi arheologice a unui sat medieval. Diferite lucrari de adancime au scos la iveala fragmente ceramice datand din epoca fierului si din evul mediu.

Pe raza comunei Cefa se pot mentiona sisturi arheologice inscrise pe lista monumentelor, asamblurilor si siturilor istorice.

Conducerea administrativa a comunei

Comuna Cefa este condusa de Consiliul Local, compusa dintr-un numar de 15 consilieri si primari.

Paza sateasca in localitatile comune se efectueaza de caatre locuitori(barbati intre 18-65ani) prin rotatie.

Se gasesc trei cabinete medicale individuale situate in localitatile Cefa si Gepiu, la care activeaza trei medici primari(medicina generala) si asistenti medicali

In centru de comuna exzista un cabinet stomatologic si o farmacie umana.

Comuna dispune de asemenea de un dispensar veterinar in localitatea Cefa, incadrat cu un medic veterinar si 5 tehnicieni veterinari care activeaza in satele comune.

In toate satele comune se gasesc oficii postale.

In toate localitatile comune, incepand cu anul 2000 sau instalat centrale telefonice digitale automate, existand telefoane publice cu cartela.

In localitatea Cefa si Inand s-a instalat sistemul de televiziune prin cablu.

In zona centrala a localitatii Cefa functioneaza postul de politie, agentia C.E.C precum Banca Populara "Armonia".

Datorita vecinatatii comuna Cefa cu Republica Ungara, pe raza comunei Cefa functioneaza patrule mobile.

In toate localitatile comunei, indiferent de religia locuitorilor, exzista biserici otodoxe, biserici ctolice si reformati cat si case de rugaciuni pentru credinciosi baptisti penticostali si alte culte.

Populatia- elemente demografice si sociale

Conform recesamantului din anul 2002, comuna Cefa are 2355 de locuitori repartizati pe localitati astfel:

- Ateas 221 persoane

- Cefa 1275 persoane

- Inand 859 persoane

Grafic.Populatia comunei Cefa

Structura pe grupa de varsta a comunei Cefa

-sub 16ani - 507 persoane

- intre 16-30ani - 500 persoane

- intre 30-60ani - 762 persoane

- peste 60ani - 586 persoane

Grafic. Structura populatiei pe grupe de varsta

Structura populatiei dupa religie

ortodocsi 2002 persoane

romano-catolici 118 persoane

baptisti 117 persoane

penticostali 71 persoane

alte religii 47 persoane

Grafic. Structura populatiei dupa religie

Structura populatiei dupa nationalitate

romani 1931 persoane

maghiar 141 persoane

romi (tigani) 260 persoane

slovaci 23 persoane

Grafic. Structura populatiei dupa nationalitate

Structura caselor locuite din comuna Cefa

Ateas 93 case

Cefa 323 case

Inand 229 case

Grafic. Structura caselor locuite din comuna Cefa

Profilul agricol al comunei Cefa

Profilul comunei Cefa este cu proponderenta agricol, aceasta oferind conditii naturale foarte bune, cea mai mare parte a populatiei fiind agrenata in muncile agricole din propriile gospodarii si asociatii.

Aceste terenuri agricole constituie 88% din suprafata totala a comunei, pe lanaga aceasta exzista terenuri ne agricole din care:

paduri

ape

drumuri

constructii

teren neproductiv

Terenrile ne agricole ocupa 12% din suprafata totala a comunei.

Agricultura este de tip privat, pamantul fiind lucrat particular sau asociativ.Principalele culturi in sectorul vegetal sant cerealele, folarea soarelui, sfecla de zahar, plante de nutret.Pe langa acestea se cultiva:mazare, rapita, mustar, soia.

Comuna Cefa are teren agricol dotat cu instalatii subterane de irigatii, situate in Cefa si Inand care au fost abandonate. Repunerea acestor instalatii in functiune si folosirea lor ar duce la obtinerea unor productii mai mari in agricultura.

In anii 1990-1997 comuna Cefa a dispus de un numar mare de animale: bovine, ovine, porcine si pasari. Incepand cu anii 1998-1999 afctivele de animale au scazut datorita subventiilor acordate de stat precum si a preturilor necompetitive la produsele animaliere. In prezent numarul bovinelor, porcinelor, cabalinelor, ovinelor din gosppodariile particulare sunt in continua scadere.

