CUESTELE

CUESTELE

Se marcheaza pe 3 laturi la contactul Camp Moldovei cu : la S-Coasta Iasilor (Repedea); la V-Coasta Harlaului (Cotnari-Botosani); la N-Coasta Ibanestilor. In pod Central Moldovenesc cele mai representative cueste apar pe valea Barladului superior sip e valea Racovei. Cuestele secundare din Pod C M urmaresc vaile subsecvente si formeaza versantul drept al vailor din Campia Moldovei (Bahlui, Sidna, Jijia). In pod C Mold cuestele apar pe partea dreapta a Barladului iar pe coasta de V ele prezinta versantul stang al Vasluiului, Loanul. Cuestele sunt f slab reprezentate in pod Sucevei datorita uniformitatii litologice.

Relieful structural din Pod Transilvaniei e mai variat decat cel din pod Moldovei, datorita domurilor gazeifere si cu o petrografie relative variata. Exista 3 mari impartiri:

in Pod Somesan relieful structural e dezv pe  structura monoclinala in conditiile variatiei straturilor de roci cu comportament diferit la act agentilor subaerieni( gresii, calcare,marne, argile, nisipuri).

In Camp Transilvaniei si podisul Tarnavelorrelieful structural e in stransa legatura cu structura de domuri gazeifere; in Camp trans  acest tip de relief este mai putin reprezentativ datorita monotoniei petrografice ( marne si aargile)

In Pod tarnavelor alternanta de marne , argile si gresii a favorizat dezv unui relief structural tipic, cele mai representative cueste se afla pe dreapta apelor principale: Tarnavele, Mures, Hartibaciu.

Relieful structural din Subcarpati s-a dezv pe o structura cutata sub forma d anticlinale si sinclinale. In fct de stadiul de evolutie a reliefului se deosebesc 2 sit:

1.- o concordanta intre structura si relief

2.-o inversiune intre structura si relief.

Alcatuit din depres sau culoare de contact cu muntele: sunt situate pe sinclinale (vai) care pot fi paralele sau oblice cu masivul (sub Olteniei, dep CampulungMuscel pana la E cu dep Runcu Moroeni si cu cele din sub Curburii).

Dealuri sit pe anticlinalecare inched spre exterior depress amintite anterior: Mg Slatioarei-Dealul Sacelu,Sporesti. La E de Olt este Dealul Matzau care inchide dep CampulungMuscel. In Sub de Curbura acest sir este mai putin evident in schimb apar f bine exprimate in Sub Moldovei (culmea Plesu, Pietricica). In Sub Getici dep intra colinare sunt mai putine si mai mult in sub Curburii (valea Pucioasa Campina iar la V langa loc Mislea-Odeni).

Deal si anticlinale bine evidentiate intre Slanicul Buz si Dambovita (dl Istriei, Ciolanul, Suditi, Bucov).

Relief struct derivate cu forme specifice: dep subsecvente si de contact se int la limita Sub Getici cu Piemontul Getic (Sinesti, Campuri, Vidra, Mera).

Vai si butoniere de anticlinal se int in sub Curburii (Berca, Muratoarea, ghoicari, Jugureni). Dealurile de sinclinal: apar in Sub Vrancei (Rachitasul Mare, Mic, Raiutzul, Mg Ganea). Sit asemanatoare se mai int si in sub Olteniei. In piemontul getic nu se poate vb de un rel structural propriuzis dar acesta poate sa apara in formatiunile sedimentare ce form Carp Orientali.

Relieful petrografic: varietatea petrografica intalnita pe terit Rom a determinat peisaje locale sau regionale care se impugn in relief prin natura rocilor. Relieful petrografic se exprima cu atat mai bine cu cat arealul ocupat de o anumita roca e mai mare. Estimarile asupra repartitiei diferitelor tipuri de roci in Rom pune in evidenta o accentuate disproportie intre rocile cristaline si cele sedimentare, astfel rocile metamorfice ocupa doar 10% din terit Rom, roci eruptive 5%, si sedim 85%.

Relieful dezv pe principalele tipuri de roca

1.Cristaline: roci metamorfice, magmatice ce sunt caract prin masivitate si coeziune. Relieful dezv pe acestea se caract prin culmi largi ce dau unitatilor respective aliura unor massive bine conturate. Diferentierile locale se dat unor particularitati petrografice: sistuozitatea rocilor metamorf, eterogenitatea mineralogical a rocilor magmatice. La form reliefullui au contribuit atat procese de meteorizatie cat si unii agenti subaerieni (ape si ghetari). Se deosebesc urmatoarele situatii: 1. culmi montane cu urme evidente de nivelare (Borascu) 2. vaile din cadrul acestor massive sunt adanci, versantii au stabilitate, au un aer greoi, masiv, monoton. 3. princ massive sunt pricip noduri orohidrografice. 4. relieful montan cu urme glaciare la > 2000m (M Maramures, Rodnei si mas princ din Carp merid). Un alt mod de aparitie sunt maguri cristaline ce au aparut prin inaltarea depozitelor sedimentare care le-au acoperit odata (mg Simleului, Culmea Codrului, Prisnel,Preluca)

2.Sedimentare: nu numai ca ocupa 85% dar sunt si f variabile. Comportamentul acestor roci sunt date de natural lor si a lianturilor dintre ele: 1-pe conglomerate, 2-pe gresii.

1-sunt int pe Ceahlau, Bucegi, Bihor, Subcarp si se impun prin forme ce se detaseaza clar de relieful din jur (abrupturi, supraf polistructurale, turnuri, coloane dolice din Ceahlau).

2- gresiile au o raspandire mai mare in Carp Orientali sip e areale mai mici in muntii Banatului, depress Petrosani si Lovistei.

Relieful dezv pe aceste roci se caract prin interfluvii prelungi sau usor prelungite, rare ori creste iar vaile sunt adanci si cu numeroase rupture de panta; unele vai modelate in gresii dure form chei. Eroz structurala diferentiata pe alternante de roci a generat forme de relief pitoresti (babele, sfinx, ciuperci). Rel dezv pe marne si argile dau un relief domol reprez prin culmi joase si rotunjite largi cu aspect de podisuri, vai marginite de versanti concavi si cu o mare frecventa a alunecarilor de teren: pod Moldovei, pod Trans.

Relieful dezv pe pietrisuri si nisipuri se intalneste mai ales in pod Getic(pietrele de Candesti), aici culmile au interfluvii f lungi, f slab inclinate, vaile sunt adanci cu versanti inclinati; fiind cele mai sarace zone ale tzarii.

Eroziunea liniara, surparile, eroz laterala sunt cele mai imp procese; eroz sub forma shiruirii diseca forme piramidale cu aspect de creste, turnuri, ace, piramide cuafate (rapa Rosie, valea Stancioiului).

Pe alternantele de marne si nisipuri se suprapun cele mai mari areale de surpari de teren. In Baragan apar de-a lungul Ialomitzei dune de nisip=> relief eolian; asemenea rel se int in Camp Tecuciului la Hanul Conachi, in depr Brasov la Reci.

Relieful dezvoltat pe nisipuri Loess: se int pe supref mari in Camp Romana, Dobrogea, S pod Moldovei si mai putin in Banat. Rel specific acestor formatiuni e rezultatul tasarii loessului si este reprez de forme de supraf- crovuri si gavane.