CARACTERISTICILE DE RELIEF, PEDOLOGICE, HIDROLOGICE SI CLIMATERICE  

ALE JUDETULUI VASLUI

DISPUNEREA - judetul Vaslui este asezat in partea de est nord est a tarii si se invecineaza cu judetele Iasi la nord, Neamt, Bacau si Vrancea la vest, Galati la sud, iar la est raul Prut ce constituie granita de stat cu Republica Moldova. Teritoriul are urmatoarele coordonate geografice:

• latitudine sudica 46 grade (staul Pochidia, comuna Tutova);
• latitudine nordica 46 grade si 40` (satul Protopopesti, comuna Tacuta);
• longitudine vestica 27 grade si 30` (satul Vladia, comuna Dragomiresti);
• longitudine estica 28 grade si 15` (satul Saratu, comuna Stanilesti).

Are o suprafata de 5300 km2 , reprezentand 2,2 % din teritoriul tarii. Privit in ansamblu, relieful judetului Vaslui se caracterizeaza printr-o fragmentare medie cu altitudini ce variaza intre 16 si 18 m in lunca Prutului si 884 m dealul Cetatea (situat la S-V de satul Poienesti), 475 m dealul Fulgului (la N-V de localitatea Lalesti), 463 m dealul Cuculia (la N-V de Garceni). Lunca Barladului variaza intre 53 m la sud de municipiul Barlad si 145 m in nord, la est de localitatea Bacesti.

RELIEFUL - caracterizat din punct de vedere geomorfologic si fizico-geografic, se reprezinta astfel:
a) relieful structural - este foarte bine reprezentat in tot cuprinsul judetului, bine individualizat in special pe culmile interfluviilor inalte, unde si paralelismul dintre inclinarea straturilor spre sud-est corespunde cu suprafetele plane ale reliefului. Structura geologica a teritoriului determina si prezenta numeroaselor tipuri de cuieste (coaste).
b) relieful sculptural - este dat in principal de ansamblul de culmi ce coboara deosebit in partea de V si S-V a judetului in colinele Tutovei, depresiunile sculpturale ale Husului si Elanului in partea de E si S-E. Formarea reliefului sculptural a fost urmata de faptul ca faciesul litologic domina nisipurile, argilele nisipoase si argilele asupra carora ploile si apele curgatoare actioneaza intens. Alunecarile de strate si prabusirile de teren ca si vaile torentiale sunt mereu active, iar in perioadele ploioase si dupa iernile cu multa zapada iau pe alocuri mari proportii.
c) relieful de acumulare - este reprezentat prin terase, sesuri, conuri de dejectie, glacisuri. Terasele sunt bine dezvoltate pe vaile raurilor principale - Barlad si Prut. Sesurile au o latime foarte mare in comparatie cu albia raului sau a paraului care le-a format si care le strabate: 4-8 km latimea raului Prut, 1,5-4 km raul Barlad, intre 1-2 km raul Racova, Vasluiet, Crasna, Elan. Subsolul este mai putin bogat in comparatie cu al altor judete, predomina materialele de constructii, gresii calcaroase, unele cariere de nisip si luturi loessoide.

CLIMA - este caracterizata ca temperat-continentala specific Europei Rasaritene.
Temperatura aerului - este cea specifica tinuturilor temperat-continentale. Media anuala este 9,2 grade la Vaslui, 9,5 grade la Husi, 9,8 grade la Barlad. Media lunii ianuarie variaza intre 4,2 grade si 3,5 grade, iar a cea a lunii iulie intre 21 si 22,7 grade. Valorile extreme de temperatura au fost inregistrate la 20.02.1954 la Negresti de - 32 grade C si 40,6 grade C la Murgeni la 21.08.1952.
Precipitatiile - realizeaza o medie pe judet de 512,8 mm si sunt mai bogate in nordul judetului si mai scazute in sud. Secetele - se manifesta frecvent pe tot teritoriul judetului, in timp ce ploile torentiale si cu grindina au frecventa mai mare in valea Barladului si a Prutului.
Zapada - este prezenta in fiecare iarna, iar numarul zilelor cu ninsoare si durata de acoperire a solului cu zapada difera de la un an la altul si de la sector la sector. Numarul mediu anual de zile cu ninsoare este de 18, iar durata de acoperire a solului cu zapada de cca. 60 de zile, iar grosimea stratului de zapada nu depaseste 10-12 cm.
Vanturile - in functie de dinamica atmosferei din cuprinsul judetului Vaslui, se caracterizeaza printr-o mare frecventa a vanturilor de N-V si de N urmate de cele de S-E si de E. Viteza medie este cu valori de 1,6-6,5 m/s.