Sectorul zootehnic se poate redresa prin investitii in retehnologizarea constructiilor exzistente pregum si realizarea unor investitii noi in industrializarea si comercializarea laptelui si a carnii.

In domeniul pisciculturii sau inregistrat progrese, singura care sa redresat puternic atat cantitativ cat si calitativ este S.C.PRO ACVA S.A. Cefa prin productie si comercializare.

Vilticultura si pomnicultura nu sunt dezvoltate pe teritoriul comunei, viile si livezile de pomi fructiferi aparttin particularilor si foarte multe au ramas nelucrate.

Activitati economice

Activiati de tip industrial si de constructii nu sunt reprezentative pentru comuna Cefa dar specificam ca sunt prezente:

o moara taraneasca, doua brutarii moderne, o unitate de confectii, o distilarie pentru obtinerea alcoolului din cereale un abator o rampa de prelucrare a sfeclei de zahar o baza de receptie a cerealelor, o pescarie, toate acestea in localitatea Cefa

o brutarie, o moara de cereale si o fabrica de incaltaminte in localitatea Inand

In comuna se gasesc un numar mare de tip A.B.C care desfac o gama larga de produse:

alimentae, metalochimice, textile, imbracaminte, incaltaminte.

In centrul de comuna functioneaza un magazin de pompe funebre si un magazin de

piese auto atat pentru autoturizme, cat si pentru tractoare, masini si utilaje agricole.

Pe raza comunei exzista cetateni care se ocupa cu impletitul cosurilor de nuele si confectionarea maturilor de sorg. In localitatea Cefa exzista gropi amenajate pentru confectionarea caramizilor din pamant batut, ocupatie specifica cetateniilor de etnie rooma.

Investitii

Investitii ale consiliului local - Statie de epurare Cefa

retele de de alimentare cu apa din localitatile comune

piata taraneasca Cefa care functioneaza in fiecare zii de sambata, avand doua sectoare: profil agricol vanzari animale si cereale; prduse alimentare mase plastice imbracaminte inaltaminte etc.

Investitii private

Brutarii moderne Cefa

ateliere de tamplarie Cefa

moara taraneasca Cefa

fabrica de incataminte Inand

fabrica de confectii Cefa

S.C. PRO ACVA - pescaria Cefa

distilaria Cefa

fabrica de nutreti combinate

Investitii mixte

Stadionul de fotbal din localitatea Cefa, data in folosinta la data de 1 septembrie 2002, cu ocazia sarbatorii a 700 ani de la atestarea documentara a localitatii

Turizmul, obiective turistice si valorizarea lor

Comuna Cefa dispune de locuri turistice cum ar fii: - pescaria Cefa- in incinta pescariei se gaseste restaurantul PRO ACVA care ofera o gama larga de preparate, specifice fiind cele din peste.

barajul Gepiu si padurea Gepiu

padurea Radavani

complexul arheologic de langa padurea Radavani (o asezare neolitica din sec.XVI i.e.n.)

popas pescaresc Cefa, dotat cu un motel cu 20 locuri de cazare de langa padurea Radavani

Parcul Natural Cefa

Parcul natural Cefa, ocupa o suprafata aproximativa de 5002ha si este situat in partea de V a tarii, in Campia Crisurilor, invecinandu-se la V cu granita romano-maghiara.

Parcul natural Cefa ocupa teritoriul administrativ a comunei Cefa si a comunei Sanicolau Roman. Limita estica este definita de canalul Crisului, cea sudica de canalul care margineste Padurea Radavani iar limita nord-vestica se suprapune cu granita romano-maghiara.

Invecinarea cu zona Kis-Sarret care face parte din Parcul National Korvos-Maros din Ungaria care adaposteste aceleasi tipuri de habitate, au determinat limitele parcului formand impreuna un ecosistem complex.

Aceasta , a stat la baza fundamentarii proiectului PHARE CBC Culoar romano-maghiar de conservare a biodiversitatii de catre Administratia Parcului Natural Apuseni, intrevazandu-se astfel premisele realizarii unei zone protejate transfrontaliere.

