Chile - Regiunile naturale, Resurse naturale

Chile

Chile, o republica in sud-vestul Americii de Sud, are ca vecini la nord pe Peru, la est Bolivia si Argentina, si la sud si vest oceanul Pacific. Are de la nord la sud o lungime a coastei de 4.270 km aproape 2.650 mile, dar latimea medie nu depaseste 180 km. Arhipelagurile se extind pe coasta sudica a coastei chiliene de la insula Chiloe pana la capul Horn, punctul cel mai sudic al continentului. Printre aceste arhipelaguri si insule cele mai importante sunt: arhipelagul Chonos, insula Wellington, portiunea vestica a Tierrei del Fuego , insulele Juan Fernandez, insulele estice . suprafata tarii este de 756.626 km patrati sau 292.135 mile patrate. Chile de asemenea detine o sectiune din Antarctica. Capitala orasului si cel mai mare oras este Santiago.

Chile poate fi impartita longitudinal in trei zone topografice: cordiliera inalta a Anzilor la est, muntii de coasta , si zona podisului.

Latitudinal se disting trei zone climatice: cea nordica arida, una centrala mediteraneana, si una sudica temperat oceanica.

Anzii sunt mai mari in regiunea nordica formand podisuri intinse si au multe varfuri ce depasesc 6.100 m sau 20.000 de picioare in inaltime. Varful cel mai inalt al tarii, este Ojos del Salado ce are 6.880m sau 22-572 picioare in inaltime, se gaseste la granita cu Argentina. Zona podisului este ocupata de marele desert Atacama, ce are un sol bogat in nitrati si bogat in depozite minerale.

In regiunea centrala exista o depresiune, cunoscuta ca depresiunea centrala, aproape 1.000 de km lunga. Depresiunea are o latime de la 40 la 80 de km, si este zona cea mai populata a tarii. Zona roditoare dintre raurile Aconcagua si Biobio, este inima agriculturala a tarii. Anzii centrali sunt mai mici in latime si mai mici in inaltime decat cei din nord.

Regiunea sudica este o depresiune interioara; se afla mai jos de nivelul marii la Puerto Montt. Lanturile lungi de insule de langa coasta chiliana nu sunt altceva decat varfurile muntilor acvatici. Tarmul aici este intesat cu numeroase fiorduri. Anzii sudici au o inaltime ce depaseste rareori 1.800 metri. Chile se gaseste intr-o zona instabila si este predispusa la cutremure si eruptii vulcanice.

Multe dintre raurile chiliene sunt relativ scurte, in general izvorand din Anzii si varsandu-se in Oc. Pacific. In regiunile nordice si centrale raurile sunt alimentate in primul rand de zapada permanenta ce acopera Anzii. Cele mai importante rauri de la nord la sud sunt: Loa, Elqui, Aconcagua, Maipo, Maule, Biobio. Desi limitate pentru navigatie datorita numeroaselor cascade, raurile sunt vitale pentru irigatie si potentialul hidro energetic.

Datorita lungimi mai latitudinale, Chile are mai o diversitate de climate. In general temperaturile sunt moderate datorita influentelor oceanice.

Regiunea nordica este aproape toata desertica si este una dintre zonele cele mai uscate de pe glob. Temperaturile oarecum sunt moderate la tarm datorita curentului rece Peru. Temperatura medie in Antofagasta variaza de la 18 la 23 de grade celsius un ianuarie si 12 pana la 16 grade celsius in iulie. In Santiago temperatura medie in ianuarie este de 12-16 grade celsius si in iulie intre 3-15 grade celsius. Temperatura scade cu 1 grad la fiecare 150m in Anzii. Precipitatiile cresc spre sud, iar in centru exista un climat mediteranean. Acolo precipitatiile sunt mai multe in timpul ierni (mai pana in august) iar anual sunt cam 360 mm de precipitatii in Santiago si 2mm in Antofagasta. Acolo iernile sunt blande , iar verile relativ reci. Regiunea sudica este mai rece. Precipitatiile ajung la 5.000 mm pe an in regiunea stramtorii Magellan, multe din aceste precipitatii fiind sub forma de zapada. Temperatura anuala la Punta Arenas punctul cel mai sudic al tarii este de 7 grade celsius. Vanturi puternice si furtuni cu cicloni sunt obisnuite aici in regiunea sudica.