HIDROGRAFIA - din punct de vedere hidrografic, teritoriul judetului Vaslui apartine bazinului raului Prut, care cuprinde partea de E si S-E precum si bazinul raului Siret, care prin intermediul Barladului dreneaza cea mai mare parte (2/3) din suprafata acestuia.
Pe teritoriul judetului Vaslui se pot identifica mai multe unitati hidrogeologice:

• ape potabile cu hidrogen sulfurat (Moara Grecilor si Munteni de Jos) in depozitele sarmatianului mediu;
• ape salamastre in depozitele sarmatianului superior (Crasna, Husi au o mineralizare ridicata, duritate mare si au continut apreciabil de clorura);
• ape potabile in depozitele pliscene (valea Barladului, Elanului, N Murgeni);
• zone cu ape arteziene;
• izvoare minerale (ape sulfato-bicarbonate, magneziano-sodice la Danesti, ape sulfuroase bicarbonate-sodice la Pungesti, ape cloruro-sodice bicarbonate iodo-bromurate la Dranceni-sat).

Reteaua hidrografica - teritoriul judetului Vaslui este drenat de raul Prut si Barlad, carora li se adauga o retea hidrografica autohtona, reprezentata de afluentii lor.
Prutul, pe teritoriul judetului Vaslui isi desfasoara cursul pe o distanta de cca. 160 km de la est de satul Ghermanesti in N si pana in amonte de confluenta cu Elanul in S. Principalii afluenti sunt paraul Soparleni, Sarata, Floreni, Hulubat. Prutul la Bumbata (comuna Vetrisoaia) are un debit de 82,1 mc/s., iar debitele maxime corespund lunii martie.
Lacurile - in cuprinsul judetului Vaslui se afla un numar insemnat de lacuri formate fie natural sau artificial. Pentru regularizarea scurgerilor si pentru alimentarea cu apa a localitatilor au fost executate numeroase baraje ce s-au constituit intr-o salba de lacuri, numite in zona "iazuri", in numar de 44, carora li se adauga cateva elestee si pepiniere piscicole. Suprafata productiva este de peste 800 ha, iar volumul de apa acumulat anual depaseste 21 mil. mc. Acumularile de apa cele mai importante de pe teritoriul judetului Vaslui sunt:
a) in administrarea Sistemului de Gospodarire a Apelor:

• Acumularea Cazanesti, dispusa pe raul Durduc, in amonte de orasul Negresti, cu o suprafata de 191 ha si un volum total de 21,21 miloane mc;
• Acumularea Solesti, dispusa in lunca raului Vasluiet, in amonte de municipiul Vaslui, cu o suprafata de 414 ha si un volum total de 46,89 milioane mc;
• Acumularea Puscasi, dispusa in lunca raului Racova, in partea de vest a municipiului Vaslui, cu o suprafata de 296 ha si un volum total de 17,496 milioane mc;
• Acumularea Manjesti, dispusa pe cursul inferior al raului Crasna, cu o suprafata de 405 ha si un volum total de 38,78 milioane mc;
• Acumularea Rapa Albastra, amplasata pe raul Simila, in amonte de municipiul Barlad, ocupa o suprafata de 245 ha si are un volum total de 24,8 milioane mc;
• Acumularea Cuibul Vulturilor, amplasata pe raul Tutova, la 15 km NV de municipiul Barlad, ocupa o suprafata de 593 ha si are un volum total de 50,35 milioane mc;
• Acumularea Pungesti, amplasata pe valea raului Garceneanca, ocupa o suprafata de 31,9 ha si are un volum total de 5,45 milioane mc;
• Acumularea Delea, amplasata pe raul Delea, la 2 km in amonte de municipiul Vaslui, ocupa o suprafata de 13 ha si are un volum total de 2,42 milioane mc;
• Acumularea Rosiesti, amplasata pe raul Idrici, ocupa o suprafata de 39,2 ha si are un volum total de 1,1 milioane mc;
• Acumularea Pereschiv, amplasata pe raul Pereschivu Mare, ocupa o suprafata de 163 ha si are un volum total de 16,6 milioane mc;
• Acumularea Tungujei, amplasata pe raul Sarcovat, ocupa o suprafata de 226 ha si are un volum total de 41,6 milioane mc;
• Acumularea Craiesti, amplasata pe raul Ris, judetul Neamt, cu o suprafata de 31 ha si are un volum total de 1,975 milioane mc;
• Acumularea Trohan, amplasata in lunca raului Racova, ocupa o suprafata de 28 ha si are un volum total de 1,762 milioane mc;

