CLIMA MUNICIPIULUI ROMAN SI A IMPREJURIMILOR

Avand in vedere pozitia geografica, in partea de est a tarii, teritoriul orasului Roman are o clima temperat - continentala, cu nuante de ariditate, climat specific regiunilor de dealuri joase, manifestat prin ierni reci si veri calduroase si precipitatii distribuite neregulat in tot timpul anului, datorita alternantei masei de aer polar maritim din Nord-Vestul Europei si a celei temperat-continentale din Est si Sud-Est.

Asezarea geografica, in plin culoar al Siretului, determina un topoclimat complex, in care predomina topoclimate elementare de lunca si terase, de versanti cu expozitii vestice sau estice, in functie de conditiile locale. Influenta orografiei este hotaratoare pentru predominarea circulatiei atmosferice pe directia Nord-Sud, iar spre zona de confluenta cu Moldova predomina circulatia NV  SE.

FACTORII CLIMATOLOGICI SUNT:

Radiatia solara totala atinge valori in zona Romanului de 117,5 Kcal/cm²/an (dupa Atlasul Romaniei, 1974). Rolul energiei solare este diminuat de desfasurarea proceselor fizico - geografice.Vara, sumele lunare ale radiatiei totale cresc datorita timpului senin. In luna iulie valorile depasesc 15 cal/cm²/luna. In lunile de iarna, cand solul este acoperit cu zapada, albedoul are valori cuprinse intre 30 35 . Albedoul unei suprafete acvatice oscileaza vara intre 6 7%₀ si iarna intre 12 15%_o.

Radiatia efectiva este influentata de starea atmosferei, de temperatura suprafetei si a aerului, de umezeala absoluta, de nebulozitate si inaltimea norilor. In timpul noptilor senine radiatia efectiva creste, determinand racirea suprafetei terestre. Sumele anuale ale radiatiei efective ajung la 40 Kcal/cm²/an. In timpul anului sumele lunare ale radiatiei efective sunt mai mari vara si scad iarna la 5 6 Kcal/cm²/luna. Totalitatea schimbarilor de energie radianta care au loc la nivelul suprafetei terestre reprezinta bilantul radiativ al suprafetei active. Datorita timpului senin sumele anuale ale bilantului radiativ depasesc 40 Kcal/cm². In lunile decembrie si ianuarie bilantul radiativ are valori negative, iar in lunile iulie-august aceste valori ajung la 7 Kcal/cm²/luna.

Relieful constituie un factor fizico geografic foarte important in determinarea particularitatilor locale ale climei. Caracteristicile sale, atat morfografice cat si morfometrice, determina insemnate modificari ale regimului tuturor elementelor climatice.

Diversitatea tipurilor de sol si schimbarea permanenta a continutului de apa din stratul superficial sunt cauze care conduc la o repartitie neuniforma si la o variabilitate in timp a temperaturii suprafetei active.

Prezenta bazinelor de apa si a zonelor acoperite cu vegetatie creeaza o mare diversitate in repartitia intensitatii evaporatiei.

In zilele senine de vara deasupra bazinelor acvatice apar inversiuni de temperatura, ca efect al consumului de caldura, in procesul evaporatiei.

In anotimpul rece deasupra bazinelor acvatice se produc condensari ale vaporilor de apa (ceata).

Factorii dinamici. In regimul schimbului de caldura si umiditate care se realizeaza intre suprafata activa si masele de aer apar o serie de modificari generate de factorii cu caracter general si localizate pe suprafete mari .

Caracteristic pentru Podisul Moldovei si deci pe teritoriu municipiului Roman sunt influentele : anticiclonul Azore , minimul baric din Islanda , maximul baric Siberian si minimul baric din partea centrala a Marii Mediterane .

Anticiclonul Azore este o formatiune barica de maxima presiune , localizata in tot timpul anului intre 20-40⁰ latitudine nordica . Vara, dorsalele acestui anticiclon au o mare frecventa , ele se dezvolta spre est , deasupra Marii Nordului .La periferia lor nordica se deplaseaza ciclonii din Oceanul Atlantic de nord (minimul baric islandez) , spre partea estica si sud-estica a Europei . Ciclonii din Oceanul Atlantic impreuna cu fronturile respective determina pe teritoriul tarii noastre invazia maselor de aer umed .Atunci cand regimul anticiclonic acopera partea estica a Marii Mediterane , iar deasupra partii vestice a acesteia si deasupra Oceanului Atlantic se dezvolta activitatea ciclonica , teritoriul tarii noaste este invadat de mase de aer tropical din Africa de Nord . Acesta este un aer fierbinte si uscat care aduce temperaturi ridicate si seceta . Iarna timpul este determinat de dorsala anticiclonului continental (din est), sau de braul de mare presiune format din contopirea deasupra Europei Centrale a dorsalei anticiclonului Eurasic si Azoric . Cand ciclonii se adancesc concomitent asupra Marii Mediterane sau Marii Negre, aceste deplasari ale aerului rece devin violente.