Plantele din Chile variaza datorita zonelor climatice. In regiunea nordica sunt putine varietati de plante cum ar fi maracinii si este una dintre exemplele de desert absolut. Zona centrala ce este mai umeda suporta mai multe specii de plante cum ar fi tufisuri mici, si pinul chilian ce face nuci comestibile. La sud de Valdivia se gasesc paduri tropicale ce au lauri sau dafin, magnolii, fag fals si diferite specii de conifere. In sudul extrem exista steme de diferite ierburi.

Animalele sunt mai putin diversificate decat in restul Americii de Sud deoarece Anzii constituie o bariera impotriva migratiei . mamiferele ce se gasesc in Chile se numara lama si alte specii de ale sale, puma, lupul, diferite specii de cerb si caprioara si sinsila. In Chile se gasesc multe specii de pasari dar multe dintre speciile ce se gasesc in toata America de Sud multe nu se gasesc in Chile. In afara de pastrav ce a fost introdus din America de Nord putine specii de peste de apa dulce se gasesc in Chile. Apele din jurul zonelor de coasta sunt bogate in peste si vietuitoare marine.

Chile este bogata in resurse, datorita cantitatii de depozite decat de diversifitatea resurselor. Cuprul este de departe cea mai importanta resursa. Alte resurse sunt nitratii, minereul de fier, carbune, molibden, mangan, petrol si gaz natural, argint si aur.

Comparand cu alte popoare sud-americane Chile are o populatie ce este relativ omogena. Primii spanioli ce au venit in Chile s-au casatorit cu americancele native mai ales cu cele din tribul Araucanian. Mestizos, adica persoanele jumatate nativi americani si jumatate spanioli constitue 93 la suta din populatia tarii. Imigrantii europenii nu au fost la fel de importanti pentru Chile ca in celelalte tarii din America de sud si de nord. Imigrantii germani au avut o puternica influenta in zona Valdivia-Puerto Montt. Italia, Austria , Elvetia, vechea Iugoslavie, si Franta au avut o contributie semnificativa la numarul de locuitori. Astazi mai putin de doi la suta din populatie este europeana. Doar 3 la suta din populatie sunt americani originari, cei mai multi din tribul Araucanians ce traiesc in sudul tarii.

Populatia din Chile in 1992 era de 13.321.803 de locuitori. Dupa estimarile din 2003 populatia era de 15.665.216 de locuitori , avand densitatea populatiei de 21 de persoane pe km patrat. Cam 9 zecimi din populatie traieste in zona centrala intre Concepcion si La Serena. In 2003 rata de crestere a populatiei era de 1 la suta pe an. Aproape 86 de procente din populatie locuiesc la oras si aproape o treime din populatie traieste in capitala tarii, Santiago .

Orasele mari din Chile sunt Santiago ,capitala si cel mai mare oras (cu o populatie de 5.493.062 de locuitori estimata in 2000), Concepcion un centru industrial si agricultural (379.860 de locuitori), Vina del Mar, un oras modern (342.715 de locuitori )si Valparaiso principalul oras-port cu o populatie de 285.262.

Catolicii romani formeaza 78 la suta din populatia tarii. Biserica catolica reprezinta o forta majora in societatea chiliana. Protestantii reprezinta aproape 3 la suta din populatie. Bastinasii ce practica religia traditionala sunt o minoritate foarte mica.

Limba spaniola este limba oficiala a statului si este vorbita practic de toata populatia. Limba bastinasilor americani este vorbita de foarte putini locuitori.

Economia chiliana a fost dominata incepand cu sec. 20 de productia de cupru. Din 1940, sectorul industrial s-a dezvoltat rapid, si larg datorita eforturile guvernului. Astazi Chile este unul dintre statele fruntase in sectorul industrial din America latina. In 1970 s-au facut eforturi pentru a mari randamentul sectorului agricol ce fusese neglijat si de a reduce cantitatea de mancare importata; dupa un inceput greu in productia de cereale in 1980, randamentul agricol s-a imbunatatit mai tarziu.

Cu inceputul administratiei liberale in 1973 guvernul a n-a mai avut un rol dominant in economie , si multe dintre companiile nationalizate au devenit private din nou. In 2000 bugetul national anticipase 16.7 bilioane de dolari venituri si 16.5 bilioane de dolari in cheltuieli. Produsul intern brut (PIB) chilian era estimat in 2001 de 66.5 bilioane de dolari

Din 1990 economia chiliana este una dintre cele mai bogate din America de Sud, castigand invitatiile de a se alatura unor organizatii ca Cooperatia Economica Asia-Pacific (A.P.E.C.) si Tratatul Comertului Liber Nord-american (N.A.F.T.A). Chile de asemenea a devenit membru asociat a MERCOSUR ce include si tarile Argentina, Brazilia, Paraguay, si Uruguay.