b) in administrarea Sistemului National de Imbunatatiri Funciare:

• Barajul Dumesti, situat pe raul Gaureanca, ocupa o suprafata de 17 ha si are un volum total de 0,88 milioane mc;
• Barajul Corodesti, situat pe raul Studinet, ocupa o suprafata de 14,5 ha si are un volum total de 0,88 milioane mc;
• Barajul Moara Domneasca, situat pe raul Feresti, ocupa o suprafata de 31,74 ha si are un volum total de 1,8 milioane mc;
• Barajul Tacuta, situat pe raul Rediu, ocupa o suprafata de 28 ha si are un volum total de 2,7 milioane mc;
• Barajul Rediu Galian, situat pe raul Rediu, ocupa o suprafata de 35,3 ha si are un volum total de 3,76 milioane mc.

VEGETATIA - sub aspect fitogeografic, pe teritoriul judetului se interfereaza elemente central-europene, specifice padurilor est europene cu cele specifice stepelor si silvostepelor continentale. Se disting doua zone mari de vegetatie:
a) zona de padure, ocupa partea vestica si nord-vestica a judetului unde inaltimea reliefului depaseste 300 m altitudine absoluta. Extinderea culturilor agricole si pomi-viticole a creat discontinuitati in aria padurilor, care pe alocuri au ramas sub forma unor fasii ce acopera culmile dealurilor si partea superioara a versantilor. Zona padurilor este delimitata de doua subzone: - subzona de gorun-fag: gorun, fag, carpen, paltin, artar, frasin, ulm, tei; - subzona de gorun-stejar: gorun, stejar, jugastru, artar, gladisu, tei, ulmul de camp.
b) zona de stepa si silvostepa este raspandita in estul si sud-estul judetului. Se disting doua subzone: - subzona de silvostepa; - subzona de stepa.

FAUNA - se disting trei biotipuri preferentiale in estul si sud-estul judetului pentru fauna:

• a padurilor de foioase;
• a silvostepei si stepei;
• a luncilor.

La padure, dintre mamiferele mai comune sunt: lupul, vulpea, mistretul, caprioara, iepurele, veverita, parsul, bursucul, jderul, dihorul, pisica salbatica, cerbul lopatar (Dobrina-Husi). Pasari mai des intalnite sunt: cotofana, gaita, graurul, dumbraveanca, botgrosul, cinteza, pitigoiul, mierla, sturzul, ciocanitoarea, privighetoarea, macaleandrul, turturica, cucul, pupaza, porumbelul gulerat, gugustiucul, corbul, cioara, huhurezul. Reptilele mai raspandite sunt: soparla, gusterul, sarpele de padure. Fauna de stepa si silvostepa este mai saraca si mai putin variata. Fauna luncilor, baltilor si apelor curgatoare este formata din animale terestre iubitoare de umezeala si din animale acvatice. Dintre mamifere gasim vidra si nurca pe malurile apelor Barladului si Prutului, iar in padurile de lunca gasim vulpea, lupul, mistretul si iepurele. Fauna acvatica este reprezentata prin pesti semimigratori, crapul, salaul, somnul, stiuca, platica, mrena, cleanul, scobarul, linul, carasul, caracuda.