Mediul Fizic

Geolgie - Geomorfologie

Teritoriul Parcului National face parte din untiatea tectonica numita Depresiunea Panonica, formata prin prabusirea unei intinse suprafate din regiunea carpatica in timpul neozoicului. Prin colmatarea treptata a acestea in Neogenul superior (Pliocen) si Cuaternar (Pleistocen si Holocen) care formeaza Campia Tisei si Parcul National Cefa.

Parcul Natural Cefa este situat in Campia Salontei, campie joasa, aluviala, caracterizata printr'o suprafata plana cu fragmete de cursuri de ape moarte, fara izvor si fara varsar.

Grinduri si propine, care in timpul inundatiilor au forma de insule, sant formele pozitive de relief, precum si forme de relief antropice. - diguri cu inaltimi intre 2-6m.

Relieful negativ este reprezentat de depresiunile de tasare, de zone mlastinoase sau lacuri cu raspandire mare in campia Cefei. Reteaua canalelor colectoare contribuie la fragmentare campurilor interfluviale joase.

Campia Salontei prezinta un exces de umiditate si predispozitie accentuata de imlastianare datorita plantelor reduse, de ranjului intern si extern defectuos, si prezenta matareialului fin, aluvinoal si argilos cu o permeabilitate scazuta ceea ce a asigurat si conditiile prielnice pentru amenajarea helesteelor.

Altituniline parcului Cefa sunt:

- altitudinea minima 91,3m

altitudinea maxima 106,7m

altitudinea medie 98,9m

Hidrologie

Parcul Natural Cefa este asezat in bazinul Crisului Repede, sub bazinul Corhan.Paraul Corhan isi are originea la Sistelec, care se varsa pe teritoriul Ungariei in Crisul Repede.Acesta are doi afluenti: Valea Canalis si Valea Gepiu

Teritoriul Parcului Natural Cefa este strabatut de la N-S de canalul Crisurilor, lung de 61km care porneste din Crisul Repede la Tarian si se varsa in Crisul Negru la est de Tamasda.

Exzista retele de canale pentru o buna evacuare a excesului de apa, in perioadele ploioase.

Apele freatice conditioneaza aparizia unor soluri azonale, asociatii vegetale diferite, si de asemenea influneatzeaza modul de utilizare a terenurilor.

Apele freatice sunt cantonate in depozite cuaternare alcatuite din nisipuri cu granulometice diferite, pietrisuri si bolovanisuri cu intercalatii de argila, prafuri argiloase sau argile prafoase.In partea superioara a acestor depozite pereabile se dezvolta formatiuni coopermabiltate mai redusa, care fac ca in anumite zone nivelul hidrostatic sa primeasca caracter ascensional.

Solurile favorizeaza acumularea unui strat acvifer sezonier suprafreatic, prezetand oscilatii sezoniere accentuate. In perioadele ploioase nivelul apelor freatice depasesc cota ternului in microdepresiuni, baltind la suprafata si conditioneaza formarea solurilor hidromorfe precum si dezvoltarea vegetatiei higrfile.

Alimentarea cu apa a stratelor freatice se face direct din ploi si zapezi. Canlaul Colector are rol prioritar in colectarea a acestor ape. Lucrarile de indiguire si descarcari influenteaza regimul apelor freatice. Sistemele de canale pentru desecare coboara nivelul apelor freatice in timpul nivelurilor ridicate. Sistemele de canale pentru desecare coboara nibvelul apelor freatice si colecteaza apelor de suprafata in exces.

Drenajul este mai slab pe suprafetele din zonele Salont-Sanicolaul Roman, astefel regenararea apelor subterane prin infiltratii verticale este ingreunata si datorita prezentei depozitelor argiloase din acoperisul orizontului acvifer. Apele cu grad de miniralizare ridicat si cu caracter oscilator superficial, faciliteaza aparitia de saraturi in orizontul superior al solului, prin evaporarea apei si depunerea saraturilor.

Apa freatica se gaseste la adamcimi variate pe diferite forme de relief. In zona campiei piemontane se afla cantonata in straturi la 5-10m adancime, pe treapta inferioara a campiei piemontane, pe grinduri si insule mai ridicate in campia de divagare, la 3-5m adancime. In zonele plane, in cele depresionare, sau in vechile albii parasite si drenate, stratul acvifer se afla la adancimi mai reduse de la 0,5m-2m. Datorita capilaritatii aceste ape se ridica pana la suprafata producand baltiri.