Aproape 14 procente din forta de munca chiliana lucreaza in agricultura, silvicultura si pescuit ce produce 9 la suta din PIB-ul tarii. In afara de crescutul oilor ce se face in sudul extrem, mare parte din agricultura chiliana este concentrata in regiunea centrala. Din 1960 reformele agrare a dus la numarul de detinatorii de pamanturi, si metodele moderne de agricultura a crescut productivitatea. Desi doar 3 la suta din suprafata tarii este cultivata productia agrara s-a dublat din anul 1980 pana in 1990. Chile exporta dublu fata de produsele agrare pe care le importa.

Recoltele ce conduceau in 2002 folosind unitate de masura tone metrice erau cele de fructe mai ales strugurii si merele (1.8 milioane), legumele (2.6 milioane) , sfeclele de zahar si cartofii (1.311.567.)si porumb (924.211). Chile este cel mai mare exportator din emisfera sudica de fructe trimitand mult din recoltele sale in America de Nord, unde produsele proaspete au un avantaj pe piata datorita sezoanelor inversate . Tara are de asemenea o industrie a vinului foarte imortanta. Oile sunt crescute cel mai mult in Tierra del Fuego si zonele Magellane din Patagonia chiliana. Tara a avut in 2002 4.1 milioane de oi avand si 17.425 tone metrice de lana. Alte animale crescute sunt vitele 4.1 milioane, porcii 2.8 milioane si caii 660.000.

Padurile acopera 20.8 % din suprafata tarii. Aproape 36.4 milioane masurate cu metrul de lemn a fost taiat in 2001. cheresteaua, celuloza si hartia sunt facute din prductia anuala. Industria forestiera a fost vizata inca din 1970 pentru investitii.

Chile are una dintre cele mai mari industrii piscicole din America de Sud. In 1999 sa-u prins 5.3 milioane tone metrice de peste din apele bogate in peste. Speciile ce sunt cele mai numeroase sunt: macrou, scrumbii, ansoa, sardine si heringi.

Sectorul industrial cu cel de din minerit si de constructii detine 34 la suta din venitul anual al statului. Industria este bazata pe rafinarii si pe procesarea resurselor naturale, agricole, si forestiere. Chile este un producator important de otel in America de Sud. Alte industrii importante sunt cele de mancare, ciment, celuloza si produse din hartie, textila (bumbac, lana, si sintetice), tigari, geam, chimicale, zahar, si echipament electronic.

Chile are o mare varietate de comunicatii media moderne. In 1996 tara avea 52 de ziare zilnice. Ziarele El Mercurio, La Nacion, si La Tercera de la Hora, toate cu sediul in Santiago au influente considerabile. Televiziune a fost introdusa 1958. Tara are mai mult de 375 posturi de radio. In 1997 erau 254 radiouri si 244 de televizoare pe mia de locuitori; erau 233 de telefoane pe mia de locuitori in 2001.

Centralele electrice din Chile produc 41.7 bilioane de kilovati pe ora in 2001. Raurile repezi ce izvorasc din Anzi au un potential foarte mare hidroenergetic. Eforturi mari se fac pentru a se exploata la maxim potentialul hidroenergetic si in 2001 mai mult de 50 la suta din electricitatea tarii era produsa de hidrocentrale.

Industria miniera continua sa joace un rol foarte important in economia chiliana. Chile are unul dintre cele mai mari depozite de cupru din lume si este liderul mondial la producerea acestui metal. Cuprul este cel mai frecvent export, avand aproape 40 la suta din exporturile tarii. Cam 4.7 milioane de tone metrice de cupru erau produse in 2001. Petrolul si gazul natural sunt extrase din Tiera del Fuego si Stramtoarea Magellan. In 2001 Chile producea 5.3 milioane de barili de petrol si 1.22 bilioane metri cub de gaz natural.

Chile are o retea de sosele de 79.814 km din 19 la suta sunt pavate. In anul 1990 Chile a cautat investitori privati pentru a imbunatatii 1.600 km din autostrada Pan-Americana. Statul are de asemenea 4.814 km de cale ferata. Din cauza terenului accidentat multe orase aflate pe tarm se bazeaza pe transportul de apa. Porturile principale sunt Valparaiso, San

Antonio si Tome . Cele mai importante aeroporturi sunt localizate in Santiago.