Judetul Vaslui prezinta diferente de altitudine relativ reduse; relieful este, in cea mai mare parte a judetului, putin proeminenta, prezentand vai largi, interfluvii netede si pante reduse. Solul este caracterizat prin etajarea relefului si ca structura geologica monoclimatica cu inclinare moderata a straturilor spre sud-est cu compozitie petrografica a depozitelor, in care predomina complexul argilo-nisipos. Sub aspect geologic, teriroriul judetului Vaslui cuprinde doua serii de formatiuni diferite:
- fundamental precambrian, care constituie cele mai vechi depozite din tara noastra, acoperit cu un pachet de strate sedimentare vechi, paleozoice si mezozoice, dintre care ultimul apare la suprafata in valea Prutului;
- depuneri sedimentare ale neogenului, care cuprind cea mai mare intindere a judetului, fiind acoperite cu o cuvertura subtire de formatiuni cuaternare.
Din punct de vedere geotehnic, pe teritoriul judetului Vaslui se disting urmatoarele terenuri de fundare:
a) apartinand formatiunii acoperitoare, alcatuita din sedimente noi, cuaternare, neconsolidate si care constituie terenuri dificile de fundare - este majoritar in zona municipiului Vaslui si Husi si include zona depozitelor loessoide de categoria A si B, nisipoase cu maluri si argile aluvionare, a pamanturilor constructile si cu roca de baza;
b) apartinand faciesului aluvionar dezvoltat in albia majora a raului Barlad; depozitele aluvionare sunt majoritare in zona municipiului Barlad si a orasului Negresti si includ zone cu roci de baza, daciene.
Pe teritoriul judetului Vaslui exista mai multe zone cu potential de alunecari de teren, care vor fi tratate in amanunt in modulul nr. II; pana in momentul de fata nu au fost depistate zone cu potential de alunecari de teren pe suprafete mari (amenajari subterane, cariere, etc.)

STAREA SOLULUI

Introducere

Judetul Vaslui prezinta diferente de altitudine relativ reduse; relieful este, in cea mai mare parte a judetului, putin proeminenta, prezentand vai largi, interfluvii netede si pante reduse. Solul este caracterizat prin etajarea relefului si ca structura geologica monoclimatica cu inclinare moderata a straturilor spre sud-est cu compozitie petrografica a depozitelor, in care predomina complexul argilo-nisipos. Sub aspect geologic, teriroriul judetului Vaslui cuprinde doua serii de formatiuni diferite:
- fundamental precambrian, care constituie cele mai vechi depozite din tara noastra, acoperit cu un pachet de strate sedimentare vechi, paleozoice si mezozoice, dintre care ultimul apare la suprafata in valea Prutului;
- depuneri sedimentare ale neogenului, care cuprind cea mai mare intindere a judetului, fiind acoperite cu o cuvertura subtire de formatiuni cuaternare.
Din punct de vedere geotehnic, pe teritoriul judetului Vaslui se disting urmatoarele terenuri de fundare:
a) apartinand formatiunii acoperitoare, alcatuita din sedimente noi, cuaternare, neconsolidate si care constituie terenuri dificile de fundare - este majoritar in zona municipiului Vaslui si Husi si include zona depozitelor loessoide de categoria A si B, nisipoase cu maluri si argile aluvionare, a pamanturilor constructile si cu roca de baza;
b) apartinand faciesului aluvionar dezvoltat in albia majora a raului Barlad; depozitele aluvionare sunt majoritare in zona municipiului Barlad si a orasului Negresti si includ zone cu roci de baza, daciene.
Pe teritoriul judetului Vaslui exista mai multe zone cu potential de alunecari de teren, care vor fi tratate in amanunt in modulul nr. II; pana in momentul de fata nu au fost depistate zone cu potential de alunecari de teren pe suprafete mari (amenajari subterane, cariere, etc.)

Prin pozitia, natura si rolul sau solul este un component al biosferei si produs al interactiunii dintre mediul biotic si abiotic, reprezentand o zona specifica de concentrare a organismelor vii, a energiei acestora, produse ale metabolismului si descompunerilor. Solul si vegetatia acopera scoarta terestra, formeaza o unitate inseparabila, sistemul pedoecologic mondial, sistem in care planta si solul activeaza impreuna.

Calitatea solurilor

Pe teritoriul judetului Vaslui, prezenta orizontului A molic, constituie diagnosticul pentru clasa molisoluri, care se datoreste procesului caracteristic de formare, determinat de conditile specifice de solificare. Predomina in zona soluri cernoziomice si soluri cenusii.

Tipurile de sol identificate si suprafetele lor sunt cuprinse in tabelul de mai jos:

Tabel 5.1.