PRINCIPALELE ELEMENTE CLIMATICE SUNT :

Temperatura aerului constituie unul dintre cei mai importanti parametri meteorologici. In regiunea care face obiectul acestui studiu, regimul termic inregistreaza o puternica influenta a reliefului. Observatiile meteorologice arata o temperatura medie anuala de cca. 8,5^oC pana la 9⁰C la Roman, fata de 9,5 ^oC la Iasi si 9,8 ^oC la Barlad.

Tabel nr.1

Temperatura medie anuala a aerului, la Statia Roman (1993 2003)

Iernile, in municipiul Roman sunt mai aspre in comparatie cu cele din zonele mai inalte ale Podisului Central Moldovenesc sau Subcarpatii Moldovei.

Observatiile meteo arata ca cea mai scazuta valoare a temperaturii in luna ianuarie a fost de - 4,8 ^oC, pe cand la Iasi ea atinge valoarea de 3,7 ^oC, iar la Barlad 3,6 ^oC. In perioada rece a anului, din cauza stratificarii aerului mai rece, se inregistreaza cresteri accentuate ale umiditatii relative care produc ceturi si inversiuni de temperatura.

Minima absoluta s-a inregistrat la data de 20 februarie 1954, fiind de - 33,2 ^oC.

Vara, valorile sunt mai mici decat in sudul Campiei Romane sau in regiunile inalte ale Podisului Central Moldovenesc.

Temperatura medie a lunii iulie este de 19,9 ^oC, cu o maxima absoluta de 38,2 ^oC (la 17 august 1952 si la 15 august 1957), pe cand la Iasi ea atinge 40 ^oC, iar la Barlad 39,7 ^oC.

In perioada 1993 2003 durata efectiva de stralucire a Soarelui a fost de 1900 2000 ore.

Precipitatiile atmosferice constituie una din cele mai importante caracteristici ale climei si una din verigile circuitului apei in natura. Ele sunt influentate la randul lor de circulatia maselor de aer dinspre nord, nord-vest si dinspre sud, avand valori de cca. 532,3 mm, situandu-se sub media tarii. Cele mai mari cantitati cad in sezonul cald (350 -400 mm), iar in sezonul rece in medie de 175mm.

Tabel nr. 2

Cantitatea medie anuala de precipitatii la Statia meteorologica Roman

In ultimii ani se produc inzapeziri ce impiedica circulatia, atat in oras cat si in imprejurimi.

Stratul de zapada are o durata de 65 - 70 de zile/an, in timp ce la Iasi si Barlad durata lui este de numai 55 59 zile/an.

Vanturile

In zona orasului Roman, unde relieful are o energie mult mai mica, influenta orografiei este hotaratoare in dominarea unor directii ale vantului, remarcandu-se, pe de o parte, o directie N - S pe axul vaii Siretului si una NV-SE pe axul vaii Moldovei , iar pe de alta parte, directia imprimata vanturilor de orientarea generala a Carpatilor Orientali.

Din analiza datelor multianuale ale frecventei vanturilor se constata ca in timpul verii procentul vanturilor de nord - vest creste ca urmare a extinderii anticiclonului azorelor la latitudini mai nordice. Legat de transportul maselor de aer cald si umed (de la periferia estica a ciclonilor mediteraneeni) din timpul iernii, se constata o crestere a frecventei vanturilor din sectorul sudic (sud si sud-vest). Primavara se constata o intensificare a vanturilor din toate directiile, astfel incat calmul atmosferic are valoarea cea mai mica din timpul anului. Toamna incep sa se simta influentele anticiclonului siberian,

frecventa vanturilor din nord vest are valoarea cea mai mica din cursul anului iar calmul atmosferic inregistreaza o crestere fata de celelalte sezoane.

In aceasta regiune viteza medie a vanturilor nu are valori prea mari, nici anuale, nici anotimpuale. Cea mai mare viteza o au vanturile dinspre N-V (4,2m/s 5,1 m/s) si N (4 m/s 4,9 m/s). Vanturile din directiile V si E au viteze reduse (in medie sub 2,5 m/s), iar din celelalte directii au viteze intermediare (2 3 m/s).

Cele mai mari viteze medii anotimpuale le au vanturile de nord - vest in toate anotimpurile (iarna 5,1 m/s; primavara 4,7 m/s; vara 4,2 m/s; toamna 4,9 m/s).

In timpul anului, in general, vantul are viteze mai mari iarna si primavara si mai reduse vara si toamna.

Regimul vanturilor la statia Meteo. Roman

Frecventa si viteza cu care bate vantul in timpul anului se rasfrange prin aspecte pozitive sau negative asupra activitatii cotidiene a oamenilor.

Tipurile de microclimate, prezente in arealul orasului sunt:

A.     Climat urban, cu sectoarele:

a)      Sectorul climatic industrial feroviar (in partea de nord-vest a orasului);

b)      Sectorul climatic al vechiului nucleu urban (in partea central-vestica);

c)      Sectorul climatic rezidential (in partea centrala si central - sudica);

d)      Sector climatic de periferie (in partea estica a orasului cartierul Nicolae Balcescu).

B.     Climatul periurban, cu sectoarele:

a)      Sectorul climatic de albie majora;

b)      Sectorul climatic al suprafetelor de terasa;