DEFINIREA GEOGRAFIEI

DEFINIREA GEOGRAFIEI

Definirea unei stiinte se face in functie de obiectul de cercetare, metodologia de cercetare si de sarcinile pe care si le propune, intrucat, geografia este una dintre primele stiinte, aparute de-a lungul evolutiei cunoasterii umane si a cunoscut o dezvoltare timp de milenii, este normal ca definirea si principalele paradigme cu care opereaza sa se schimbe.

l      Denumirea disciplinei provine de la Eratostene matematician si filosof grec care a trait la Alexandria, intre anii 275-195 I. H. si care a definit geografia ca pe o descriere a Pamantului (Gheea = Pamant; grafein = a descrie).

l      Alexander von Humboldt (1769 - 1859) geograf si naturalist german considerat intemeietorul geografiei moderne, a definit geografia ca avand drept scop 'studierea legilor generale si a legaturilor interne ale fenomenelor telurice'.

l      Paul Vidal de Blache (1845 - 1918) geograf francez si unul din cei mai mari reprezentati ai geografiei de la sfarsitul secolului al XlX-lea considera ca 'geografia este stiinta locurilor' care au trasaturi diferite datorita 'diferentelor sociale asociate cu diversitatile locurilor'.

l      Pe langa aceste definitii, de-a lungul timpului geografii au definit geografia in mai multe moduri dupa cum urmeaza:

l      Karl Ritter (1779-1859), un mare istoric german, afirma ca "Geografia studiaza Pamantul ca o casa de educatie a geniului omenesc" sau "geografia studiaza relatia dintre om si mediul sau planetar".

l      Emmanuel de Martonne (1873 - 1955) un emerit geograf francez afirma ca "Geografia studiaza repartitia la suprafata Globului, a fenomenelor fizice, biologice si umane, cauzele acestei repartitii si raporturile fizice ale acestor fenomene". Ulterior acelasi geograf afirma ca "Geografia este stiinta despre Pamant sau stiinta care cerceteaza relatia dintre masele celor patru invelisuri planetare, atat din punct de vedere static (forma, dimensiune, pozitie), cat si din punct de vedere dinamic (directie, intensitate, ritm).

l      Geograful roman Simion Mehedinti (1869-1962) a definit geografia ca fiind "Stiinta care descrie relatiile (statice si dinamice) dintre masele celor patru invelisuri planetare".

l      Vintila Mihaileascu (1890-1978) afirma ca "Geografia studiaza intregul teritorial de la localitate la planeta"

l      Un loc aparte il ocupa conceptiile lui I. Donisa (1977) care considera ca 'geografia este stiinta care studiaza sociogeosistemul ca o forma specifica de organizare a materiei la nivelul unui singur corp cosmic', in conceptia acestui autor 'sociogeosistemul desemneaza sistemul complex rezultat din imbinarea geosistemului cu sociosistemul'.

l      Grigore Posea si luliana Armas (1998) arata ca "Geografia studiaza raporturile dintre om si mediu".

l      Au existat numeroase alte definitii, dar majoritatea evidentiaza faptul ca obiectul de studiu al geografiei este planeta TERRA.

l      Geografia studiaza invelisurile planetare, relatiile dintre acestea si mai ales relatiile dintre acestea si societatea umana.

LOCUL GEOGRAFIEI GENERALE SI A COMPONENTELOR SALE IN SISTEMUL STIINTELOR GEOGRAFICE. RAMURILE SI SUBRAMURILE GEOGRAFIEI

l      Geografia generala studiaza Pamantul ca intreg si transpune la scara globala realitatile regionale si locale.

l      Geografia generala are ca obiect de studiu invelisul terestru prin prisma trasaturilor sale definitorii in vederea descoperirii, definirii si sistematizarii conceptelor, legilor si teoriilor indispensabile intelegerii sale sub aspect morfologic, structural, relational, functional si dinamic.

l      Prin definitie, Geografia generala este o disciplina de sinteza si se pozitioneaza pe axa integratoare a geografiei, in apropierea geografiei teoretice.

l      Geografia generala are urmatoarele sarcini:

l      l.Generalizarea informatiilor prin eliminarea detaliilor si definirea aspectelor esentiale.

l      2. Selectia informatiilor furnizate de disciplinele analitice sau sintetice.

l      3. Abstractizarea generalizarilor obtinute sub forma de concepte.

l      4. Integrarea logica a abstractiilor in rationamente argumentate logic, sub forma de legi si teorii.

l      5. Formularea de legi noi si teorii cu privire la conditiile, urmarile si semnificatia integrarii proceselor si fenomenelor la diferite scari teritoriale.

l      6.Valorificarea noilor concepte, legi si teorii in sisteme explicative actualizate ale intregului planetar.

l      Pentru cunoasterea detaliata a legilor anumitor componente ale invelisului geografic, Geografia generala se poate diferentia in: Geografia fizica generala si Geografia umana generala.

l      Geografia fizica generala studiaza procesele de structurare si interactiune a componentilor abiotici si biotici prin prisma legilor ce actioneaza la scara planetara, urmarindu-se geneza, alcatuirea, functionarea, dinamica si evolutia lor.

l      Geografia umana generala studiaza caracteristicile grupurilor umane si legitatile care definesc relatiile existente ale acestora, stabilite prin interactiuni cu substraturile fizice ale invelisului geografic.

Pamantul si subramurile geografiei fizice

Cercetarea geosistemului constituie o activitate extreme de vasta, in cadrul careia este necesara o abordare diversificata .

Diverse modalitati de abordare permit studierea unor aspecte particulare fiecarui invelis geographic in parte. La randul lor particulele invelisului geographic pot fi analizate in cadrul subramurii geografiei fizice.La nivelul fiecarei subramuri poate fi identificat un obiect de studio bine individualizat.

Obiectul de studiu al geografiei fizice generale este GEOSISTEMUL, iar la nivelul acestuia este necesara o abordare a intregului complex pentru cunoastere.

Necesitatea cercetarii aprofundate a sistemului fizico-geografic a Pamantului a dus la individualizarea subramurii geografiei fizice.