5.1.1. Repartitia solurilor pe categorii de folosinta

Repartitia terenurilor pe grupe de folosinta este redata in tabelul urmator:

Tabel 5.1.1

Atributul fundamental al solului este de a fi mediu de viata al plantelor si de a face posibila obtinerea de productii vegetale. Aceasta proprietate poarta numele de fertilitate, solul devenind o conditie vitala pentru "existenta si perpetuarea generatiilor viitoare".

Analizand tipurile de sol, din judet, din punct de vedere al fertilitatii naturale, rezulta ca cele mai fertile soluri sunt: cernoziomul cambic (108.712 ha), cernoziomul tipic (42.400 ha), solurile cenusii (10.354 ha), solul brun argiloiluvial si brun luvic (45.690 ha), iar cele cu o fertilitate scazuta fiind lacovistea salinizata (8.416 ha) si solurile halomorfe (2.208 ha).

5.1.2. Repartitia terenurilor pe clase de pretabilitate

Structura terenurilor agricole in judetul Vaslui pe clase de calitate si categorii de folosinta este redata in tabelele de mai jos:

Tabel 5.1.2.

Din analiza tabelului se costata ca ponderea o detin terenurile din clasa a 3-a de bonitate cu suprafata de 129.788 ha.

5.1.4. Actiuni intreprinse pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate

si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor

Situatia supraftelor degradate in anul 2008 se prezinta astfel:

a) Soluri degradate cu exces de umiditate sunt in suprafata de 16.641 ha. Excesul de umiditate imprima procesului de formare si evolutie a solului anumite particularitati specifice. Daca excesul de umiditate este temporar, pentru solurile hidromorfe, procesul de reducere alterneaza cu procesul de oxidare. Regimul hidric al solurilor cu exces de umiditate se caracterizeaza prin faptul ca aportul de apa din precipitatii (eventual inundatii) si stratul acvifer freatic este mai mare decat pierderile apei prin evapo-transpiratie, scurgeri si infiltrare. Deci, rezulta ca solurile cu exces de umiditate pot fi intalnite mai ales in zone cu exces de precipitatii, in luncile cursurilor de ape, pe formele de relief depresionare si in regiuni cu campii joase, unde nivelul apelor freatice este ridicat, iar drenajul extern al solului este defectuos.

Excesul de umiditate din solurile hidromorfe nu dauneaza plantelor in mod si mai ales prin faptul ca ocupand spatiul lacunar al solului inlatura aerul, reducandu-l cantitativ. In aceasta situatie se schimba si compozitia aerului (creste cantitatea de CO₂ cu pana la 8%), scade continutul de oxigen; procesele de reducere in general determina si o scadere a raportului dintre Fe ⁺³ si Fe⁺². De remarcat ca, compusii fierului bivalent au o influenta nociva asupra plantelor atat in mod direct cat si prin reactia cu formele mobile de fosfor si azot. Astfel s-a costatat ca o parte din fosfatii asimilabili se fixeaza sub forma de fosfati de fier, aluminiu si mangan, nitrificarea este mult redusa iar nitratii existenti sunt folositi de catre unele microorganisme anaerobe.

Pe de alta parte, solurile cu exces de umiditate se incalzesc greu, primavara raman reci, iar zapada se topeste greu. In concluzie excesul de apa si lipsa de aer in profunzime, fac ca radacinile plantelor sa se dezvolte mai mult la suprafata, iar in perioadele secetoase sufera de lipsa de apa. 

Ameliorarea solurilor cu exces de umiditate se poate face prin:

- desecarea apelor de suprafata;

- drenajul apelor freatice sau desecarea combinata cu drenajul;

- amendarea chirnica a solurilor sau fertilizarea cu ingrasamant organic 40 - 60 t/ha pentru refacerea proprietatilor fizico-chimice a acestor soluri.

Oricum, masurile ameliorative vizeaza mai intai inlaturarea cauzelor care produc excesul de umiditate si apoi combaterea consecintelor negative.

Dupa obiectivele propuse si gradul de complexitate, lucrarile destinate ameliorarii solurilor cu exces de umiditate, pot fi considerate de natura:

agrotehnica (adica modul de lucrare a solului);

- agropedoameliorativa (nivelarea de exploatare, modelarea in benzi cu coame, santuri colectoare provizorii sau permanente, afinarea adanca, drenajul cartita);

- hidroameliorative inlaturarea apelor provenite din perimetrele invecinate inlaturarea apelor stagnante, amenajarea corecta a sistemelor de irigatii, drenarea).