In zonele de campie volumul maxim de scurgere este mai timpuriu iar in lunile februarie aprilie cand poate ajunge pana la 40-50% din volumul anual. Scurgerea maxima provine din topirea zapezilor care se produc concomitent cu caderea unor precipitatii.

Climatologia

Temperatura medie anuala este de 10,%C*, amplitudinea termica este de 22,7C*, temeratura medie lunara este in luna ianuarie -1,5C* iar media cea mai ridicata in luna iulie 21,20C*.

Pe anotimpuri temepratura medie este urmatoarea:

primavara 10,9C*

vara 20,4 C*

toaman 11 C*

iarna -0,2 C*

Perioada de activare pentru mediul biotic este de 310 zile, iar cel pentru vegetatie de

195 zile. Data medie a primului inghet (20 octombrie), iar ultimul inghet in jur de(17 aprilie).

Regimul pluviometric.

Precipitatiile medii anuale insumeaza cca(635mm).

Pe anotimuri precipitatiile se prezinta astfel: - primavara 163mm

vara 200mm

toamna 156mm

iarna 114mm

Prima ninsoare cade intre (10 20 noembrie) iar ultima (intre 2-10 aprilie).

Evapotranspiratia potentiala este de apriximativ (740mm) facand diferenta de apa din pricipitatiile(635mm) si evapotranspiratia potentiala (740mm) rezulta ca balanta anuala a umiditatii solului inregistreaza un deficit de 105mm coloana de apa.

Regimul eolian

Vanturile cele mai frecvente sunt cele de sud si sud este, aceastea sun vanturi puternice, avand viteza mult mai mica decat viteza critica (11m sec). Taria vanturilor pe scara Beaufort este de 3 grade anuale si 3,2 grade in perioada de vegetatie.

Soluri

In Parcul Natural Cefa se gasesc urmatoarele clase si tipuri de sol:

molisoluri : - cernoziomuri

- cernoziomuri cambice

- cernoziomuri argiloiluviale

- argiluvisoluri: - brun

- argiloviluvial

- brun luvic

- soluri halomorfe : - solneturi

- vertisoluri

Cele mai reprezentative clase de sol sunt molisolurile si argiluvisolurile.

MEDIUL BIOTIC

In perioada preistorica Campia Crisurilo (in N carea este situata zona Cefa-Radavani) era acoperita cu paduri de stejar in alternanta cu pajiste stepice. Vaile si terenurile mlastinoase erau acoperite de stezarisuri de lunca, de alinisuri si plopisuri solcete. Cu aproxativ 120-140 in urma padurea situata intre Martihaz si Cefa, mult mai extinsa, ajungea pana in Madaras. Respectivul teritoriu, in prezent, nu au mai ramas decat un rest al acestuia cea mai mare parte fiind defrisata in vederea mariri suprafetei agricole.

Campia Crisurilor a fost acoperita cu vegetatie ierboasa primara care a fost destelenit si folosit ca teren agricol. Pajistile nedestelenite, in urma calanlizarilor si drenarilor au folosit o progradare salina, dand nastere unei vegetatii secundare halofile.

Vegetatia primara sa pastrat in zona Cefa Radavani, un rest de stejaris si o serie de ochiuri de vegetatie stepica. In Campia Crisurilor unele zone mlastinoase au fost transformate in orezarii (care in prezent nu mai exzista) care permis patrunderea unor plante adventive (Echinochloa macrocarpa Schoenoplectus mucornatus si Cyperus diformis)

O pondere ridicata se constata in randul plantelor xerofile datorita umiditatii, iar datorita climei calduroase si secetoase din timpul verii speciile hidrofile ia urmare a influentei puternice pe care o au lacurile pescariei asupra vegetatiei.

O alta trasatura caracteristica o constituie prezenta unui numar mare de specii halofile - halofile obligatorii.Limonium gmelini, Spelgularia marina, Plantago maritima, Plantago schwarembegian etc.)

In total au fost deschisse pentru Parcul Natural Cefa, un numar de 648specii vegetale, astfel : - 125specii de alge

35 specii ciuperci

11 specii de licheni

14 specii de muschi

3 specii ferigi

460 specii de plante superioare

Flora