Urmarea eliminarii excesului de umiditate o constituie cresterea proportiei de aer din spatiul lacunar. Datorita unei bune aerisiri se intensifica procesele de oxidare a materiei organice si a compusilor minerali ceea ce duce la sporirea cantitatii de substante nutritive sub forma asimilabile, concentratia solutiei solului si coagularea coloizilor cu efect asupra formarii structurii, a imbunatatirii a porozitatii.

b) Solurile acide in judetul Vaslui sunt in suprafata de 2.127 ha. Aceste terenuri au fost identificate in perimetrul comunelor: Albesti, Berezeni, Epureni, Grivita, Hoceni, Rosiesti, Tutova, Vinderei si Vutcani.

Una din insusirile de baza ale solurilor acide consta in debazificarea accentuata a complexului coloidal, locul bazelor (Ca, Mg) fiind luat de H⁺ si Al⁺³ schimbabil.

Ca urmare a acestui fapt solurile acide au valori de pH mai mici de 5.5, coborand pana la 3.5 asa cum este cazul podzolurilor.

c) Solurile saraturate (halomorfe) insumeaza suprafata de 2723 ha pe teritoriul judetului Vaslui. Aceste suprafete se gasesc in zona luncii Prutului (Albita - Falciu) si in partea sudica a bazinului hidrografic al raului Barlad (Banca, Blagesti, Dragalina, Gagesti, Malusteni, Pogona si Tutova). Acest tip de soluri se caracterizeaza fie prin continutul excesiv de saruri usor solubile (in cazul solurilor saline = solonceacuri), fie prin continutul de sodiu schimbabil (in cazul solurilor alcalice = soloneturi), fie de amandoua (salonceac alcalizat). Pentru formarea solurilor saline si alcalice este determinant crearea unui complex de conditii, in care rolul primordial revine reliefului depresionar si adincimii mici la care se gasesc apele freatice mineralizate.

d) Solurile nisipoase totalizeaza suprafete de 11.930 ha si acestea sunt raspandite in albiile majore ale cursurilor de apa. Acest tip de soluri avand o textura grosiera (nisipoasa, nisipo-lutoasa), in principal prezinta doua insusiri negative:

-rezistenta slaba la actiunea eroziva a vantului;

-fertilitatea scazuta, ca urmare a unui continut redus de substante coloidale (argila si humusul) si substante nutritive.

e) Solurile erodate sunt in  suprafata de 30.307 ha din care afectata de:

- eroziunea de suprafata = 26.447 ha (reprezentand siroiri si rigole);

- eroziunea de adancime = 3.860 ha (reprezentand ogase si ravene).

Examinand situatia pe judete, rezulta ca cea mai mare suprafata arabila afectata de eroziune se gaseste in judetul Vaslui.

f) Soluri cu fenomene de alunecare sunt in suprafata de 7.922 ha. Aceste alunecari se datoresc:

- in primul rand defrisarii de vegetatie forestiera (in special in sectorul privat) si a perdelelor de protectie (livezi);

- in al doilea rand a exploatarii nerationale a solurilor de panta (prin lucrari agricole pe linia de cea mai mare panta, pasunat excesiv, prin desteleniri).

Solurile degradate, aflate in judet pot fi cel putin stagnate in evolutia lor, daca s-ar aplica o parte din masurile ameliorative si suprafetele degradate s-ar micsora inevitabil.

5.1.5. Reducerea efectelor secetei si combaterea desertificarii

Pentru a exprima legatura dintre clima si sol, in tara noastra se utilizeaza indicele de ariditate   de Martonne . Judetul Vaslui se incadreaza in provincia climatica Dfbx cu valori ale indicelui de ariditate 25 .

In agricultura reducerea efectelor secetei se realizeaza prin amenajarile de irigatii functionale pe 29926 ha in lunca raurilor Prut si Barlad, iar domeniul silvic in 2008 s-a realizat plantarea pe 633 ha .

Presiuni ale unor factori asupra starii de calitate a solurilor din judetul Vaslui

Solurile sunt supuse la o gama variata de impacturi tot mai intense, sau intensifica fenomene si procese daunatoare calitatii lor. Extinderea suprafetelor cultivate,  exploatarea nerationala a terenurilor agricole in conditiile aplicarii unor masuri agrotehnice insuficient fundamentate stiintific, etc. sunt cauze care fac ca solul sa nu-si mai poata indeplini, in parte sau in totalitate, functiile sale fundamentale de suport si mediu de viata si de principal mijloc de productie vegetala agricola si forestiera.

5.2.1. Ingrasaminte

In tabelul 5.2.1. este redata situatia folosirii ingrasamintelor chimice si naturale in 2008.

Ponderea cea mai mare o au ingrasamintele chimice pe baza de azot. Aplicarea sistematica si de lunga durata a ingrasamintelor cu azot cu potential de acidifiere, pe soluri necarbonatice si mai ales cele afectate de eroziunea hidrica poate duce la acidifierea solului, la scaderea recoltelor si chiar a calitatii produselor agricole. Experienta practica arata ca pentru prevenirea poluarii solului, pentru fiecare 100 kg. azotat de amoniu aplicat trebuie cel putin 50 kg. de carbonat de calciu.

Tabel 5.2.1.

5.2.2. Produse fitosanitare

Pentru combaterea buruienilor, a bolilor si daunatorilor, suprafetele tratate cu pesti-cide sunt foarte reduse intre 9 - 13% din suprafata arabila, situatie prezentata sintetic in tabelul 5.2.2.

Tabel 5.2.2.

5.2.3. Soluri afectate de reziduurile zootehnice

In ultimul deceniu, in judet, activitatea de crestere a animalelor in sistem industrial, s-a redus foarte mult. Activitatea de crestere se mai intalneste in unitatile:

-SC AVICOM Vaslui SA care are in stoc 30000 tone dejectii de pasari compostate, depozitate pe o platforma neamenajata in suprafata de 8000 mp. Anual valorifica cca 3000 tone gunoi producatorilor agricoli din localitatile Bustea si Muntenii de Jos. Platforma pozitionata in apropierea unitatii, pe teren ses afecteaza calitativ solul si panza de apa freatica prin descompunerea in timp  a gunoiului de grajd.

-SC SAFIR Valeni SRL are doua ferme amenajate pentru cresterea pasarilor la Miclesti si Rosiesti cu o cantitate anuala de gunoi produsa de 360 tone. Acest gunoi este depozitat in platforme temporare pentru fermentare.

-SC AGRIVAS Lipovat SRL produce anual cca 80 tone gunoi de pasari compostat pe care le depoziteaza in platforma neamenajata pentru fermentare pe teren ses.

-SC AGROCOMPLEX Barlad SA -ferma de vaci Badeana cu o productie de gunoi anuala de cca 15000 tone depozitata in platforme neamenajate pentru fermentare.

5.2.4.Irigatii

Terenurile amenajate prin lucrari de imbunatatiri funciare se prezinta astfel:

Tabel 5.2.4.

5.3. Interactiunea agriculturii cu mediul

Normele tehnice de protectia solului constau in prevenirea poluarii solului datorita:

degradarii starii fizice;

acidifierii ca urmare a aplicarii unor ingrasaminte chimice cu potential de acidifiere;

dereglarii regimului de nutritie din sol (exces sau carenta);

eroziunii;

excesului de apa;

saraturarii secundare;

poluarii chimice si biologice.

In judetul Vaslui, urmare a aplicarii Legii fondului funciar nr.18/1991, exista un numar mare de proprietari care isi lucreaza terenul individual. Fiind zona colinara, terenurile proprietate sunt orientate pe linia de cea mai mare panta, lucrarile agricole executandu-se pe directia deal-vale. In acest mod se favorizeaza producerea fenomenului de eroziune a carui evolutie a fost mentionata.

Suprafata terenului arabil in 2003 creste cu 0,27 % (aproape nesemnificativ) fata de 2002 si scade semnificativ in anul 2008 4,32%, iar plantatiile viticole si pomicole scad semnificativ cu 6,48 - 23,74 %.

Cauzele ce determina aceasta scadere sunt costurile ridicate de intretinere al plantatiilor, precum si varsta de exploatabilitate destul de mare.

5.3.1.Evolutia utilizarii solului de catre agricultura.

Tabel 5.3.1.

5.3.2. Evolutia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol

Suprafata terenului arabil in 2008 creste cu 0,8% fata de 2007, iar la fanete si pasuni cresterea se realizeaza cu 2,8%. Acesta se realizeaza urmare a scaderii suprafetelor plantate cu vii (hibride si nobile) si livezi cu 2,3-3,2 %, urmare a costurilor ridicate de intretinere a plantatiilor, dar si a varstei de exploatabilitate destul de mare.

5.3.3. Evolutia septelului (bovine, porcine, pasari) 

In sectorul zootehnic se inregistreaza usoare cresteri la toate categoriile de animale in 2008 fata de 2007, dupa cum urmeaza:

Tabel 5.3.3.

In acelasi timp in judet figureaza un numar de 1700 apicultori raspanditi pe intreg arealul judetului, cu un efectiv de 35000 familii de albine. In medie aproximativ 1000-1500 familii de albine/an din judet sunt afectate de intoxicatiile chimice in urma efectuarii tratamentelor diverselor culturi, fara a se respecta prevederile legale de anuntare a proprietarilor de stupi.

5.4. Raspunsuri

5.4.1. Masuri de mediu legate de agricultura

Normele tehnice de protectie a solului constau in prevenirea poluarii solului datorita :

- degradarii starii fizice;

- acidifierii ca urmare a aplicarii unor ingrasaminte chimice cu potential de acidifiere ;

- dereglarea regimului de nutritie din sol (exces sau carenta) ;

- eroziunea de suprafata si de adancime ;

- excesului de umiditate ;

- saraturarii secundare ;

- poluarii chimice si biologice.

5.4.2. Impactul sectorului agricol asupra mediului

In judetul Vaslui urmare a aplicarii Legii fondului funciar nr 18/2000 si Legii 1/2004 exista un mare numar de proprietari care isi lucreaza terenul individual. Fiind zona colinara terenurile proprietate sunt orientate pe linia de cea mai mare panta, lucrarile agricole executandu-se pe directia deal - vale. Astfel se favorizeaza producerea fenomenului de eroziune de suprafata.

5.4.3. Utilizarea solului

In cadrul SC AGRISEM SA Falciu unde textura solului este nisipo-lutoasa si luto-nisipoasa, cu sprijinul Directiei Silvice Vaslui-O.S.Epureni, s-a proiectat realizarea unei perdele forestiere de protectie cu lungimea de 75 km. Din 2000 si pana in prezent s-au realizat perdele forestiere cu latimea de 8m si lungimea de 27 km, scotandu-se din circuitul agricol o suprafata de 21,6 ha.

Aceste perdele forestiere realizate sunt intretinute corespunzator si isi indeplinesc rolul de protectie pentru care au fost realizate.

Concluzii

Eroziunile conduc la distrugerea solului, pierderea fertilitatii, colmatarea vailor cursurilor de apa si a acumularilor.

Solul contine substante organice, dar recepteaza in acelasi timp (prin chimizare-fertilizare, irigatii, depuneri emisii) cantitati relativ mari de substante organice si chimice de diferite tipuri si cu diferite niveluri de toxicitate.

In conditiile aplicarii Legii fondului funciar, apar o serie de noi aspecte care prin efectul lor agreseaza solul. Astfel se executa lucrari agricole, fara respectarea tehnologiilor adecvate, se executa araturi perpendiculare pe curbele de nivel, se efectueaza fertilizari in perioade necorespunzatoare, se distrug benzile inierbate, lucrarile de combatere a eroziunii, lucrarile de desecare si drenaj.

O alta agresare a solului se manifesta prin:

ocuparea de suprafete prin depozitarea necontrolata a deseurilor menajere si industriale;

depozitarea necorespunzatoare a deseurilor si dejectiilor animaliere provenite de la complexele de crestere a animalelor;

depozitarea sau chiar stocarea temporara de ingrasaminte si pesticide.

Bibliografie :

publicatii I.C.P.A privind monitorizarea starii solurilor in judetul Vaslui ;

ziarul Evenimentul de Vaslui articol Foarte putina poluare   din 03-08-2008 realizat de Simona Pop

PLANURI DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETEAN - PATJ

Raport Ministerul dezvoltarii regionale si locuintei